Comunicat de presă - Universitatea Politehnica Timişoara
Florin Drăgan, rectorul UPT: 'Guvernul nu înţelege că bugetul unei companii nu se face de pe o zi pe alta. Firmele au nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru că într-o companie nu merge ca în campania electorală: azi promitem ceva, mâine tăiem pentru că s-a terminat campania'
- Măsurile fiscale adoptate în penultima zi a anului prin 'ordonanţa trenuleţ' afectează majoritatea categoriilor sociale, însă din nou cel mai greu încercat este mediul antreprenorial;
- Cele mai importante domenii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt infrastructură şi digitalizare. Angajaţii din aceste domenii, majoritatea în sectorul privat, beneficiau de anumite facilităţi fiscale, însă noul an le va aduce tăieri salariale în urma deciziei Guvernului;
- Florin Drăgan, rectorul UPT: 'poate că la un moment dat era nevoie de eliminarea facilităţilor fiscale, însă nu peste noapte şi nu fără discuţii cu mediul de afaceri. Măsurile adoptate în această săptămână parcă arată că de vină pentru anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale ar fi sectorul privat, nu instituţiile implicate direct, care trebuiau să supravegheze bună desfăşurare a alegerilor'.
Universitatea Politehnică Timişoara, prin rectorul Florin Drăgan, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul României prin intermediul aşa-numitei 'ordonanţe trenuleţ'.
Deciziile luate pe final de an, fără consultare publică şi fără o perioadă de tranziţie, afectează grav stabilitatea mediului antreprenorial, motorul principal al economiei româneşti.
Dacă în plan general este vorba de o creştere de la 8% la 10% a impozitului pe dividende sau de o reducere a plafonului de taxare pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, în sectoarele IT&C, construcţii şi agricultură dispar facilităţile fiscale pentru angajaţi.
'Practic vorbim despre o tăiere a salariilor pe care o face Guvernul României. În 2023 a fost pus plafonul de 10.000 de lei pe lună, însă de la acea vreme nimeni din guvern nu a venit să spună că din anul X sau Y vom elimina definitiv această facilitate. Poate la un moment dat era nevoie de eliminarea scutirii de impozit, însă în opinia mea trebuia să fie făcută după discuţii cu mediul de afaceri şi în mod progresiv. Guvernul nu înţelege că bugetul unei companii nu se face de pe o zi pe alta. Firmele au nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru ca într-o companie nu merge ca în campania electorală: azi promitem ceva, mâine tăiem pentru că s-a terminat campania. În 2023 prea puţine companii au compensat banii pierduţi de angajat, aşa că asistăm din nou la o tăiere salarială pe care Guvernul României o face pentru angajaţii din mediul privat', a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Chiar dacă ponderea IT&C din PIB-ul României a depăşit 7%, domeniul se confruntă cu anumite probleme, în special pe partea de entry-level. Mulţi absolvenţi intră pe piaţa muncii având acest statut, iar eliminarea facilităţilor fiscale pentru salariile din acest sector poate face şi mai dificilă angajarea lor în companii locale. De asemenea, creşterea competitivităţii internaţionale şi migrarea specialiştilor către pieţe mai atractive din punct de vedere financiar accentuează presiunea asupra sectorului. Lipsa unor politici publice care să sprijine formarea continuă şi integrarea tinerilor profesionişti ar putea duce la stagnarea creşterii acestui domeniu strategic pentru economia României.
'În sectorul IT&C deja mulţi angajaţi îşi pun problema să lucreze prin propria companie, direct cu compania mamă din străinătate. Astfel, statul pierde de fapt resurse financiare cu această măsură. Pentru absolvenţi piaţa de inginerie e bună, dar o scădere a venitului îi poate face să aleagă calea emigrării, având în vedere că o decizie de acest gen se ia mult mai uşor la terminarea studiilor. Cred că facilitatea de a scuti de impozit cei 10.000 de lei din salariu trebuia păstrată şi în 2025, cu menţiunea că puteau să existe în această perioadă consultări cu mediul de afaceri pentru a vedea ce se poate face din 2026 încolo', a declarat rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Domeniul construcţiilor se confruntă cu o lipsă acută de specialişti, în ciuda atractivităţii crescute manifestate prin numărul mare de studenţi înscrişi în anul I la facultăţile de profil. Facilităţile fiscale introduse în 2019, care urmau să fie aplicate pe o perioadă de zece ani, au fost retrase după doar cinci ani. În perioada de aplicare, sectorul construcţiilor a înregistrat o creştere semnificativă, de la 11% în segmentul rezidenţial, până la 80% în cel nerezidenţial. Noua taxă pe construcţii speciale, în valoare de 1%, reprezintă o povară suplimentară pentru companii, mai ales în condiţiile în care normele de aplicare urmează să fie publicate în următoarele trei luni.
