S.O.S. România propune un proiect de lege prin care cere profesionalizarea judecătorilor CCR și prevenirea deciziilor abuzive ale acestora

Eliminarea europarlamentarului Diana Șoșoacă din cursa electorală pentru Președinția României și anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale sunt două abuzuri fără precedent în istoria țării noastre, adevărate lovituri de stat care au invalidat democrația românească și au evidențiat necesitatea modificării legii de organizare și funcționare a CCR. Abuzurile Curții Constituționale distrug sistemul democratic, statul de drept și încrederea în corectitudinea alegerilor. Pentru a pune capăt unor astfel de practici abuzive și dictatoriale, liderii grupurilor parlamentare S.O.S. România, senatorul Clement Sava și deputatul Dumitru Coarnă, propun printr-un proiect de lege asumat de toți parlamentarii partidului, clarificarea competențelor judecătorilor CCR în validarea candidaților la alegerile prezidențiale, precum și asigurarea unui control obiectiv al activității acestora, astfel încât să se prevină deciziile abuzive, să se evite depășirea competențelor și interferarea cu celelalte puteri ale statului.
Astfel, prima modificare preconizată vizează condițiile impuse pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale, care sunt prevăzute în art. 143 intitulat condiții pentru numire. Textul prevede că 'Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competentă profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

În cei 32 de ani de când funcționează Curtea Constituțională, s-a constatat că, în ceea ce privește condiția înaltei competențe profesionale, aceasta este ignorată în practică de o manieră care o golește de conținut.

Singurul criteriu care este avut în vedere este cel politic, susținerea politică fiind cea care propulsează în această importantă demnitate în stat persoane care îndeplinesc condițiile formale ale pregătirii juridice și vechimii, fără a împlini însă pe cel al competenței profesionale înalte.

De aceea este necesar să se instituie o procedură de recrutare specială, care să se declanșeze printr-o verificare și selecție realizate de către o Comisie constituită în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, formată din 9 persoane, desemnate în această calitate prin tragere la sorți.

În acest fel, apreciem că influența politică în numire se va diminua într-un mod considerabil, de natură să asigure numirea unor judecători care satisfac exigențele constituționale și care pot realiza în mod obiectiv înalta misiune care revine Curții Constituționale.

B) O ultimă modificare preconizată prin această propunere legislativă vizează regimul răspunderii și revocării membrilor Curții Constituționale, într-un mod care să implice și Parlamentul, prin cele două Camere ale sale.

Apreciem că reglementările existente le conferă o imunitate care depășește limitele rezonabile pentru orice titular al unei demnități publice și transformă această instituție într-o supraputere necontrolabilă, cu consecințe nefaste pentru un stat de drept autentic.

Parlamentul reprezintă, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

El are, potrivit art. 95 și 96 din Constituție , competența de a-l suspenda pe președinte și, respectiv, de a-l pune sub acuzare.

Cu atât mai mult apreciem că trebuie să dobândească atribuții și în ceea ce-i privește pe judecătorii Curții Constituționale.

De aceea, considerăm că este nevoie ca acesta să își concretizeze acest statut și prin exercitarea unor atribuții în ceea ce privește răspunderea și revocarea din funcție a judecătorilor constituționali.

O ultimă situație care impune modificarea Legii nr. 47/992 constă în elaborarea și comunicarea Raportului urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către instanțele constituționale, emis la 27 ianuarie 2025 în conformitate cu art. 1 a din regulamentul de procedură revizuit al Comisiei de la Veneția.

Potrivit par. 78 din acest Raport, Comisia face următoarele recomandări-cheie:

A. Deciziile de anulare a rezultatului alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar aceste decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organism judiciar, de Curtea Constituțională sau de o instanță electorală specializată, în cazul în care există un astfel de organism judiciar;

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu - dacă există - ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar;

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale, ca ultima ratio și cu condiția ca neregularitățile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului;

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de semnificative încât acestea ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta opiniile și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale trebuie să fie ghidată și limitată de condițiile de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile;

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influența mass-mediei și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a garanta că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora.

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniilor online care utilizează platforme de socializare; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă și că platformele de socializare trebuie să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.

Astfel, așa cum a recomandat Comisia de la Veneția prin Raportul urgent la par 78, par E, mai sus reprodus, ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatului alegerilor pe baza încălcărilor drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat (...) iar la litera A) a aceluiași paragraf se menționează că deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral , iar aceste decizii ar trebuie să poată fi revizuite de cel mai înalt organism judiciar, de Curtea Constituțională sau de o instanță electorală specializată.

