Comunicat de presă - Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla
Scrisoare Pastorală la începutul Anului 'Cardinal Iuliu Hossu' la nivel naţional 2025
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioşilor călugări şi călugăriţe,
iubiţilor credincioşi greco-catolici şi tuturor creştinilor iubitori de Dumnezeu,
Iubiţi fraţi şi surori în Cristos,
Un An de har, dedicat Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, celebrat pe întreg teritoriul României, a început. Este un dar de mare preţ pentru noi, fii ai Bisericii Greco-Catolice şi sunt convins că doar lacrimile Maicii Sfinte şi mâinile ei pururi împreunate în faţa Tronului Ceresc au putut împlini o asemenea minune. Este un dar pentru toţi fiii acestei ţări, chemaţi să redescopere, privind la figura blândă a lui Iuliu Hossu, valoarea unităţii, a comuniunii şi a jertfei pentru credinţă şi idealuri. Timpurile pe care le trăim au cu adevărat nevoie de un astfel de exemplu, fiindcă tocmai aceste valori, regăsite în viaţa Fericitului Ierarh, sunt puse astăzi la grea încercare.
Trei momente din viaţa Cardinalului ilustrează într-o maniera luminoasă valoarea unităţii, a comuniunii şi a jertfei.
Primul dintre ele ne situează în perioada tristă a Holocaustului, atunci când fraţii noştri evrei erau urmăriţi, arestaţi şi deportaţi, pentru a fi omorâţi.
În acele vremuri atât de tulburi, când raţiunea multora era orbită de ideologii inumane iar curajul era asaltat de frică şi de resemnare, episcopul Iuliu Hossu a dovedit că responsabilitatea morală merge dincolo de frontierele confesionale, etnice sau politice. El a ales să reacţioneze public, încercând să stăvilească furtuna de nedreptate şi să contribuie la salvarea evreilor. O Scrisoare Pastorală a fost adresată tuturor preoţilor şi credincioşilor greco-catolici, cu îndemnul de a face tot ceea ce le sta în putinţă pentru a-i ocroti pe cei persecutaţi. El însuşi se implică la Cluj şi în alte locuri pentru a-i ascunde şi proteja, cu riscuri mari pentru propria persoană şi pentru Biserica pe care o păstorea. Dincolo de graniţele religiei, Cardinalul simţea fraternitatea cu toţi fiii lui Dumnezeu de pe acest pământ. El a trăit adevărul cuvintelor Mântuitorului nostru Isus Cristos - 'întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut' (Mt. 25,40) - şi, prin acţiuni curajoase în faţa răului şi pline de compasiune pentru cei oropsiţi, a evidenţiat faptul că iubirea faţă de aproapele este universală şi necondiţionată. Prin această nobilă atitudine, Cardinalul Iuliu Hossu transcende istoria şi îşi păstrează actualitatea, fiind un model de solidaritate care poate călăuzi societatea de astăzi pe drumul binelui şi al dreptăţii.
Al doilea moment este legat de aceeaşi perioadă dureroasă, când, în timpul ocupaţiei Transilvaniei, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a rămas la Cluj. Auzind că există riscul ca autorităţile să decidă închiderea Catedralei ortodoxe, din cauza puţinilor credincioşi, Cardinalul Iuliu Hossu a decis să nu rămână un spectator al nedreptăţii şi, la finalul Sfintei Liturghii, i-a invitat pe credincioşii săi să treacă şi pe la Catedrala ortodoxă pentru ca să fie cât mai multe persoane prezente. Dincolo de graniţele confesionale greco-catolice, Fericitul Ierarh simţea suferinţa confraţilor şi îşi manifesta comuniunea cu ei, ajutându-i şi fiindu-le alături în mod concret.
