ÎCCJ a decis în favoarea cetățenilor și a științei: Afectarea capacității de a conduce trebuie dovedită prin expertize

Comunitatea Declic susține decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ, prin care a stabilit că a fi sub influență nu înseamnă doar a avea resturi de substanțe interzise în organism, ci trebuie dovedită afectarea capacității de a conduce. Asta înseamnă că, de acum înainte, procurorii vor fi nevoiți să țină cont de expertizele medicilor legiști.

'Opinia de astăzi a judecătorilor, obligatorie pentru toate instanțele, salvează de la condamnare șoferi nevinovați. Le mulțumim zecilor de mii de membri Declic care au semnat petiția, celor care au donat pentru a depune la instanță un amicus curiae în susținerea cauzei și sutelor de membri Declic care le-au scris poveștile lor judecătorilor de la ÎCCJ și le-au cerut să țină cont de opinia avizată a medicilor când vor decide ce înseamnă conducere sub influență.', a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic 'Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați, schimbați legea'.

Peste 34.000 de oameni au semnat petiția 'Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați, schimbați legea !'. Comunitatea Declic, împreună cu medicii și experții, vor continua demersurile pentru introducerea în Codul Penal a unor praguri, care să le ofere predictibilitate celor aflați sub tratament sau care consumă medicamente din lista celor ce pot afecta capacitatea de a conduce.

Petiția poate fi semnată aici: Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați !

Alături de criminologul Vlad Zaha, de dr. legist Gabriel Gorun și de dr. psihiatru Eugen Hriscu, Comunitatea Declic a adus subiectul conducerii sub influență în atenția publică și a explicat ce înseamnă, de fapt, a fi sub influența substanțelor interzise.

'Decizia ÎCCJ ne aduce mai aproape de o politică antidrog justă. Cei care sunt cu adevărat afectați să fie pedepsiți conform legii, însă cei care au doar reziduuri de substanțe în corp, din cauza unor medicamente, tratamente sau consum mai vechi de substanțe, care nu le afectează capacitatea de a conduce, nu ar trebui să fie pedepsiți penal. Astfel, eficientizăm munca justiției de a face dreptate cu celeritate și bazat pe expertize medico-legale științifice, nu pe o simplă prezență a unei substanțe sau a alteia', a declarat, Vlad Zaha - expert criminolog.

În urma deciziei ÎCCJ, va fi nevoie de o metodologie care să uniformizeze expertizele medico-legale.

' Soluția ÎCCJ redă importanța expertizei medico-legale, de care până acum nu se ținea întotdeauna cont în anchete, evaluarea relevantei ei de către organele judiciare fiind aleatorie. Este un câștig, prin faptul că justiția revine la un mijloc de probă modern - cel al expertizei. De aceea, va fi nevoie de adoptarea cu celeritate a unei metodologii care să uniformizeze expertizele medico-legale', a spus Gabriel Gorun, medic legist.

'După decizia de a transfera prevenirea și tratamentul abuzului și dependenților de droguri de la Ministerul de Interne la Ministerul Sănătății, această nouă decizie vine să susțină punctul de vedere că e nevoie să înțelegem consumul de droguri ca o problemă medicală și că e nevoie să implicăm specialiști din domeniul sănătății în abordarea sa. Așadar, Ministerul Sănătății este încă o dată chemat să abandoneze absența sa de peste 20 de ani din domeniul problemelor legate de droguri și să ofere un punct de vedere profesionist legat de aceste praguri, în conformitate cu practicile internaționale din domeniul medicinii legale și psihiatriei', a declarat psihiatrul Eugen Hriscu, după decizia ICCJ.

Peste 300 de oameni le-au scris judecătorilor de la ÎCCJ, în lunile septembrie și decembrie, propriile povesti despre cum le este afectată viața de lipsa unor limite clare care să stabilească cu adevărat când un șofer e sub influența substanțelor interzise. (n.n. - o parte din mesaje pot fi găsite la finalul comunicatului)

Acțiunile cetățenilor au venit în completarea unui Amicus Curiae depus de Comunitatea Declic la Înalta Curte de Casație și Justiție, în acest dosar, în luna august. Declic a cerut astfel respectarea punctelor de vedere ale medicilor legiști, care spun că simpla prezență a unei substanțe în organism, în cantități infime, nu înseamnă automat că șoferul respectiv e sub influența substanțelor interzise.

Aici poate fi consultat și preluat în materialele de presă, cu citarea sursei Declic, documentul integral, Amicus Curiae, trimis de Comunitatea Declic, la ÎCCJ.

Aici poate fi citit studiul realizat pentru Comunitatea Declic, de către medicul legist Gabriel Gorun și criminologul Vlad Zaha. În baza studiului, Declic a lansat o petiție prin care solicită Guvernului și Parlamentului să modifice legislația și să definească clar termenul de 'conducere sub influență', cu stabilirea unor praguri de cantități de substanțe în sânge de la care să se prezume că șoferul se află sub influența substanțelor psihoactive.

Pentru informații suplimentare și declarații,
Cătălina Hopârteanu, Declic
Vlad Zaha
Expert criminolog

Exemple ale mesajelor membrilor Declic, pentru judecătorii de la Înalta Curte:
I.
' Stimați magistrați,
'Sunt sub tratament pentru diabet de câțiva ani, prescris de medicul meu pentru a-mi asigura o viață normală. Fără acest tratament, sănătatea mea ar avea de suferit, aș putea pune în pericol siguranța mea și a altora în trafic.
Chiar dacă acum nu sunt un pericol pe șosele, urmele medicamentelor de diabet pot fi detectate de testele antidrog. Asta mă expune riscului de a fi acuzat de condus sub influența substanțelor interzise. O astfel de acuzație ar avea repercusiuni grave asupra vieții mele personale și profesionale.

Este esențial să avem reglementări clare care să facă diferența între utilizarea legitimă a medicamentelor și consumul substanțelor care afectează siguranța rutieră.

Vă rog să luați în considerare aceste realități și impactul semnificativ pe care decizia dumneavoastră îl va avea asupra multor persoane aflate în situații similare.'

II. 'Deoarece sufăr de alergie la ambrozie, sunt nevoit să urmez un tratament pentru a ține sub control simptomele în această perioadă. Deși iau medicamentele seara, există riscul ca urme minime ale acestora să fie detectate a doua zi în organism, ceea ce mă poate expune unui dosar penal. Medicul mi-a spus că medicamente nu îmi afectează în niciun fel capacitatea de a conduce în siguranță.

Vă rog să luați în considerare opiniile medicale și practica altor țări, unde au fost stabilite limite clare pentru cele mai frecvente substanțe. Înțeleg importanța combaterii consumului de substanțe interzise, dar nu este corect ca persoanele care nu au consumat niciodată astfel de substanțe să fie penalizate.
Sper ca decizia dumneavoastră să reflecte respectarea drepturilor tuturor cetățenilor.'

III.
Stimați domni judecători și stimate doamne judecătoare,
Am fost diagnosticată cu ADHD la maturitate. Tratamentul pe care îl iau zilnic mă ajută enorm să-mi trăiesc viața normal, să mă concentrez și să fiu prezentă. Dar medicamentele mele pot fi depistate de testele antidrog, iar legea din România îmi interzice să conduc, chiar dacă sunt perfect capabilă să o fac în siguranță. În alte țări europene, oamenii cu ADHD nu trebuie să aleagă între tratament și dreptul de a conduce. Vă rog să țineți cont de noi când veți da decizia'