SCRISOARE DESCHISÃ

Adresată domnului Alex Florin Florența, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la necesitatea unei abordări echitabile și evitarea dublului standard în reglementarea libertății de exprimare și analiza personalităților istorice și religioase

Stimate domnule Procuror General,

În calitate de deputat al Parlamentului României, reprezentant al cetățenilor români din județul Bihor și președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, îmi îndeplinesc misiunea constituțională de a apăra valorile democratice și memoria personalităților definitorii pentru cultura națională. Am jurat să protejez și să promovez principiile statului de drept, drepturile omului, precum și patrimoniul cultural, spiritual și istoric al națiunii române.

Libertatea de exprimare este garantată de articolul 30 din Constituția României. Legea fundamentală interzice cenzura. De asemenea, România este semnatară a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care protejează dreptul la liberă exprimare, inclusiv atunci când opiniile enunțate pot să provoace disconfort sau controverse.

Ca urmare a declarației dumneavoastră din data de 20 decembrie 2024, referitoare la intensificarea în spațiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violență, ură sau discriminare, în care ați afirmat că 'în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări față de persoane cu calitatea de parlamentar sau europarlamentar', dosare aflate în competența Parchetului General, dorim să subliniem îngrijorarea noastră legitimă privind posibilitatea comiterii de abuzuri în instrumentarea acestora.

Vă întrebăm direct, domnule Procuror General: ce este și ce nu este un discurs al urii? Definiția psihologică vorbește despre un afect însoțit de un puternic sentiment de respingere în sfera privată. Unii oameni urăsc drogurile și alcoolul. E greșit acest lucru? Sau poate fi ura utilizată într-un sens terapeutic? Sunt oameni care detestă mizeria, urâtul și lipsa de igienă. E neapărat rău? Alții urăsc prostia, mediocritatea și viciul.

În timpul campaniilor electorale din ultimii douăzeci de ani, s-au exprimat sentimente de ură și dispreț la adresa românilor din Diaspora. Oare Parchetul General s-a autosesizat din oficiu?

În timpul desfășurării Referendumului pentru Familie, unii români i-au urât pe susținătorii căsătoriei dintre un bărbat și o femeie. Oare Parchetul General a intervenit?

În timpul epidemiei virale Covid-19, unii români care s-au vaccinat i-au urât pe cei nevaccinați. Oare Parchetul General a reacționat?

Nu orice discurs instigator la ură trebuie inculpat.

De asemenea, ați precizat că 'Parchetul General propune modificarea legislației prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au deținut funcții de conducere într-o organizație fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, indiferent de existența unei hotărâri de condamnare față de acea persoană'.

Totodată, ați menționat că 'Parchetul General propune anumite amendamente legislative pentru a permite tragerea la răspundere penală și în cazurile în care nu sunt exprimate amenințări directe la adresa unei persoane, dar care, prin forma de manifestare, imaginile utilizate sau recuzita folosită, constituie o amenințare implicită, având un efect puternic de intimidare.' Această exprimare vagă lasă loc de interpretare și atrage atenția asupra implicațiilor legale și constituționale ale propunerilor legislative, impunând o analiză atentă pentru a evita riscul unor interpretări abuzive.

Vă reamintim aici, domnule Procuror, contribuția regretatului critic și semiotician italian Umberto Eco, care vorbea despre importanța receptorului în procesul de semnificare a operei de artă. Marii creatori ne-au lăsat moștenire creații literare al căror sens e descifrat doar prin dialogul între intenția autorului și lectura mereu înnoită a publicului, din generație în generație. Biografia autorului devine irelevantă în cadrul proceselor asociative asumate lectorul cărții. Un roman de anvergură își transcende epoca și dăinuie în virtutea mesajului multistratificat al operei. Marile cărți se bucură de-o polifonie structurală și de-o ambiguitate fertilă, menită să stimuleze interpretări diferite și complementare. Reducționismul ideologic este incompatibil, așadar, cu orice demers intelectual onest și deschis la pluralismul interpretativ.

Ne dorim să oferim creatorilor din România o deplină autonomie în orice demers de natură spirituală, artistică, literară, culturală sau academică. Reducerea culturii la politică este o trăsătură a psihologiei inchizitoriale și a statelor totalitare.

Paternalismul etatist este o amenințare la adresa democrației liberale. Într-un stat de drept e pedepsită instigarea la violență, nicidecum un sentiment de indignare.

