Comunicat de presă - Liga Studenţilor din Iaşi
Liga Studenţilor (LS IAŞI) se opune deciziei actualei coaliţii de guvernare de a limita beneficiile studenţilor la călătoria redusă 90% cu trenul strict între domiciliu şi localitatea de studiu în vederea scăderii deficitului bugetar şi solicită Guvernului să 'taie' din subvenţia pentru partide, din fondurile alocate pentru presă şi publicitate sau să desfiinţeze instituţiile inutile, aşa cum a promis Marcel Ciolacu încă din august 2023. Măsura eliminării beneficiilor la transportul feroviar pentru studenţi a fost anunţată din nou ca 'soluţie' pentru problemele bugetare, ca şi cum subvenţiile pentru transportul studenţilor ar fi cea mai mare problemă din bugetul ţării, şi nu clientela de partid, managementul defectuos al finanţelor publice, supradimensionarea unor instituţii bugetofage şi inutile, intervenţionismul în economie şi corupţia generalizată sau pensiile speciale disproporţionate, care nu ţin cont de principiul contributivităţii.
În realitate, impactul bugetar al gratuităţii pe cale ferată pentru studenţi este foarte redus, fiind de circa 0,0113% din PIB în 2024. Din datele obţinute de Liga Studenţilor (LS IAŞI) de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în anul 2020 s-au cheltuit în medie 16,7 milioane de lei pe lună pentru transportul studenţilor.
Din perioada interbelică până în ianuarie-februarie 2017, studenţii s-au bucurat aproape constant de un tarif redus cu 50% la biletele de clasa a II-a, când guvernarea PSD-ALDE a introdus gratuitatea la transportul feroviar, care avea să fie eliminată în februarie 2021 de guvernul PNL-USR-UDMR. În vara anului 2023, guvernarea PNL-PSD a introdus o reducere de 90% a transportului feroviar pentru studenţi, pe care acum noua coaliţie PSD-PNL-UDMR vrea să o limiteze în mod absurd şi discriminatoriu strict pentru rutele dintre localitatea de domiciliu şi cea de studiu.
Limitarea călătoriilor cu trenul doar spre localitatea de studiu este complet absurdă, având în vedere atât necesităţile diverse de deplasare ale studenţilor în alte localităţi strâns legate de viaţa academică (cercetare, conferinţe, concursuri etc.), cât şi faptul că mulţi tineri ar fi privaţi de această facilitate întrucât nu au o gară feroviară în localitatea de domiciliu. Pentru a fi constituţionale, facilităţile la transportul feroviar ar trebui să fie egale pentru toţi studenţii şi să nu fie condiţionate geografic.
În iulie 2019 Liga Studenţilor (LS IAŞI) a publicat o analiză prin care a arătat că există facilităţi similare (reducere sau gratuitate) în toate statele Uniunii Europene şi în alte state ale continentului. Nicăieri nu există vreo limitare a beneficiilor la un număr fix de călătorii sau în funcţie de performanţele academice ale studenţilor, iar în ţările care au reduceri de sub 75% există sisteme eficiente de burse şi de măsuri de sprijin social pentru studenţi, reducerile pentru transport feroviar nefiind o necesitate.
ŤPSD a propus majorarea beneficiilor pentru studenţi înainte de alegeri, acum tot PSD le taie. În februarie 2017, PNL renunţa la un amendament care prevedea limitarea călătoriilor cu trenul pentru studenţi pentru 'a nu cădea în capcana PSD' şi pentru că 'suma care afectează bugetul de stat este nesemnificativă'. Tot PNL a reintrodus de facto gratuitatea, în noua lege a învăţământului superior prin reducerea de 90%, iar acum tot PNL o elimină. UDMR a promis în campania electorală că va desfiinţa instituţii şi va reduce aparatul birocratic al statului. Toate partidele şi-au asumat că nu vor exista majorări de taxe şi nici nu vor fi introduse altele noi. Niciuna dintre promisiunile electorale nu a fost respectată.
Din banii noştri am plătit peste 28,13 miliarde de lei în primele zece lui ale lui 2024 pentru dobânzile aferente împrumuturilor realizate de guvernanţi ca să acopere destrăbălarea în cheltuielile publice care hrănesc activele de partid.
Guvernul are de unde să 'taie': din subvenţiile pentru partide, care au crescut în ultimii opt ani de 26 de ori, de la 14,5 milioane de lei în 2016, până la circa 380 de milioane de lei în 2024. Din programul Rabla Plus, care în anul 2024 a avut un buget de 1 miliard de lei, şi care reprezintă, de fapt, o formă de subvenţionare a celor bogaţi, care îşi permit oricum o maşină electrică sau hibrid nouă. Executivul poate realiza restructurări ale instituţiilor publice care să elimine anomalia ca salariul mediul net al bugetarilor este cu 2000 de lei mai mare decât cel din mediul privat, discrepanţă unică la nivelul UE. Chiar liderii sindicatelor au constatat că există bugetari inutili care vin la 10 la muncă şi stau degeaba. De acolo trebuie început!