Deși textele și raportul în sine nu fac referire expresă la eliminare din cursă a unui candidat sau anulare a candidaturii unui competitor electoral, apreciem că mutatis-mutandis, aceeași soluție trebuie luată și în ceea ce privește competența de soluționare a contestațiilor la candidaturi.

Această competență urmează să-i revină Autorității Electorale Permanente.

7. O problemă sesizată în practică privește regimul constatării vacanței funcției de Președinte.
În reglementarea actuală a art. 44, conform alin. (2) și (4), competența de sesizare a Curții Constituționale aparține președintelui unei Camere sau președintelui interimar. Se poate ajunge însă la un blocaj, deoarece aceștia refuză să dea curs unei asemenea atribuții, din rațiuni politice.
Apreciem că această competență trebuie recunoscută și unui număr de 50 de deputați sau 25 de senatori, cărora Constituția le recunoaște dreptul de a sesiza Curtea Constituțională în alte împrejurări.

Propunem astfel aplicarea principiului analogiei, pe care Curtea Constituțională l-a mai utiliza în alte situații în jurisprudența sa.

Schimbări preconizate

2.1. Toate aceste argumente impun modificarea art. 11 alin.(3) din Legea nr. 47/1992, astfel:' Deciziile, Hotărârile și Avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I'.

Propunem completarea acestui text cu alte două alienate, care vor fi 31 și 32, astfel:

- ' (31) : Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.'

- ' (32) : Hotărârile Curții Constituționale pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție'.

2.2. Se impune de asemenea necesitatea modificării și completării art. 5 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 cu privire la numirea judecătorilor Curții Constituționale.

Este necesar ca numirea în funcția de judecător CCR să se facă exclusiv pe baza unor criterii de competență profesională în profesia din care provin și probitate a acestora, respectiv recrutarea să fie realizată prin examinarea riguroasă a competenței profesionale, experiența acumulată în profesie, însușirea tuturor cunoștințelor necesare, corespunzător profilului unui legiuitor constituant, de către o Comisie a ÎCCJ, de verificare a condițiilor prevăzute de art. 61 alin. (3) din Constituție, formată din 9 judecători care să fie desemnați prin tragere la sorți.

Chiar legislația europeană aplicabilă statelor membre, inclusiv României, impune ca numirea și promovarea judecătorilor CCR să se facă pe criterii obiective, care să aibă la bază competența profesională, integritatea și eficiența acestora. În baza rezultatelor obținute în urma derulării procedurii de recrutare pe criterii meritocratice a judecătorilor CCR de către Comisia constituită în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Camera Deputaților, Senatul și Președintele României vor putea face propunerile către Parlamentul României, dintre persoanele verificate de către ÎCCJ.

Astfel am propus în acest proiect normativ modificarea art. 5 alin. (2), considerând necesar să completăm cu precizarea că judecătorii numiți de Camera Deputaților, Senat și de către Președintele României sunt aleși doar dintre persoanele care au fost recrutate de Comisia de verificare din cadrul ÎCCJ, printr-o comisie formată din 9 judecători care sunt desemnați prin tragere la sorți.

2.3. Se impune eliminarea art. 38 din Lege, având în vedere că atribuția pe care o prevede acest text pentru Curtea Constituțională urmează a fi transferată Autorității Electorale Permanente.

2.4. Modificarea art. 44 alin. (2) și (4), după cum urmează:

'(2) Vacanța funcției de Președinte al României se constată la cererea președintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a președintelui interimar care exercită atribuțiile Președintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcție, precum și a unui număr de 50 de deputați sau 25 de senatori'.

(4) Dacă interimatul funcției de Președinte al României se datorează imposibilității temporare de a-și exercita atribuțiile, cererea se face de Președintele României sau de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului, precum și a unui număr de 50 de deputați sau 25 de senatori'.

2.5. Modificarea art. 66 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, se face în sensul că 'Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, la cererea Parlamentului, formulată de către 50 deputați sau 25 senatori sau la cererea Avocatului Poporului! '.

2.6. De asemenea, se impune și completarea art. 66 din Legea nr. 47/1992, cu litera d), literă nou introdusă, în sensul că: 'Mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează prin revocarea judecătorilor din funcție, la cererea a două treimi din numărul total al senatorilor și deputaților'.

Această modificare se impune pentru asigurarea unui control obiectiv al activității membrilor CCR, pentru a se evita depășirea competențelor și abuzurilor de orice fel, interferarea cu celelalte puteri ale Statului, respectiv excluderea posibilității judecătorilor CCR de a se comporta ca o instanță extraordinară, suprastatală.

Senator Clement SAVA,
Liderul Grupului S.O.S. România Senat

Deputat Dumitru Coarnă,
Liderul Grupului S.O.S. România Camera Deputaților