In Memoriam

Ioan Balintoni (15 septembrie 1939 - 22 ianuarie 2025)

Cu adâncă durere, Academia Română, prin Secția de științe geonomice, anunță plecarea dintre noi, în data de 22 ianuarie 2025, a profesorului emerit, doctor în geologie Ioan Coriolan Balintoni, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre cei mai mari geologi ai României din toate timpurile, un om de știință de excepție, care și-a dedicat întreaga viață studiului Pământului și formării acestuia. Ioan Balintoni este un clasic al geologiei României și a fost și va rămâne pentru foarte mulți o personalitate legendară, cu un rol deosebit în istoria acestei științe în România.

Născut în 1939 în Gladna Română, județul Timiș, Ioan Balintoni a crescut într-un mediu care i-a insuflat respectul pentru natură și dorința de a descoperi tainele geologiei. După ce a absolvit cu succes Facultatea de Științe Naturale din cadrul Universității 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca, a urmat o lungă și prestigioasă carieră de cercetător în câteva instituții cheie în dezvoltarea geo-științelor în România la momentul respectiv (printre care, cel mai important a fost Institutul Geologic al României), devenind unul dintre cei mai respectați cercetători din acest domeniu. Ulterior, în anii '90, a devenit profesor universitar la Universitatea 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca, unde și-a petrecut a doua parte a strălucitei sale cariere, fiind un mentor pentru generațiile tinere. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 2017.

Contribuțiile sale științifice sunt cu totul deosebite. Studiile asupra rocilor metamorfice și structurilor tectonice din Carpați au avut un impact semnificativ asupra înțelegerii evoluției geologice a acestui lanț muntos. Ioan Balintoni a adus o contribuție esențială la delimitarea și caracterizarea unităților tectonice majore din Carpații Orientali și Meridionali, iar lucrările sale în domeniul petrologiei au devenit referințe fundamentale.

Printre realizările sale remarcabile se numără contribuțiile substanțiale la cartarea geologică a României, activitate prin care a furnizat o bază de date solidă pentru înțelegerea structurii geologice complexe a Carpaților. Hărțile geologice semnate de Ioan Balintoni, cum ar fi foaia Negoiu 1:50000 (care acoperă o mare parte din Munții Făgăraș) sunt clasice. Este cu totul remarcabil modul în care a putut acoperi o asemenea arie accidentată într-un asemenea detaliu și cu atâta precizie. De asemenea, studiile sale privind vârstele masivelor cristaline din Carpați au îmbogățit considerabil cunoștințele despre istoria geologică a regiunii, utilizând tehnici moderne de datare radiometrică pentru a stabili cronologia proceselor tectonice și metamorfice.

Printre lucrările sale cele mai importante se numără studiile detaliate asupra geologiei metamorfice a unităților Sebeș-Lotru, Rodna și întregul complex de pânze Getic-Supragetice, lucrări ce au dezvăluit procesele complexe prin care s-au format aceste structuri geologice. Contribuțiile sale au extins și validat teoriile privind originea și dinamica crustei continentale și au oferit noi perspective asupra învățării geologiei în Europa de Sud-Est.

Activitatea sa didactică a fost la fel de valoroasă precum cea de cercetare. Profesor devotat, Ioan Balintoni a fost mentorul a sute de studenți, mulți dintre ei devenind la rândul lor geologi recunoscuți. Prin cursurile sale captivante și prin modul unic de a inspira pasiunea pentru geologie, a format generații întregi de specialiști care-i duc mai departe moștenirea. Personalitatea sa electrizantă s-a potrivit foarte bine cu atributele necesare unui profesor universitar.

Recunoașterea meritelor sale nu s-a limitat doar la granițele țării. Ioan Balintoni a fost membru al mai multor organizații științifice internaționale, iar lucrările sale au fost publicate în reviste prestigioase. Premiat de-a lungul carierei cu numeroase distincții academice, a rămas întotdeauna un om modest, devotat științei și comunității.

Pe lângă știință, Ioan Balintoni a fost un om al valorilor. A demonstrat, de-a lungul vieții, o generozitate și o umanitate rară. Cei care l-au cunoscut își vor aminti cu drag de pasiunea sa pentru natură, de bucuria cu care povestea despre expedițiile geologice pe care le-a întreprins și de felul în care știa să motiveze și să inspire.

Plecarea sa lasă un gol imens nu doar în știința geologiei, ci și în inimile celor care l-au cunoscut. Ne vom aminti întotdeauna de Ioan Balintoni ca de un om care a trăit viața cu pasiune, a cercetat cu răbdare și a contribuit la luminarea celor din jur.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

În numele Secției de științe geonomice,
Prof.univ. Mihai Ducea, membru corespondent al Academiei Române