logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Comunicat de presă - Uniunea Salvați România

Industria românească de apărare: între promisiuni și realitate - USR cere explicații clare ministrului Economiei

Cetățenii români au dreptul să știe adevărul despre starea actuală a industriei de apărare și despre măsurile pe care Guvernul le ia pentru a susține economia națională. De aceea, senatorii USR îl cheamă pe ministrul Economiei la Ora Guvernului, pe 12 martie 2025, pentru a răspunde la trei întrebări esențiale:

1.Industria de apărare - Care este situația reală a producției de drone, a fabricii de pulberi și a muniției de calibru 155 mm, compatibilă NATO? Cum sunt puse în aplicare măsurile din Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030?

2. Șantierul Naval '2 Mai' Mangalia - Ce soluții are Guvernul pentru a asigura viitorul șantierului după retragerea holdingului Damen?

3. Criza combinatelor siderurgice - Cum gestionează Guvernul situația critică de la Liberty Galați și alte unități industriale aflate în pericol?

De ce este esențială această discuție

'Românii trebuie să știe dacă Guvernul chiar face ceva pentru industria de apărare sau doar mimează interesul strategic. Suntem în NATO, dar asta nu înseamnă că putem fi dependenți doar de importuri. Trebuie să ne putem produce singuri echipamentele de apărare și să furnizăm muniție aliaților noștri. Ministrul Economiei trebuie să explice clar ce se întâmplă cu fabricile și cu investițiile în acest domeniu', a declarat liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie.

În același timp, industria siderurgică și navală a României se află în criză profundă, iar Guvernul pare să ignore această problemă. Senatorul USR de Galați Gheorghe Ștefănache atrage atenția că lipsa comenzilor din partea statului pune în pericol mii de locuri de muncă.

'În plină campanie electorală, Marcel Ciolacu promitea un Program Național de Sprijin pentru Marea Industrie - 1 miliard de euro pentru metalurgie și industria chimică. De asemenea, fostul ministru PNL al Finanțelor vorbea despre un program de reindustrializare de 2,25 miliarde de euro. A trecut un an, iar aceste promisiuni au rămas doar pe hârtie. Ministrul Economiei trebuie să vină să ne spună clar ce s-a ales de ele', a declarat senatorul USR.

Industria de apărare: între modernizare și realitate financiară

În Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030, Guvernul și CSAT au aprobat măsuri pentru creșterea investițiilor în cercetarea militară și alinierea producției de armament la standardele NATO. Cu toate acestea, fabricile Romarm sunt, în mare parte, învechite, iar tehnologia folosită nu corespunde cerințelor moderne. În prezent, România exportă armament și tehnică militară în valoare de aproximativ 1 miliard de euro anual, dar multe unități de producție se află într-o situație financiară precară, în ciuda cererii tot mai mari generate de războiul din Ucraina.

În acest context, Guvernul trebuie să ofere răspunsuri concrete: Când vor fi modernizate fabricile Romarm? Ce măsuri sunt luate pentru a asigura comenzi pentru industria de apărare și pentru siderurgie?

USR cere transparență și acțiuni reale pentru ca România să nu rămână doar cu promisiuni goale, așa cum s-a întâmplat și cu alocarea fondurilor necesare din PIB. Guvernul României a alocat 2,5% din PIB, conform angajamentelor NATO, abia în 2023 și 2024 și semnificativ mai puțin în anii anteriori: 2020: 2,01%, 2021: 1,7%, 2022: 1,7%. Din păcate, chiar și în anii 2023 și 2024, Ministerul Apărării Naționale nu a reușit să cheltuiască decât 1,6% din PIB și asta am aflat din rapoarte NATO.

Afisari: 78

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].