'În cadrul unei afaceri trebuie să poţi face o analiză clară a costurilor pe care le ai. Dacă afli la finalul anului că ţi s-a modificat impozitul curent şi, în plus, că pentru anul viitor ai deja o taxă care încă nu e clar cât te va costa, nu cred că acest lucru ajută creşterea investiţiilor în orice domeniu. Degeaba îi învăţăm pe studenţi noţiuni de antreprenoriat sau că dincolo de a fi specialişti trebuie să fie buni cetăţeni, când fostul Ministru de Finanţe, care a aprobat toate cheltuielile cu iz electoral, se regăseşte în structura Guvernului, e adevărat că pe altă poziţie', a continuat Florin Drăgan.
Impactul scăderii demografice asupra educaţiei şi pieţei muncii
Guvernul a recunoscut importanţa educaţiei şi problema demografică majoră cu care se confruntă România. În anumite judeţe, natalitatea a scăzut până la 35% comparativ cu 1990, iar acest declin accelerat din ultimii patru ani va genera efecte majore peste 15 ani, când aceste generaţii reduse numeric vor începe să intre pe piaţa muncii.
'Investiţiile în educaţie trebuie să vizeze întregul sistem, inclusiv cel preuniversitar. Proiectele benefice demarate în acest segment în ultimii doi ani trebuie continuate. Totuşi, nu putem spune că educaţia este o prioritate când primele măsuri luate afectează direct beneficiile studenţilor sau primele de carieră pentru cadrele didactice. În plus, plafonarea alocaţiilor pentru copii reprezintă o măsură demotivantă într-un context în care România are nevoie urgentă de măsuri pentru creşterea natalităţii, ' a precizat rectorul UPT.
Abordarea incoerentă a politicilor fiscale
Guvernul a anunţat o reducere cu 25% a bugetului destinat partidelor politice, însă acest buget a fost majorat cu 50% la finalul lui 2023. Astfel de decizii ridică întrebări legate de coerenţa şi justificarea măsurilor adoptate.
'Zona privată se confruntă cu dificultăţi în înţelegerea acestor politici. De câţiva ani, discuţiile despre taxe par să urmeze acelaşi tipar: căutarea celor mai uşor accesibile resurse financiare. Lipsesc dezbaterile integrate şi planurile clare privind impozitarea proprietăţilor, salariilor, companiilor sau profitului reinvestit. Este imperativ să existe o strategie fiscală coerentă şi un plan concret de dezvoltare pentru această ţară, ' a concluzionat Florin Drăgan.
- Măsurile fiscale adoptate în penultima zi a anului prin 'ordonanţa trenuleţ' afectează majoritatea categoriilor sociale, însă din nou cel mai greu încercat este mediul antreprenorial;
- Cele mai importante domenii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt infrastructură şi digitalizare. Angajaţii din aceste domenii, majoritatea în sectorul privat, beneficiau de anumite facilităţi fiscale, însă noul an le va aduce tăieri salariale în urma deciziei Guvernului;
- Florin Drăgan, rectorul UPT: 'poate că la un moment dat era nevoie de eliminarea facilităţilor fiscale, însă nu peste noapte şi nu fără discuţii cu mediul de afaceri. Măsurile adoptate în această săptămână parcă arată că de vină pentru anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale ar fi sectorul privat, nu instituţiile implicate direct, care trebuiau să supravegheze bună desfăşurare a alegerilor'.
Universitatea Politehnică Timişoara, prin rectorul Florin Drăgan, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul României prin intermediul aşa-numitei 'ordonanţe trenuleţ'.
Deciziile luate pe final de an, fără consultare publică şi fără o perioadă de tranziţie, afectează grav stabilitatea mediului antreprenorial, motorul principal al economiei româneşti.
Dacă în plan general este vorba de o creştere de la 8% la 10% a impozitului pe dividende sau de o reducere a plafonului de taxare pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, în sectoarele IT&C, construcţii şi agricultură dispar facilităţile fiscale pentru angajaţi.
