'Rigoletto', una dintre cele mai interpretate opere din lume, pe scena Operei Brașov

Sâmbătă, 15 februarie 2025, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă dăm întâlnire cu Rigoletto, bufonul cu destin tragic, din capodoperă care poartă același titlu, compusă de Giuseppe Verdi. 'Rigoletto', împreună cu alte două opere ale lui Verdi, 'La Traviata' și 'Aida', sunt printre cele mai interpretate lucrări la nivel mondial; conform statisticilor de specialitate, fiecare titlu amintit se joacă, în medie, de 300 - 400 ori anual.

Premiera mondială a lucrării a avut loc pe 11 martie 1851, la Teatrul 'La Fenice' din Veneția, bucurându-se de un succes extraordinar.

Opera lui Verdi se bazează pe o piesă a lui Victor Hugo, iar compozitorul spera inițial să folosească chiar numele piesei, 'Le roi s'amuse' (Regele se amuză). Când titlul a fost respins, el a sugerat 'La Maledizione' (Blestemul), înainte de a decide, în cele din urmă, să numească opera după cvasi-protagonistul ei. 'La maledizione' se referă la blestemul adresat Ducelui de Mantova și lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de duce, cu încurajarea lui Rigoletto. Blestemul se împlinește când Gildă, unica fiică a lui Rigoletto, se îndrăgostește de duce și își sacrifică viața pentru a o salva pe a acestuia de asasinii angajați de tatăl ei.

Numele bufonului ducelui și, totodată, al personajului din titlu, Rigoletto, este adaptat din cuvântul francez 'rigoler', care înseamnă 'a râde'. În piesa originală a lui Victor Hugo, bufonul se numea Triboulet, numele adevărat al bufonului regelui Francois I. Însă apelativul trebuia schimbat pentru a obține aprobarea cenzorilor, de aceea libretul a trebuit să fie supus unor revizuiri substanțiale.

Sumbrul palat al Ducelui de Mantova contrastează cu liniștea și izolarea Gildei, frumoasa fiică a lui Rigoletto. Pentru Gildă, Verdi a compus o muzică splendidă, dacă amintim doar aria din actul I, 'Caro nome'. De asemenea, Verdi îi oferă, în mod inteligent, disprețuitorului Duce o muzică diabolic de fermecătoare, precum 'La donna e mobile' din actul al III-lea al operei. Partitura lui Rigoletto este puternică și declamativă, pentru a reflecta amestecul neliniștit al ambelor lumi între care pendulează, cea a fiicei sale și cea a Ducelui.

În distribuția spectacolului de sâmbătă, îi regăsim pe artiștii: Rigoletto - Lucian Petrean (invitat), Gildă - Alexandra Procopovici (invitată), Ducele de Mantova - Liviu Iftene, Sparafucile - Dan Popescu, Maddalena - Carmen Topciu, Giovanna - Sonia Hazarian, Contele de Monterone - Valentin Marele, Marullo - Paul Tomescu, Contele de Ceprano - Marian Reste, Contesa de Ceprano - Irina Iftene, Ușierul - Paul Tomescu, Pajul - Alexandra Olaru (debut), Borșa - Dan Ionescu, Eva - Emilia Mirea (invitată), Bufonul - Teodor Pătrascu (figurație extraordinară), Slujitoarele Evei - Nicoleta Sasu-Galian, Miruna Moldoveanu, Agatha Olah, Copiii - Irina Șerban, Anastasia Rotar (Corul de copii UNISON - dirijor, manager general: George Dumitrascu). Își dau concursul Orchestră și Corul Operei Brașov. Conducerea muzicală a spectacolului va fi asigurată de maestrul Traian Ichim. Regia artistică îi aparține lui Matteo Mazzoni (Italia). Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș Cohal. Asistent regie: Silvia Papadopoulos. Asistent mișcare scenică: Diana Drăgan. Bodypainting: Giusy Campolungo, Lucia Postacchini.

Regie scenă: Alina Nistor, Silvia Papadopoulos.

- Spectacolul durează două ore și 40 de minute și are două pauze.

Pentru acest eveniment, nu mai sunt bilete disponibile !

În stagiunea 2024 - 2025, accesul copiilor la spectacolele de operă și operetă este permis începând cu vârsta de 7 ani !

După începerea spectacolului, accesul în sală nu mai este permis !

Informații se pot obține la telefon: 0268-419380.

Evenimente desfășurate cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Brașov și al Primăriei Municipiului Brașov.