Face Parchetul General diferența între autorii care au propagat ură de clasă și cei care s-au lăsat stăpâniți de ideologiile superiorității rasiale?
Condamnarea oficială a regimului comunist ca ilegitim și criminal de Președintele României în anul 2006 obligă Parchetul General să trateze echitabil toate ideologiile totalitare, indiferent de orientarea lor politică. Cu toate acestea, remarcăm un dublu standard în aplicarea legislației, care riscă să submineze drepturile fundamentale garantate de statul de drept.

1. Dublul standard în comemorarea figurilor istorice pro-comuniste

Domnule Procuror General, în timp ce Parchetul General propune incriminarea promovării cultului unor personalități asociate regimurilor fasciste sau legionare, observăm o tăcere completă în privința figurilor asociate regimului comunist. Exemple precum Mihail Sadoveanu, Nicolae Labiș sau Mihail Beniuc, ale căror nume sunt larg comemorate, rămân neanalizate din punct de vedere legal, în ciuda susținerii lor explicite pentru un regim ilegitim și criminal. Deși considerăm utilă cercetarea operei acestor scriitori din canonul culturii naționale și deși recunoaștem valoarea estetică a producțiilor literare ale acestora, știm că biografia lor a fost marcată de afilierea la doctrina marxist-leninistă, vinovată pentru crime împotriva umanității.

De exemplu, scriitorul Mihail Sadoveanu se bucură de recunoaștere publică prin statui (precum cea din parcul Herăstrău din București) și case memoriale (în Iași, zona Copou, Vânători-Neamț și Fălticeni). Numeroase străzi și alei îi poartă numele, după cum urmează:

- în municipiile Alba Iulia, Baia Mare, Bârlad, Beiuș, București, Brașov, Caransebeș, Călărași, Câmpia Turzii, Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca, Codlea, Craiova, Deva, Dorohoi, Drobeta-Turnu Severin, Fălticeni, Fetești (Vlașca), Galați, Giurgiu, Huși, Iași, Lupeni, Mediaș, Miercurea Ciuc, Moinești, Odorheiu Secuiesc, Oltenița, Oradea, Pașcani, Piatra Neamț, Râmnicu Sărat, Reșița, Salonta, Satu Mare, Sebeș, Sibiu, Slobozia, Suceava, Târgoviște, Târgu Jiu, Târgu Neamț (Humulești), Timișoara, Turda, Turnu Măgurele, Vaslui (Rediu), Vatra Dornei și Zalău;

- în orașele Abrud (jud. Alba), Aleșd (jud. Bihor), Anina (jud. Caraș-Severin), Aninoasa (jud. -Hunedoara), Cernavodă (jud. Constanța), Comănești (jud. Bacău), Cugir (jud. Alba), Dăbuleni (jud. Dolj), Eforie (Eforie Nord) (jud. Constanța), Ineu (jud. Arad), Mărășești (jud. Vrancea), Negrești (jud. Vaslui), Nehoiu (jud. Buzău), Panciu (jud. Vrancea), Pantelimon (jud. Ilfov), Pătârlagele (jud. Buzău), Petrila (jud. Hunedoara), Râșnov (jud. Brașov), Săveni (jud. Botoșani), Sânnicolau Mare (jud. Timiș), Sântana (jud. Arad), Simeria (jud. Hunedoara), Sulina (jud. Tulcea), Strehaia (jud. Mehedinți), Șimleu Silvaniei (jud. Sălaj), Șomcuta Mare (jud. Maramureș), Tășnad (jud. Satu Mare), Târgu Frumos (jud. Iași), Târgu Lăpuș (jud. Maramureș), Techirghiol (jud. Constanța) și Voluntari (jud. Ilfov);

- în comunele 1 Decembrie (jud. Ilfov), Afumați (jud. Ilfov), Bârca (jud. Dolj), Blejoi (jud. Prahova), Bolintin-Deal (jud. Giurgiu), Bolboși (jud. Gorj), Bucov (jud. Prahova), Bucu (jud. Ialomița), Ciorogârla (jud. Ilfov), Cristian (jud. Brașov), Dudești (jud. Brăila), Dumbrăvița (jud. Timiș), Feldru (jud. Bistrița-Năsăud), Frecăței (jud. Brăila), Gugești (jud. Vrancea), Ion Creangă (jud. Neamț), Izvoru Berheciului (jud. Bacău), Lipănești (jud. Prahova), Matca (jud. Galați), Moara Vlăsiei (jud. Ilfov), Movilița (jud. Ialomița), Ograda (jud. Ialomița), Olteni (jud. Teleorman), Oșești (jud. Vaslui), Răcăciuni (jud. Bacău), Rotunda (jud. Olt), Sânmartin (jud. Bihor), Scorțeni (jud. Bacău), Sohatu (jud. Călărași), Studina (jud. Olt), Suhaia (jud. Teleorman), Șelimbăr (jud. Sibiu), Ștefan cel Mare (jud. Vaslui), Șugag (jud. Alba), Tichilești (jud. Brăila), Tunari (jud. Ilfov), Tuzla (jud. Constanța), Țepu (jud. Galați), Ulmu (jud. Brăila), Valu lui Traian (jud. Constanța), Vama (jud. Suceava), Vădastra (jud. Olt), Viziru (jud. Brăila) și Zimandu Nou (jud. Arad);

