Comunicat de presă - Muzeul Municipiului Bucureşti
Muzeul Municipiului Bucureşti începe programul extern în anul 2025 cu un proiect special care prezintă istoria şi farmecul capitalei României, cu un accent puternic pe epoca sa de glorie: perioada interbelică. Organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi susţinută de Ambasada României şi Consulatul General al României la Londra, sărbătoarea cuprinde vernisajul expoziţiei 'Bucureşti: Hărţi în mişcare' / 'Bucharest: Moving Maps' şi un concert de muzică românească interbelică cu melodiile iconice ale Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic şi alte legende muzicale ale vremii.
Evenimentul este dedicat Zilei Culturii Naţionale a României şi va avea loc pe 15 ianuarie 2025, între orele 19:00 - 21:30, la sediul Institutului Cultural Român, Piaţa Belgrave nr. 1, Londra SW1X 8PH, Marea Britanie.
Invitaţi speciali: Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti & curator al expoziţiei, baritonul Cozmin Sime, chitaristul şi compozitorul Heiko Pape şi pianista Giulia Glennon.
Despre expoziţia 'Bucureşti: Hărţi în mişcare':
Publicul londonez şi cel românesc din capitala Marii Britanii este invitat să descopere Bucureştiul privind o selecţie de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului Bucureşti şi să-l asculte pe curatorul expoziţiei, dr. Adrian Majuru, care va susţine o prelegere despre istoria capitalei României şi despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia.
'Istoria este precum o hartă a geografiilor în continuă schimbare. Iar Strada este continentul care s-a modificat continuu pe măsura preocupărilor noastre cotidiene, dar mai ales pe măsura proiecţiilor noastre de viaţă.
'Bucureştiul a fost în ultimele două sute de ani o adevărată arenă a confruntărilor între Ťnouť şi Ťvechiť, între oraşul oriental care se încăpăţâna să dăinuie şi oraşul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur.
Construirea unui oraş modern din perspectivă urbanistică în Bucureşti a reprezentat o prioritate pentru Ťintelighenţiať românească a secolului al XIX-lea. Acest proces s-a încadrat de la bun început curentului de integrare europeană. Procesul de modernizare al Bucureştilor a început în secolul al XIX-lea, cunoscute fiind în acest sens reuşitele edilitar-urbanistice ale primarilor Pake Em. Protopopescu (1888-1891), Barbu Ştefănescu Delavrancea (1899-1901), Mihail I. Cantacuzino (1901-1906) şi a fost continuat în prima parte a secolului XX.
Pentru ultima perioadă amintită, primariatul lui Dem I. Dobrescu (1929-1934) a fost punctul de plecare al modernizării edilitare. Dem I. Dobrescu a încercat să dea o nouă definire urbană Bucureştilor. Activitatea lui a fost continuată şi cu prilejul serbării ÂŤLunii BucureştilorÂť (9 mai-9 iunie). Acestea au debutat în 1935 şi au luat sfârşit în 1940. Începută cu primariatul lui Dem I. Dobrescu, modernizarea edilitară a continuat cu primariatul lui Al. Gh. Donescu (1934-1938) şi s-a încheiat cu primariatul generalului Victor Dombrovski (1938-1940 şi 1944-1948).
Istoria, oricât de liniară ar fi ea în obişnuinţa oferită de şcoală sau de viaţa de zi cu zi, întotdeauna Ťeať se află cu privirea îndreptată spre oamenii care-i dau conţinut, formă şi mai ales, înfăţişare. Totul ţine de umanitate şi de evoluţia ei în cadrul unui timp determinat, al fiecărei generaţii, iar în extensie, al fiecărei civilizaţii', a scris Adrian Majuru în pliantul expoziţiei.
Despre concert:
Creat special pentru această ocazie, concertul prezintă preţioase lucrări muzicale din deceniile trecute. Cântecele mult îndrăgite dau viaţă unei frumoase poveşti despre viaţa şi iubirile unui personaj fictiv din perioada interbelică. Conceptul recitalului este creat de baritonul Cozmin Sime, iar aranjamentele muzicale sunt realizate de chitaristul şi compozitorul Heiko Pape. Acompaniament la pian de Giulia Glennon.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.