Cele mai vechi dovezi pentru poluarea antropică a faunei sălbatice din Europa Medievală au fost descoperite în România

Doi cercetători anunță publicarea, în prestigiosul jurnal Environmental Pollution, editat de Elsevier, a unui studiu care oferă cele mai vechi dovezi ale poluării antropice asupra faunei sălbatice din Europa Medievală.

Cercetarea a fost realizată de o echipă franco-română condusă de dr. Marius Robu (Institutul de Speologie 'Emil Racoviță' al Academiei Române) și dr. Jeremy E. Martin (Ecole normale superieure, ENS, Lyon), alături de dr. Ionuț-Cornel Mirea, dr. Daniel Vereș (Institutul de Speologie 'Emil Racoviță' al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca), dr. Sebastian Olive și Philippe Telouk.

Cercetările au fost realizate prin investigarea elementelor-urmă (Pb, Li, Zn) în dentiția unui urs brun care a trăit în urmă cu cca 1000 de ani în Carpații Românești (Mehedinți - Banat), o zonă cunoscută istoric pentru activități metalurgice intensive desfășurate încă din perioada medievală. Valorile de fond, precum și nivelurile ne-naturale (ridicate) de plumb (Pb), litiu (Li) și zinc (Zn) ale unui mascul de urs brun de aproximativ 5-6 ani au fost detectate folosind hărți de elemente-urmă.

Fragmentele elementelor analizate la înaltă rezoluție și secțiunile histologice au evidențiat amploarea senzorială a aportului de plumb, care a avut loc în timpul a cinci veri înregistrate (când animalul căuta în mod activ hrană). Concentrațiile crescute de Pb, Li și Zn în liniile terminale de creștere au fost interpretate drept dovadă pentru cea mai timpurie poluare antropogenă cu metale grele la un animal sălbatic.

Cercetarea subliniază impactul activităților industriale timpurii asupra unui omnivor terestru mare, demonstrând că amenințările antropice asupra vieții sălbatice nu au fost determinate exclusiv de vânătoare sau modificarea peisajului din ultimele decenii.

Rezultatele obținute indică cea mai veche dovadă documentată despre impactul poluării industriale asupra faunei sălbatice. În plus, amploarea poluării cu metale grele în acestă regiune dovedește existența unor centre siderurgice cu o vechime și importanță deosebite la nivel european.

Studiul este primul de acest fel care analizează impactul poluării antropice timpurii asupra faunei de mamifere sălbatice din Europa. În același timp, este un exemplu de colaborare internațională de succes, concretizată prin accesul la tehnica de laborator disponibilă a Institut national des sciences de l'Univers (CNRS-INSU, Franța), dar și la un laser de înaltă precizie al Elemental Scientific Lasers, ENS, Lyon.

Informațiile ne-au fost furnizate prin amabilitatea cercetătorilor dr. Marius Robu, Institutul de Speologie 'Emil Racoviță' al Academiei Române, și dr. Daniel Vereș, Institutul de Speologie 'Emil Racoviță' al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, care transmit pe această cale mulțumiri cluburilor de speologie Speo Alpin MH și Focul Viu, pentru ajutorul oferit în prelevarea probelor și pentru permisiunea acordată pentru studierea hărții Anvenului nr. 2 de sub Cracul de la Cioaca Goală (Munții Mehedinți).