- în satele Albești (jud. Dolj), Aprozi (jud. Călărași), Bărtășești (jud. Bacău), Bârzești (jud. Vaslui), Boju (jud. Cluj), Călugăreni (jud. Vaslui), Coroteni (jud. Vrancea), Coslogeni (jud. Călărași), Dârvari (jud. Călărași), Enăchești (jud. Bacău), Gara Ghidigeni (jud. Galați), Gura Câlnăului (jud. Buzău), Horia (jud. Botoșani), Locusteni (jud. Dolj), Muntenești (jud. Vaslui), Nărtești (jud. Galați), Osebiți (jud. Bacău), Pasărea (jud. Ilfov), Petrești (jud. Vrancea), Pildești (jud. Neamț), Prohozești (jud. Bacău), Tâncăbești (jud. Ilfov), Traian (jud. Neamț), Valea Ursului (jud. Iași) și Vânători (jud. Ilfov).

Dacă în cazul lui Mihail Sadoveanu poate fi disociată valoarea estetică de compromisul moral sau eroarea ideologică, atunci de ce nu putem să operăm cu aceeași distincție în cazurile unor creatori precum Octavian Goga, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu sau Mircea Eliade?
Numele unui alt corifeu al extremismului stalinist, Dr. Petru Groza, prim-ministru al primului guvern comunist al României, este legat de denumirea unor străzi din municipiile Drobeta-Turnu Severin și Galați, din comuna Teremia Mare (jud. Timiș) și satele Drujești (jud. Vaslui), Tisa-Silvestri (jud. Bacău) și Vârtop (jud. Constanța).

Mihai Beniuc, președinte al Uniunii Scriitorilor din România sub regimul comunist, este păstrat în memoria municipalităților prin numele de stradă din comunele 23 August (jud. Constanța) și Valea Lupului (jud. Iași), precum și din satul Sintea Mică (jud. Arad).

Poetul Nicolae Labiș, un scriitor excepțional, dar apologet al ideologiei marxist-leniniste, este comemorat în spațiul public prin denumirea Școlii gimnaziale nr. 89 din sectorul 3 al Bucureștiului, precum și prin păstrarea casei sale memoriale din satul natal Mălini, județul Suceava. Acest dublu rol al său - de scriitor valoros și de susținător al regimului comunist - ridică întrebări legitime despre modul în care memoria culturală trebuie gestionată în raport cu responsabilitatea istorică. Numele lui Labiș a fost dat unor străzi situate în:

- municipiile Adjud, Alba-Iulia, Brașov, Cluj-Napoca, Fălticeni, Galați, Huși, Iași, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Oradea, Suceava, Târgu Jiu, Timișoara și Turda,

- orașele Budești (Gruiu) (jud. Călărași), Dăbuleni (jud. Dolj), Murfatlar (jud. Constanța), Pătrâlagele (jud. Buzău), Vicovu de Sus (jud. Suceava), Vișeu de Sus (jud. Maramureș) și Voluntari (jud. Ilfov);

- comunele Băcani (jud. Vaslui), Blejoi (jud. Prahova), Brebu (jud. Prahova), Bucov (jud. Prahova), Butea (jud. Iași), Călărași (jud. Dolj), Devesel (jud. Mehedinți), Dudești (jud. Brăila), Dumbrăvița (jud. Timiș), Frecăței (jud. Brăila), Gălbinași (jud. Călărași), Horodnic de Sus (jud. Suceava), Limanu (jud. Constanța), Matca (jud. Galați), Mitoc (jud. Botoșani), Osica de Sus (jud. Olt), Oșești (jud. Vaslui), Plenița (jud. Dolj), Popricani (jud. Iași), Ruginoasa (jud. Iași), Sadova (jud. Dolj), Satu Mare (jud. Suceava), Tudor Vladimirescu (jud. Galați), Țepu (jud. Galați), Valu lui Traian (jud. Constanța), Vlad Țepeș (jud. Călărași), Zăvoaia (jud. Brăila);