'Practic vorbim despre o tăiere a salariilor pe care o face Guvernul României. În 2023 a fost pus plafonul de 10.000 de lei pe lună, însă de la acea vreme nimeni din guvern nu a venit să spună că din anul X sau Y vom elimina definitiv această facilitate. Poate la un moment dat era nevoie de eliminarea scutirii de impozit, însă în opinia mea trebuia să fie făcută după discuţii cu mediul de afaceri şi în mod progresiv. Guvernul nu înţelege că bugetul unei companii nu se face de pe o zi pe alta. Firmele au nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru ca într-o companie nu merge ca în campania electorală: azi promitem ceva, mâine tăiem pentru că s-a terminat campania. În 2023 prea puţine companii au compensat banii pierduţi de angajat, aşa că asistăm din nou la o tăiere salarială pe care Guvernul României o face pentru angajaţii din mediul privat', a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Chiar dacă ponderea IT&C din PIB-ul României a depăşit 7%, domeniul se confruntă cu anumite probleme, în special pe partea de entry-level. Mulţi absolvenţi intră pe piaţa muncii având acest statut, iar eliminarea facilităţilor fiscale pentru salariile din acest sector poate face şi mai dificilă angajarea lor în companii locale. De asemenea, creşterea competitivităţii internaţionale şi migrarea specialiştilor către pieţe mai atractive din punct de vedere financiar accentuează presiunea asupra sectorului. Lipsa unor politici publice care să sprijine formarea continuă şi integrarea tinerilor profesionişti ar putea duce la stagnarea creşterii acestui domeniu strategic pentru economia României.
'În sectorul IT&C deja mulţi angajaţi îşi pun problema să lucreze prin propria companie, direct cu compania mamă din străinătate. Astfel, statul pierde de fapt resurse financiare cu această măsură. Pentru absolvenţi piaţa de inginerie e bună, dar o scădere a venitului îi poate face să aleagă calea emigrării, având în vedere că o decizie de acest gen se ia mult mai uşor la terminarea studiilor. Cred că facilitatea de a scuti de impozit cei 10.000 de lei din salariu trebuia păstrată şi în 2025, cu menţiunea că puteau să existe în această perioadă consultări cu mediul de afaceri pentru a vedea ce se poate face din 2026 încolo', a declarat rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Domeniul construcţiilor se confruntă cu o lipsă acută de specialişti, în ciuda atractivităţii crescute manifestate prin numărul mare de studenţi înscrişi în anul I la facultăţile de profil. Facilităţile fiscale introduse în 2019, care urmau să fie aplicate pe o perioadă de zece ani, au fost retrase după doar cinci ani. În perioada de aplicare, sectorul construcţiilor a înregistrat o creştere semnificativă, de la 11% în segmentul rezidenţial, până la 80% în cel nerezidenţial. Noua taxă pe construcţii speciale, în valoare de 1%, reprezintă o povară suplimentară pentru companii, mai ales în condiţiile în care normele de aplicare urmează să fie publicate în următoarele trei luni.
'În cadrul unei afaceri trebuie să poţi face o analiză clară a costurilor pe care le ai. Dacă afli la finalul anului că ţi s-a modificat impozitul curent şi, în plus, că pentru anul viitor ai deja o taxă care încă nu e clar cât te va costa, nu cred că acest lucru ajută creşterea investiţiilor în orice domeniu. Degeaba îi învăţăm pe studenţi noţiuni de antreprenoriat sau că dincolo de a fi specialişti trebuie să fie buni cetăţeni, când fostul Ministru de Finanţe, care a aprobat toate cheltuielile cu iz electoral, se regăseşte în structura Guvernului, e adevărat că pe altă poziţie', a continuat Florin Drăgan.
Impactul scăderii demografice asupra educaţiei şi pieţei muncii
Guvernul a recunoscut importanţa educaţiei şi problema demografică majoră cu care se confruntă România. În anumite judeţe, natalitatea a scăzut până la 35% comparativ cu 1990, iar acest declin accelerat din ultimii patru ani va genera efecte majore peste 15 ani, când aceste generaţii reduse numeric vor începe să intre pe piaţa muncii.
'Investiţiile în educaţie trebuie să vizeze întregul sistem, inclusiv cel preuniversitar. Proiectele benefice demarate în acest segment în ultimii doi ani trebuie continuate. Totuşi, nu putem spune că educaţia este o prioritate când primele măsuri luate afectează direct beneficiile studenţilor sau primele de carieră pentru cadrele didactice. În plus, plafonarea alocaţiilor pentru copii reprezintă o măsură demotivantă într-un context în care România are nevoie urgentă de măsuri pentru creşterea natalităţii, ' a precizat rectorul UPT.
Abordarea incoerentă a politicilor fiscale
Guvernul a anunţat o reducere cu 25% a bugetului destinat partidelor politice, însă acest buget a fost majorat cu 50% la finalul lui 2023. Astfel de decizii ridică întrebări legate de coerenţa şi justificarea măsurilor adoptate.
'Zona privată se confruntă cu dificultăţi în înţelegerea acestor politici. De câţiva ani, discuţiile despre taxe par să urmeze acelaşi tipar: căutarea celor mai uşor accesibile resurse financiare. Lipsesc dezbaterile integrate şi planurile clare privind impozitarea proprietăţilor, salariilor, companiilor sau profitului reinvestit. Este imperativ să existe o strategie fiscală coerentă şi un plan concret de dezvoltare pentru această ţară, ' a concluzionat Florin Drăgan.
Afisari: 104
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.