Comunicat de presă - Filarmonica George Enescu
Eveniment la Filarmonică: Simfonia 'Babi Yar' de Dmitri Șostakovici pe scena Ateneului Român, la 50 de ani de la moartea compozitorului
Concertele vocal-simfonice de joi, 23 ianuarie și vineri, 24 ianuarie 2025 din stagiunea Filarmonicii George Enescu propun publicului un repertoriu alcătuit din două capodopere din muzica rusă a secolului XX: Concertul nr. 3, în do major, pentru pian și orchestră, op. 26 de Serghei Prokofiev și Simfonia nr. 13, în si bemol minor, ' Babi Yar', op. 113 de Dmitri Șostakovici.
La pupitru se află dirijorul Andrei Boreiko, artist ce a activat în calitate de director muzical la Filarmonica din Varșovia, Filarmonica din Jena, renumitele orchestre simfonice din Hamburg, Berna, Dusseldorf Symphoniker și la Orchestra Națională a Belgiei. Un invitat frecvent al London Philharmonic Orchestra, Boreyko revine în stagiunea curentă la celebrul ansamblu englez pentru a a dirija Simfonia nr. 13, 'Babi Yar' de Șostakovici, cea pe care o prezintă cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea compozitorului și pe scena Ateneului Român.
Solistul Concertului nr. 3 pentru pian și orchestră de Serghei Prokofiev este Alexander Gavrylyuk, pianist ucrainean stabilit în Australia, admirat deopotrivă pentru virtuozitatea și poezia interpretărilor sale. În stagiunea 2024-2025, Alexander Gavrylyuk debutează la Filarmonica George Enescu, Hamburger Symphoniker, Orchestre Philharmonique Royal de Liege, Australian Chamber Orchestra; revine la Amsterdam în prestigioase serie Concertgebouw Master Pianists și debutează în recital la Filarmonica din Luxemburg.
Simfonia nr. 13 de Dmitri Șostakovici evocă unul dintre cele mai sângeroase episoade din secolul XX, desfășurat lângă Kiev, la Babi Yar. Pentru aceasta, compozitorul a folosit 5 poeme de Evgheni Evtușenko, scriitor rus contemporan, dintre care al patrulea a fost conceput de Evtușenko special pentru această simfonie.
Cu referire la Babi Yar, Evtușenko și Șostakovici, scriitorul Victor Bârlădeanu a realizat o impresionantă evocare a faptelor petrecute lângă Kiev: 'Simbol sângeros al marii, cumplitei tragedii a poporului evreu din mijlocul secolului XX, tragedie numită cu termenul generic de Holocaust, Babi Yar reprezintă unul dintre cele mai înfiorătoare episoade ale acestei tragedii. În zilele de 29-30 septembrie 1941, ocupanții germani, cu sprijinul activ al naziștilor locali ucrainieni, scot 30000 de evrei din ghetoul pe care îl organizaseră cu minuție odioasă la Kiev și îi mână ca pe o turmă de animale la o râpă din apropierea marelui oraș, numită Babi Yar (Râpa Muierii), unde îi ucid cu o cruzime feroce, transformând locul într-un sinistru abator uman, într-o teribilă efigie a crimei organizate.
O perioadă îndelungată după război, despre marea tragedie evreiască de la Babi Yar ca și despre Holocaust în general s-a tăcut în mod criminal, mai ales în țările fostului lagăr 'socialist', astfel că generații întregi n-au aflat mai nimic despre una dintre cele mai însângerate pagini ale istoriei umane. Continuând mârșava înțelegere Hitler-Stalin, concretizată în pactul de tristă amintire Molotov-Ribentropp, liderii Uniunii Sovietice și ai celorlalte componente ale 'Lagărului' au așternut un lințoliu de muțenie nu atât vinovată (spre a ascunde complicitatea unor nu mici contingente pronaziste din propria populație la asasinatele în masă), cât de oportunism politic, ținând de interese obscure, petrodolarii jucând un rol preponderent. Dar iată că un mare poet rus, Evgheni Evtușenko, sparge cu vocea sa zidul ucigaș al tăcerii, publicând la Moscova, în Literaturnaia gazeta, un cutremurător ciclu de poeme intitulat firesc și sfidător Babi Yar. Iar la câțiva ani mai târziu un alt mare creator rus, compozitorul Dmitri Șostakovici, prezintă publicului meloman Simfonia a XIII-a, în care versurile lui Evtușenko devin nu un simplu pretext poetic, ci o infuzie de forță, care transformă toată simfonia într-un strigăt imens, zguduitor de, alternativ, deznădejde și speranță, întuneric și lumină, disperare și încredere în om...'
Solist va fi basul Taras Shtonda, artist care își desfășoară activitatea cu precădere la Opera Națională din Kiev, precum și pe scene importante ale teatrului liric din Europa: Royal Opera House, Opera din Oslo, Glyndebourne Festival, Opera din Leipzig, Dresden Semperoper, Covent Garden ș.a.
Ateneul Român
Joi, 23 ianuarie / Vineri, 24 ianuarie 2025, ora 19
Orchestra și Corul Filarmonicii George Enescu
Dirijor
ANDREI BOREIKO
Solist
ALEXANDER GAVRYLYUK
Program
Serghei Prokofiev - Concertul nr. 3, în do major, pentru pian și orchestră, op. 26
Dmitri Șostakovici - Simfonia nr. 13, pentru bas solo, cor de bași și orchestră, op. 113
Solist TARAS SHTONDA - bas
Dirijorul Corului IOSIF ION PRUNNER
Mai multe informații despre stagiunea 2024-2025 pot fi găsite aici:
https://www.fge.org.ro/calendar
Prețurile biletelor sunt:
Categoria I: 140 lei
Categoria II: 130 lei
Categoria III: 120 lei
Biletele se pot cumpăra:
- De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: marți - vineri 12:00 - 19:00. Telefon: 021.315.68.75)
- Online, accesând site-ul www.fge.org.ro - secțiunea 'Calendar'.
Biroul de presă al Filarmonicii George Enescu
https://fge.org.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].