Al treilea moment este cel al jertfei. Persecutorii atei din perioada prigoanei comuniste, i-au cerut Cardinalului Iuliu Hossu să se lepede de credinţa lui. El le-a răspuns blând, dar ferm, că nici credinţa, nici principiile, nu se pot lepăda ca o haină, în funcţie de interesul momentului. Folosind celebra expresie 'credinţa noastră este viaţa noastră', vrednicul ierarh ilustra faptul că credinţa, valorile şi principiile morale nu pot fi disociate, nu pot fi dizolvate prin compromis, oportunism sau laşitate în viaţa creştinului autentic. Dincolo de graniţele umane şi din abisul suferinţei, fără să dispreţuiască sau să urască pe cineva, iertând şi binecuvântând, Fericitul Ierarh ştia că darul credinţei în Dumnezeu şi comuniunea cu Biserica Romei sunt stelele care luminează şi împlinesc viaţa. El devenea astfel martir pentru Cristos şi astăzi imploră pentru fiecare dintre noi harul mântuirii.
Simţind probabil valoarea mărturiei excepţionale a vieţii Cardinalului şi puterea sa inspiratoare, la finalul deliberării prin care Anul Iuliu Hossu era declarat An Naţional, toţi membrii Camerei Deputaţilor, indiferent de culoarea politică sau de etnie, s-au ridicat în picioare, aplaudând. Avem convingerea că Iuliu Hossu, din mărirea cerească, a îndreptat cu smerenie aceste aplauze spre Dumnezeul cel Viu, pe care l-a slujit cu dedicare totală şi pe care L-a urmat până la capăt pe drumul Crucii, dar, în egală măsură, ştim că Fericitul Ierarh continuă să mijlocească darul reconcilierii şi al comuniunii pentru fiecare dintre noi, pentru Biserica Greco-Catolică şi pentru întreaga Românie.
Să ne rugăm cu toţii, din toată inima, ca lumina şi harul pe care Bunul Dumnezeu le-a revărsat în viaţa Fericitului Iuliu Hossu să fie flăcări care să reaprindă în viaţa noastră, a tuturor, darul speranţei şi al unităţii dintre noi!
Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!
Cu arhierească binecuvântare,
Claudiu
Episcop de Cluj-Gherla
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioşilor călugări şi călugăriţe,
iubiţilor credincioşi greco-catolici şi tuturor creştinilor iubitori de Dumnezeu,
Iubiţi fraţi şi surori în Cristos,
Un An de har, dedicat Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, celebrat pe întreg teritoriul României, a început. Este un dar de mare preţ pentru noi, fii ai Bisericii Greco-Catolice şi sunt convins că doar lacrimile Maicii Sfinte şi mâinile ei pururi împreunate în faţa Tronului Ceresc au putut împlini o asemenea minune. Este un dar pentru toţi fiii acestei ţări, chemaţi să redescopere, privind la figura blândă a lui Iuliu Hossu, valoarea unităţii, a comuniunii şi a jertfei pentru credinţă şi idealuri. Timpurile pe care le trăim au cu adevărat nevoie de un astfel de exemplu, fiindcă tocmai aceste valori, regăsite în viaţa Fericitului Ierarh, sunt puse astăzi la grea încercare.
Trei momente din viaţa Cardinalului ilustrează într-o maniera luminoasă valoarea unităţii, a comuniunii şi a jertfei.
Primul dintre ele ne situează în perioada tristă a Holocaustului, atunci când fraţii noştri evrei erau urmăriţi, arestaţi şi deportaţi, pentru a fi omorâţi.
