Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) recomandă președinților celor două Camere ale Parlamentului României să inițieze de urgență reforme structurale menite să reducă risipa de resurse publice și să eficientizeze activitatea legislativă, care vor strânge mai mulți bani la buget decât transformarea în șomeri a 400 de angajați ai Parlamentului:

1. Relocarea sediului Parlamentului: Palatul Parlamentului, a treia cea mai mare clădire administrativă din lume, înregistrează costuri operaționale exorbitante. Conform datelor oficiale, factura lunară la energie electrică se ridică la peste 1 milion de lei, echivalentul consumului unui oraș de dimensiuni medii.

În contextul necesității reducerii cheltuielilor publice, considerăm imperativă mutarea sediului Parlamentului într-un imobil mai eficient energetic și cu costuri de întreținere reduse.

2. Reducerea numărului de parlamentari: În prezent, Parlamentul României este compus din 469 de membri: 332 de deputați și 137 de senatori. Cheltuielile cu parlamentarii în prima jumătate a anului 2024 au fost de 141.948.314 lei.

Salariul de bază pentru senatori și deputați este de 18.720 de lei brut pe lună, adică aproape 11.000 de lei net, la care se adaugă o diurnă de 753 de lei pentru fiecare zi cu ședință în plen.

Pe lângă salariul de bază, parlamentarii beneficiază de o serie de privilegii financiare și logistice. Aceștia primesc o sumă forfetară pentru cheltuielile legate de activitatea parlamentară, care poate ajunge până la 35.500 lei pe lună, din care doar jumătate trebuie justificată.

De asemenea, parlamentarii din România beneficiază și de alte avantaje. Aceștia pot călători gratuit cu trenurile CFR pe durata mandatului. De asemenea, fiecare parlamentar are dreptul la un zbor gratuit dus-întors pe săptămână către aeroportul cel mai apropiat de circumscripția sa. În plus, aceștia primesc un telefon de serviciu cu abonament plătit din fonduri publice.

În comparație cu alte țări europene, veniturile parlamentarilor din România sunt relativ ridicate. În medie, un parlamentar român primește lunar aproximativ 11.500 de euro, incluzând atât salariul, cât și suma forfetară.

În schimb, un parlamentar britanic câștigă în jur de 8.000 de euro pe lună, iar un parlamentar francez, dacă ocupă mai multe funcții, ajunge la maximum 9.780 de euro. În Suedia, salariul lunar al unui parlamentar este de aproximativ 6.300 de euro. Astfel, venitul mediu al unui parlamentar român este semnificativ mai mare decât a demnitarilor din multe alte țări europene.

Opinăm că reducerea la 300 a numărului de parlamentari ar aduce economii semnificative (cca. 2 mil. EUR pe lună față de 2 mil RON pe lună dacă s-ar reduce cu 400 posturile salariaților din Parlament) și ar reflecta voința cetățenilor exprimată în cadrul referendumului național din 2009. La suma lunară de 2 mil. EUR se adaugă și cuantumul pensiei speciale, pe care o vor încasa parlamentarii, după terminarea mandatului și îndeplinirea condițiilor de pensionare.

3. Autoritățile și instituții publice aflate sub control parlamentar să renunțe la sediile închiriate: Este inacceptabil ca, în condițiile actualei crize economice, instituții publice să închirieze sedii la costuri de zeci de mii de euro pe lună, utilizând bani publici.

SAALG subliniază că implementarea acestor măsuri ar demonstra angajamentul Parlamentului față de responsabilitatea fiscală și respectul față de contribuabilii români.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului