'Literatura română trece prin cea mai bună perioadă a ei', au conchis participanții la 'Retrospectiva anului editorial românesc 2024', organizată de ICR

Vineri, 14 februarie, Institutul Cultural Român a organizat, prin Centrul Național al Cărții, 'Retrospectiva anului editorial românesc 2024', eveniment online aflat la a treia ediție, dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume și tuturor celor interesați de actualitatea literară din România.

Au participat la eveniment peste 50 de traducători și oameni de litere din străinătate implicați în promovarea autorilor români în străinătate și preocupați de evoluția literaturii autohtone.

Au prezentat cele mai relevante apariții editoriale ale anului trecut Luminița Corneanu, Ana Maria Sandu, Oana Șerban, Răzvan Țupa și Radu Vancu. De asemenea, au comentat actualitatea literară criticul literar Angelo Mitchievici, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, și traducătorul Peter Sragher, președintele Filialei București de Traduceri Literare din cadrul Uniunii Scriitorilor din România.

Cuvântul de deschidere i-a aparținut lui Liviu Sebastian Jicman, președintele Institutului Cultural Român, care a subliniat dorința ICR de a consolida astfel de ocazii în cadrul cărora traducătorii din literatura română din întreaga lume se pot cunoaște și pot discuta despre cum se poate dezvolta impactul literaturii române în străinătate.

Invitații 'Retrospectivei anului editorial românesc', moderată de scriitorul și ziaristul Florin Iaru, au pus în prim-plan cărți publicate în România în anul 2024: Luminița Corneanu, scriitoare și publicistă, a conturat o perspectivă asupra literaturii pentru copii și tineret, scriitoarea și jurnalista Ana Maria Sandu a semnalat volume de proză scurtă, scriitoarea și profesoara Oana Șerban a prezentat apariții din domeniul non-ficțiunii, poetul și jurnalistul Răzvan Țupa a discutat despre noi volume de poezie, iar scriitorul și profesorul Radu Vancu a punctat titluri semnificative din sfera prozei.

'Numărul de titluri încurajează traducătorii să propună editurilor străine cărți cât mai interesante. În România, tot mai mulți autori sunt preocupați de diversitate. În materie de proză avem o evoluție extrem de rapidă, de exemplu. Și, cu cât oferta va fi mai bogată, cu atât interesul cititorilor va crește. Sunt din ce în ce mai multe edituri străine interesate de literatura română', a remarcat moderatorul evenimentului încă de la început.

'Literatura română trece prin cea mai bună perioadă a ei, istoric vorbind, și romanul nu face excepție', a susținut scriitorul și profesorul Radu Vancu. 'În ultimii ani a început să fie practicat tot mai mult romanul maximalist. Primul roman pe care-l amintesc de anul trecut este Soarele negru de Bogdan Alexandru-Stănescu'.

Alte romane aduse în prim-plan au fost 'Clandestin' de Marin Mălaicu-Hondrari (Editura Trei), 'Drumul spre Soare Răsare' de Ioana Nicolaie (Editura Humanitas), 'Silex' de George Cornilă (Editura Polirom), 'Vertijuri, goluri de memorie. Acolo este țara mea' de Radu Aldulescu (Editura Polirom), 'Castelul din orașul meu' de Ioana Bâldea Constantinescu (Editura Litera), 'Aurul pisicii' (Editura Humanitas), primul roman explicit de dragoste al Ioanei Pârvulescu, 'Brățară pe glezna ta' (Editura Humanitas) de Radu Paraschivescu sau 'Regii gunoaielor' de Ruxandra Cesereanu (Editura Polirom) etc.

Comentând volumele de proză scurtă apărute în România anul trecut, scriitoarea și publicista Ana Maria Sandu a prezentat mai multe apariții, dintre care trei publicate la Editura Polirom: volumul al patrulea al Antologiei KIWI, coordonată de Marius Chivu, volumul de debut al Iuliei Gherasim, 'Ce văd păsările', și 'Picioare de lotus' de Bogdan Răileanu.

În ceea ce privește literatura pentru copii și tineret, Luminița Corneanu, publicistă și scriitoare, a subliniat interesul fără precedent față de acest gen, remarcând o evoluție amplă, precum și atracția din ce în ce mai mare a autorilor consacrați pentru cărțile destinate celor mai mici cititori. Printre aceștia, Florin Bican, Ioana Nicolaie, Andreea Răsuceanu, Augustin Cupșa, Ana Barton, Marin Mălaicu-Hondrari sau Cătălin Pavel, care au publicat în 2024 volume pentru copii remarcate de comentatori.

Oana Șerban a prezentat mai multe lucrări de nonficțiune apărute în 2024. De la ediții noi ale studiilor 'Întoarcere în Bucureștiul interbelic' de Ioana Pârvulescu (Editura Humanitas) și 'O istorie literară a vinului în România' de Răzvan Voncu (Editura Spandugino) la volumul I din 'Enciclopedia istorică a comunităților evreiești din România' (Editura Polirom, Editura Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel') și la 'o recuperare a ceea ce înseamnă Europa', anume cea mai recentă carte a lui Bogdan Suceavă, 'Furtuna barocă. Poemul unei epoci' (Editura Polirom), trecerea în revistă a atras atenția asupra mai multor reușite.

Poezia românească trece printr-o etapă de diversificare pronunțată, a comentat poetul și jurnalistul Răzvan Țupa. Acesta a semnalat numeroase apariții, printre care 'Vederi - o antologie a Cenaclului Visceral' (Dezarticulat Books), antologia 'Ce-ți spui noaptea înainte de culcare' (Cartex), 'Inima leneșă' de Andrew Davidson (Dezarticulat Books), 'Ireversibil' de Radu Sergiu Ruba (Editura Tracus Arte) sau 'Fată întâlnește instituția' (Editura Vellant) de Ioana Iuna Șerban.

Retrospectiva anului editorial românesc este un program anual demarat în 2023, cu scopul de a le oferi traducătorilor prilejul să își consolideze informațiile despre aparițiile editoriale românești recente și să ia contact nemijlocit cu profesioniști din sfera cărții. Centrul Național al Cărții funcționează în cadrul Institutului Cultural Român din anul 2007, sprijinind traducerea și promovarea literaturii române în străinătate, prin programele TPS (Translation and Publication Support Programme) și Publishing Romania și prin coordonarea prezenței românești la târgurile naționale și internaționale de carte și la festivalurile de literatură. Editura Institutului Cultural Român publică lucrări de referință din domeniile literaturii, artei plastice și științei și proiecte editoriale în parteneriat cu instituții specializate din țară și din străinătate.

Serviciul Promovare și Comunicare