'Anul Cardinal Iuliu Hossu' - sesiune omagială la Academia Română

Academia Română inaugurează 'Anul Cardinal Iuliu Hossu' printr-o sesiune omagială organizată miercuri, 29 ianuarie 2025, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române. Manifestarea va avea loc în Aulă Academiei Române, începând cu ora 10:30, iar participarea publicului este liberă.

Evenimentul va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și a ES Monseniorul Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic. Vor lua cuvântul IPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, Ciprian Vasile Olinici, secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Culte, PS Mihai Frățilă, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, acad. Mircea Martin, profesor emerit, Facultatea de Litere, Universitatea din București, poeta Ana Blandiana, membru corespondent al Academiei Române, Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale, și prof. Univ. Ruxandra Cesereanu, Facultatea de Litere, Universitatea 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca. Moderator: prof. Univ. Ioan Cristescu, director general, Muzeul Național al Literaturii Române.

La finalul evenimentului Romfilatelia lansează emisiunea filatelică 'Anul Cardinal Iuliu Hossu'. Prezintă: Cristina Popescu, director general Romfilatelia.

Sesiunea marchează debutul Anului Cardinal Iuliu Hossu, instituit prin Legea nr. 290/ 2023 'pentru celebrarea vieții, operei, personalității, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri și a eforturilor depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului' de către cardinalul Iuliu Hossu.

Născut pe 30 ianuarie 1885, la Milasu Mare, jud. Bistrița-Năsăud, cardinalul Iuliu Hossu, strălucit intelectual transilvănean, cu studii teologice (1904-1910) și un doctorat în teologie și filosofie la Colegiul 'De Propagandă Fide' din Roma, a marcat istoria Transilvaniei și a României prin activitatea sa patriotică și prin martiriul său.

Ca recunoaștere pentru neobosită și pasionata sa implicare unionistă, episcopului Iuliu Hossu i-a fost încredințată onoarea de a citit proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Ulterior, alături de episcopul Miron Cristea, de Al. Vaida-Voevod și Vasile Goldiș, a făcut parte din delegația care a dus la București declarația de Unire și cel care a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii Transilvaniei cu România. În Transilvania a desfășurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociațiunii Transilvane pentru Limba Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). În calitatea sa de episcop de Gherla (1917-1948) a îndrumat activitatea Academiei Teologice din Cluj-Gherla și a Școlii Pedagogice de Fete din Gherla. A fost senator de drept în Parlamentul României Mari, unde și-a adus o însemnată contribuție la elaborarea legii cultelor și la ratificarea Concordatului.

În 1945 este ales membru de onoare al Academiei Române. Trei ani mai târziu, în 1948, regimul de opresiune bolșevic îl exclude din Academia Română, alături de alți 110 intelectuali de excepție. Este arestat și întemnițat în închisorile comuniste ca urmare a activității sale de apărare a credincioșilor greco-catolici, a refuzului de a renunța la credința greco-catolică și a respingerii scaunului mitropolitan al Moldovei. Este închis în lagărele de la Căldărușani (1948) și Sighet, unde este supus unui regim de exterminare (1950-1955). Ulterior este dus la Curtea de Argeș (1955-1956), apoi i se fixează domiciliul forțat la Căldărușani, până la sfârșitul vieții. Moare la 28 mai 1970, la Spitalul 'Colentina' din București.

La 28 aprilie 1969 papa Paul al VI-lea îl consacrase cardinal în pectore, numire făcută publică postum, în 1973. Tot postum, abia în 2003, este publicat volum său de memorii intitulat 'Credința noastră este viața noastră'.

Cu prilejul instituirii anului 2025 că 'An Cardinal Iuliu Hossu', PF Cardinal Lucian Mureșan menționează în cuvântul său adresat Parlamentului României:

'Istoria recentă a României ne arată gravitatea dramelor și a suferințelor produse de ideologiile dezumanizante, dar totodată pune în lumină exemple de verticalitate morală care au strălucit prin credință, curaj și umanitate și au rezistat cu eroism asalturilor unui sistem tiran.

Cardinalul Hossu a rămas un simbol al unității naționale, pe care ulterior o va promova cu un autentic spirit democratic și pro-european în calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari și membru de onoare al Academiei Române'.

Academia Română - Comunicare și imagine publică