În acele vremuri atât de tulburi, când raţiunea multora era orbită de ideologii inumane iar curajul era asaltat de frică şi de resemnare, episcopul Iuliu Hossu a dovedit că responsabilitatea morală merge dincolo de frontierele confesionale, etnice sau politice. El a ales să reacţioneze public, încercând să stăvilească furtuna de nedreptate şi să contribuie la salvarea evreilor. O Scrisoare Pastorală a fost adresată tuturor preoţilor şi credincioşilor greco-catolici, cu îndemnul de a face tot ceea ce le sta în putinţă pentru a-i ocroti pe cei persecutaţi. El însuşi se implică la Cluj şi în alte locuri pentru a-i ascunde şi proteja, cu riscuri mari pentru propria persoană şi pentru Biserica pe care o păstorea. Dincolo de graniţele religiei, Cardinalul simţea fraternitatea cu toţi fiii lui Dumnezeu de pe acest pământ. El a trăit adevărul cuvintelor Mântuitorului nostru Isus Cristos - 'întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut' (Mt. 25,40) - şi, prin acţiuni curajoase în faţa răului şi pline de compasiune pentru cei oropsiţi, a evidenţiat faptul că iubirea faţă de aproapele este universală şi necondiţionată. Prin această nobilă atitudine, Cardinalul Iuliu Hossu transcende istoria şi îşi păstrează actualitatea, fiind un model de solidaritate care poate călăuzi societatea de astăzi pe drumul binelui şi al dreptăţii.
Al doilea moment este legat de aceeaşi perioadă dureroasă, când, în timpul ocupaţiei Transilvaniei, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a rămas la Cluj. Auzind că există riscul ca autorităţile să decidă închiderea Catedralei ortodoxe, din cauza puţinilor credincioşi, Cardinalul Iuliu Hossu a decis să nu rămână un spectator al nedreptăţii şi, la finalul Sfintei Liturghii, i-a invitat pe credincioşii săi să treacă şi pe la Catedrala ortodoxă pentru ca să fie cât mai multe persoane prezente. Dincolo de graniţele confesionale greco-catolice, Fericitul Ierarh simţea suferinţa confraţilor şi îşi manifesta comuniunea cu ei, ajutându-i şi fiindu-le alături în mod concret.
Al treilea moment este cel al jertfei. Persecutorii atei din perioada prigoanei comuniste, i-au cerut Cardinalului Iuliu Hossu să se lepede de credinţa lui. El le-a răspuns blând, dar ferm, că nici credinţa, nici principiile, nu se pot lepăda ca o haină, în funcţie de interesul momentului. Folosind celebra expresie 'credinţa noastră este viaţa noastră', vrednicul ierarh ilustra faptul că credinţa, valorile şi principiile morale nu pot fi disociate, nu pot fi dizolvate prin compromis, oportunism sau laşitate în viaţa creştinului autentic. Dincolo de graniţele umane şi din abisul suferinţei, fără să dispreţuiască sau să urască pe cineva, iertând şi binecuvântând, Fericitul Ierarh ştia că darul credinţei în Dumnezeu şi comuniunea cu Biserica Romei sunt stelele care luminează şi împlinesc viaţa. El devenea astfel martir pentru Cristos şi astăzi imploră pentru fiecare dintre noi harul mântuirii.
Simţind probabil valoarea mărturiei excepţionale a vieţii Cardinalului şi puterea sa inspiratoare, la finalul deliberării prin care Anul Iuliu Hossu era declarat An Naţional, toţi membrii Camerei Deputaţilor, indiferent de culoarea politică sau de etnie, s-au ridicat în picioare, aplaudând. Avem convingerea că Iuliu Hossu, din mărirea cerească, a îndreptat cu smerenie aceste aplauze spre Dumnezeul cel Viu, pe care l-a slujit cu dedicare totală şi pe care L-a urmat până la capăt pe drumul Crucii, dar, în egală măsură, ştim că Fericitul Ierarh continuă să mijlocească darul reconcilierii şi al comuniunii pentru fiecare dintre noi, pentru Biserica Greco-Catolică şi pentru întreaga Românie.
Să ne rugăm cu toţii, din toată inima, ca lumina şi harul pe care Bunul Dumnezeu le-a revărsat în viaţa Fericitului Iuliu Hossu să fie flăcări care să reaprindă în viaţa noastră, a tuturor, darul speranţei şi al unităţii dintre noi!
Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!
Cu arhierească binecuvântare,
Claudiu
Episcop de Cluj-Gherla
Afisari: 91
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.