Institutul Diplomatic Român a marcat 3 ani de la începutul războiului de agresiune pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei

Institutul Diplomatic Român, prezidat de ministrul Afacerilor Externe, a organizat luni, 24 februarie a.c., conferința cu tema 'Ucraina, trei ani de reziliență și curaj: Drumul lung de la război către pace'. Scopul evenimentului a fost de a comemora trei ani de la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei.

Dincolo de marcarea celor trei ani de conflict militar interstatal de mare intensitate de la granița României, evenimentul a oferit cadrul pentru analizarea sprijinului acordat de România Ucrainei, modului în care a fost afectată Republica Moldova de acest război, precum și a războiului hibrid rusesc împotriva statelor care susțin Ucraina.

Conferința a fost deschisă de către doamna Liliana Popescu-Bîrlan, directoare a Institutului Diplomatic Român. Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat de către doamna Ana Cristina Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice. Au urmat discursurile ambasadorilor Ucrainei, E.S. Ihor Prokopchuk, și Republicii Moldova, E.S. Victor Chirilă. În final, experții Claudiu Degeratu și George Vișan și-au expus perspectiva bine documentată. Conferința a fost moderată de către domnul Dan Cărbunaru, director al platformei 'Calea Europeană'.

Printre participanți s-au numărat numeroși ambasadori și reprezentanți atât ai statelor europene, membre și non-membre ale Uniunii Europene, cât și ai statelor de pe alte continente. Evenimentul a început cu un moment de reculegere pentru victimele războiului din Ucraina.

Principalele mesaje

'România condamnă ferm războiul Rusiei împotriva Ucrainei și își reafirmă solidaritatea cu lupta legitimă a Ucrainei pentru libertate și suveranitate. Războiul a transformat relația româno-ucraineană. Cele două țări au încheiat un acord de securitate în 2024 și negociază acum un parteneriat strategic. Războiul a transformat și relațiile umane între români și ucraineni. Ne înțelegem mai bine unii pe alții. Ne cunoaștem mai bine. Simțim o compasiune profundă pentru suferința ucrainenilor. Suntem alături de voi, dragi vecini și prieteni ucraineni. Rămâneți în viață, rămâneți în siguranță, rămâneți puternici', a transmis în deschidere doamna Liliana Popescu-Bîrlan, directoare a Institului Diplomatic Român.

'Poziția României față de Ucraina este determinată atât de poziția noastră geografică de țară vecină, cât și de valorile pe care le susținem. Avem nevoie ca vecinul nostru să fie sigur, rezilient, democratic și prosper. Dar sprijinirea Ucrainei este, de asemenea, un act de justiție, un omagiu adus poporului ucrainean și o datorie față de propriii noștri cetățeni. Din toate aceste motive, obținerea unei păci juste și durabile este un obiectiv fundamental al politicii externe și de securitate a României, iar noi vom fi alături de Ucraina până la atingerea acestui obiectiv.', a declarat doamna Ana Cristina Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE.

Ambasadorul Ucrainei a subliniat în intervenția sa faptul că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a început de facto în 2014, odată cu anexarea Crimeei și războiul din Donbas. El a evidențiat amploarea distrugerilor și a crimelor de război comise de Rusia, inclusiv deportarea forțată a aproape 20.000 de copii ucraineni. E.S Ihor Prokopchuk a atras atenția asupra ambițiilor expansioniste ale Moscovei și a necesității unei reacții decisive pentru a preveni extinderea agresiunii. Ucraina continuă să reziste, dar are nevoie în continuare de sprijin militar, în special sisteme de apărare antiaeriană și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. De asemenea, ambasadorul a scos în evidență potențialul militar al Ucrainei, modul consistent în care producția de armament s-a dezvoltat și faptul că o eventuală aderare la NATO ar aduce inclusiv beneficii strategice pentru alianță. Nu în ultimul rând E.S Ihor Prokopchuk și-a exprimat recunoștința față de sprijinul cetățenilor și instituțiilor României pentru Ucraina.

În ceea ce privește impactul asupra Republicii Moldova, E.S Victor Chirilă a transmis că războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă și un atac asupra țării sale. Republica Moldova se confruntă cu amenințări hibride, inclusiv atacuri cibernetice, dezinformare și încercări de destabilizare internă. Ambasadorul Republicii Moldova a mai transmis că datorită sprijinului țărilor partenere, inclusiv România, autoritățile de la Chișinău au reușit să reducă dependența de Rusia și să întărească capacitățile de apărare. Începerea parcursului European a fost subliniată ca un element care deschide calea către un viitor liber, independent și democratic.

Finalul conferinței a fost dedicat intervenției a doi experți în relații internaționale și în securitatea de la Marea Neagră. Claudiu Degeratu, cercetător în cadrul Institutului pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, a prezentat pe larg modul în care România trebuie să dezvolte în acest moment relațiile bilaterale, dar și importanța acordării atenției asupra securității în zona Mării Negre.

George Vișan, expert IDR, a prezentat studiul 'The Long Road from War to Peace, the Russo-Ukrainian War after Three Years' pe care urmează să îl lanseze. Printre concluzii se numără faptul că procesul de pace nu trebuie grăbit și nu trebuie impuse termene artificiale, deoarece un acord precipitat nu va aduce o pace durabilă. În plus, procesul de pace trebuie să includă toți actorii relevanți. În final, orice acord nu trebuie să fie văzut ca o recompensă pentru agresiunea Rusiei, iar recuperarea teritoriilor și respectarea granițelor Ucrainei trebuie să fie priorități fundamentale.