- satele Băjani (jud. Buzău), Bătești (jud. Prahova), Berceni (jud. Ilfov), Bibirești (jud. Bacău), Chișcăreni (jud. Iași), Cihei (jud. Bihor), Ciocârlia de Sus (jud. Constanța), Cogeasca (jud. Iași), Hanu Conachi (jud. Galați), Ion Ghica (jud. Ialomița), Iosifalău (jud. Timiș), Mihai Viteazu (jud. Călărași), Nedelea (jud. Prahova), Războieni (jud. Iași), Sărulești-Gară (jud. Călărași), Tâncăbești (jud. Ilfov), Teremia Mică (jud. Timiș) și Șindrilița (jud. Ilfov).

De asemenea, prozatorul francez Henri Barbusse, cunoscut pentru simpatia sa față de ideologia stalinistă, este onorat în municipiile Cluj-Napoca și Craiova, unde străzi îi poartă numele.

Mai mult, în Cluj-Napoca, numele revoluționarului marxist Ernesto 'Che' Guevara este asociat unui restaurant situat în Piața Unirii nr. 10, 'Che Guevara Social Pub', aprobat de autoritățile municipale. În București, Asociația de Prietenie Româno-Cubaneză 'Che Guevara', înregistrată oficial în 2008, continuă să promoveze o figură istorică profund controversată. Che Guevara, lider activ al revoluției comuniste din Cuba, este direct responsabil pentru numeroase crime politice. În calitate de conducător al tribunalului revoluționar din fortăreața La Cabaña, a supravegheat execuțiile a peste 200-300 de prizonieri politici, susținători ai regimului Batista și opozanți ai revoluției. El însuși a justificat aceste execuții ca fiind 'esențiale pentru protejarea Revoluției' și a reafirmat această poziție în faimosul său discurs din 1964 la ONU: 'Da, am executat. Executăm și vom continua să executăm, atât timp cât va fi necesar'.

Această toleranță față de comemorarea unor figuri asociate regimurilor comuniste ridică întrebări fundamentale despre aplicarea dublului standard în politica memoriei. În timp ce personalitățile asociate ideologiilor fasciste sunt suprimate postum, revoluționari precum Che Guevara, care reprezintă ideologia comunistă și atrocitățile acesteia, continuă să fie celebrați fără rezerve.

O societate democratică trebuie să abordeze frontal aceste contradicții, recunoscând adevărul istoric și aplicând un tratament echitabil tuturor oamenilor de cultură, artiștilor sau gânditorilor afectați, chiar și tangențial, de virusul ideologiilor totalitare.

România care n-a cunoscut procesul comunismului și care nu are încă un Muzeu Național al Dictaturii poate face mai mult pentru promovarea libertății de conștiință și a valorilor democratice. Fără dialog și dezbatere, viața spiritului moare.

2. Situația personalităților religioase și canonizarea sfinților închisorilor

Un caz aparte, de maximă importanță, este cel al personalităților religioase care au fost recunoscute ca sfinți ai Bisericii Ortodoxe Române sau urmează să fie canonizate, dar care au fost criticate pentru un trecut politic controversat.

Potrivit adresei Cancelariei Sfântului Sinod nr. 9388/2020, protoieriile din cadrul episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române au fost îndrumate să evite promovarea unui cult al personalității în cazul unor figuri precum Mircea Vulcănescu, subliniind importanța unei abordări echilibrate care să pună în valoare contribuțiile filosofice și literare ale acestuia, fără a glorifica eventualele legături politice.

În anul 2025, Patriarhia Română urmează să canonizeze personalități precum:

- Ilarion Felea - un teolog arădean cu operă, deținut politic în perioada comunistă, recunoscut pentru contribuțiile sale teologice și spirituale.

- Ilie Lăcătușu - cunoscut pentru viața sa ascetică, pentru evlavie, pentru dragostea arătată semenilor și pentru mărturisirea credinței în fața represiunii comuniste.

- Dumitru Stăniloae - considerat unul dintre cei mai mari teologi ortodocși ai secolului XX, apreciat la nivel internațional pentru o vastă reflecție asupra Bibliei și a textelor Sfinților Părinți.

În ciuda acestor contribuții remarcabile, aceste figuri sunt adesea criticate din cauza trecutului politic din anii '30-'40. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului 'Elie Wiesel' a atras atenția asupra asocierilor vremelnice cu mișcări politice de extremă dreaptă.

3. Garanții pentru credincioșii ortodocși din România

În acest context, solicităm garanții publice din partea Parchetului General pentru toți credincioșii Bisericii Ortodoxe Române care, din rațiuni teologice și spirituale, participă liber la cultul sfinților canonizați. Este esențial ca Parchetul General să clarifice că:

1. Cultul sfinților canonizați de Biserica Ortodoxă Română nu poate fi interpretat ca o promovare a ideologiilor politice asociate unor momente istorice specifice.

2. Participarea la evenimentele religioase și comemorative dedicate sfinților închisorilor, precum Ilarion Felea sau Ilie Lăcătușu, este protejată de libertatea religioasă garantată de Constituție.

3. Referirile de ordin spiritual, cultural sau academic la personalități precum Dumitru Stăniloae sau Mircea Vulcănescu trebuie să fie permise, atâta timp cât ele nu promovează explicit o ideologie extremistă.

Biserica Ortodoxă Română are dreptul de a-și proteja patrimoniul spiritual și de a onora memoria celor care au suferit pentru credință în timpul regimului comunist. În absența acestor garanții, există riscul de a se crea un precedent periculos, prin care exprimarea religioasă să fie cenzurată din cauza unor interpretări arbitrare ale trecutului istoric.

4. Clarificări și întrebări pentru Parchetul General

Solicităm Parchetului General să ne ofere răspunsuri publice la următoarele întrebări:

1. Vor fi protejate libertățile religioase pe durata anului 2025? Ce măsuri va lua Ministerul Public pentru a asigura protecția juridică a credincioșilor care participă nemijlocit, dar și prin comunicări scrise în social-media, la recunoașterea sfinților canonizați de Biserica Ortodoxă Română?

2. Cum se va face distincția între cultul religios al unor persoane convertite la Evanghelia iubirii lui Iisus Hristos și promovarea unor ideologii asociate fie cu fascismul, fie cu marxism-leninismul? Este important să se stabilească limitele clare între venerarea sfinților și eventualele interpretări greșite ale trecutului lor politic.

3. Vor fi analizate critic și formele de comemorare a personalităților cu afilieri extremist-comuniste? Parchetul General va solicita explicații autorităților locale care promovează figuri asociate cu regimul vinovat de crime împotriva umanității?

5. Concluzie

Domnule Procuror General,

Menținerea unui climat favorabil dezbaterii publice asupra trecutului istoric reprezintă însăși esența unei democrații liberale.

Vă solicităm să retrageți orice exprimări imperative menite să descurajeze hermeneutica unor opere atribuite marilor scriitori, artiști sau creatori din România interbelică sau postbelică.

România interbelică, în plină efervescență culturală și intelectuală, a fost din nefericire marcată de importul unor ideologii totalitare care nu s-au născut la Fălticeni, ci-n Berlin, Paris, Petersburg sau Moscova. Într-o perioadă în care națiunea noastră căuta să-și definească identitatea democratică și europeană, influențele extremiste au pătruns în spațiul public, deformând idealurile de libertate și egalitate ale oamenilor simpli. Din păcate, scrierile unor gânditori de mare valoare, recunoscuți pentru contribuțiile lor filosofice, teologice sau literare, au fost infiltrate cu elemente de gândire anti-democratică, care au propagat excluderea și intoleranța.

România postbelică, prinsă sub jugul ocupației sovietice, a traversat una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei sale culturale. Sub presiunea ideologică exercitată de Kremlin, viața literară a fost grav distorsionată, iar arta și literatura au devenit unelte de propagandă menite să legitimeze regimul totalitar. Creativitatea liberă, temelia oricărei culturi autentice, a fost sufocată de imperativele realismului socialist, care impunea glorificarea partidului comunist și a liderilor săi, în detrimentul valorilor universale ale libertății și adevărului.

Conștiința multor artiști și scriitori a fost mutilată, fie prin constrângere directă, fie prin coruperea morală sistematică orchestrată de aparatul de propagandă.

Dubla măsură în aplicarea legii, care permite glorificarea unor figuri asociate comunismului, dar sancționează orice referire la alte regimuri istorice, este profund nedreaptă. În plus, orice încercare de a limita exprimarea religioasă sau participarea la cultul sfinților Bisericii Ortodoxe Române ar reprezenta o încălcare gravă a libertății de exprimare și de religie, garantate de Constituție.

Așteptăm răspunsul dvs. oficial, care să ofere clarificări asupra acestor aspecte și să garanteze protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor români, indiferent de orientarea lor religioasă sau culturală.

Președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
Mihail Neamțu