În plus, nu suntem de acord nici cu introducerea unor măsuri precum scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 la 250.000 de euro în 2025 şi la 100.000 de euro în 2026, care vor afecta mediul privat, adică fix viitoarele locuri de muncă ale studenţilor, şi nici cu introducerea unei taxa pentru construcţii (taxa 'pe stâlp') de 1,5% va duce la creşterea preţurilor pentru locuinţe noi şi, implicit, şi la majorarea chiriilor în piaţă şi la scăderea numărului de tranzacţii imobiliare, care se va răsfrânge negativ şi asupra PIB.
Dacă Marcel Ciolacu are curaj, atunci să se ia la trântă cu bugetarii inutili şi cu instituţiile bugetofage, nu cu studenţii! Nu noi am împrumutat România ca să plătim 1,8% din PIB/an pentru dobânzi ca să hrănim clientela de partidť, a declarat Vlad-Ştefan Cristian, vicepreşedinte Liga Studenţilor.
În realitate, impactul bugetar al gratuităţii pe cale ferată pentru studenţi este foarte redus, fiind de circa 0,0113% din PIB în 2024. Din datele obţinute de Liga Studenţilor (LS IAŞI) de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în anul 2020 s-au cheltuit în medie 16,7 milioane de lei pe lună pentru transportul studenţilor.
Din perioada interbelică până în ianuarie-februarie 2017, studenţii s-au bucurat aproape constant de un tarif redus cu 50% la biletele de clasa a II-a, când guvernarea PSD-ALDE a introdus gratuitatea la transportul feroviar, care avea să fie eliminată în februarie 2021 de guvernul PNL-USR-UDMR. În vara anului 2023, guvernarea PNL-PSD a introdus o reducere de 90% a transportului feroviar pentru studenţi, pe care acum noua coaliţie PSD-PNL-UDMR vrea să o limiteze în mod absurd şi discriminatoriu strict pentru rutele dintre localitatea de domiciliu şi cea de studiu.
Limitarea călătoriilor cu trenul doar spre localitatea de studiu este complet absurdă, având în vedere atât necesităţile diverse de deplasare ale studenţilor în alte localităţi strâns legate de viaţa academică (cercetare, conferinţe, concursuri etc.), cât şi faptul că mulţi tineri ar fi privaţi de această facilitate întrucât nu au o gară feroviară în localitatea de domiciliu. Pentru a fi constituţionale, facilităţile la transportul feroviar ar trebui să fie egale pentru toţi studenţii şi să nu fie condiţionate geografic.
În iulie 2019 Liga Studenţilor (LS IAŞI) a publicat o analiză prin care a arătat că există facilităţi similare (reducere sau gratuitate) în toate statele Uniunii Europene şi în alte state ale continentului. Nicăieri nu există vreo limitare a beneficiilor la un număr fix de călătorii sau în funcţie de performanţele academice ale studenţilor, iar în ţările care au reduceri de sub 75% există sisteme eficiente de burse şi de măsuri de sprijin social pentru studenţi, reducerile pentru transport feroviar nefiind o necesitate.
ŤPSD a propus majorarea beneficiilor pentru studenţi înainte de alegeri, acum tot PSD le taie. În februarie 2017, PNL renunţa la un amendament care prevedea limitarea călătoriilor cu trenul pentru studenţi pentru 'a nu cădea în capcana PSD' şi pentru că 'suma care afectează bugetul de stat este nesemnificativă'. Tot PNL a reintrodus de facto gratuitatea, în noua lege a învăţământului superior prin reducerea de 90%, iar acum tot PNL o elimină. UDMR a promis în campania electorală că va desfiinţa instituţii şi va reduce aparatul birocratic al statului. Toate partidele şi-au asumat că nu vor exista majorări de taxe şi nici nu vor fi introduse altele noi. Niciuna dintre promisiunile electorale nu a fost respectată.
Din banii noştri am plătit peste 28,13 miliarde de lei în primele zece lui ale lui 2024 pentru dobânzile aferente împrumuturilor realizate de guvernanţi ca să acopere destrăbălarea în cheltuielile publice care hrănesc activele de partid.
Guvernul are de unde să 'taie': din subvenţiile pentru partide, care au crescut în ultimii opt ani de 26 de ori, de la 14,5 milioane de lei în 2016, până la circa 380 de milioane de lei în 2024. Din programul Rabla Plus, care în anul 2024 a avut un buget de 1 miliard de lei, şi care reprezintă, de fapt, o formă de subvenţionare a celor bogaţi, care îşi permit oricum o maşină electrică sau hibrid nouă. Executivul poate realiza restructurări ale instituţiilor publice care să elimine anomalia ca salariul mediul net al bugetarilor este cu 2000 de lei mai mare decât cel din mediul privat, discrepanţă unică la nivelul UE. Chiar liderii sindicatelor au constatat că există bugetari inutili care vin la 10 la muncă şi stau degeaba. De acolo trebuie început!
În plus, nu suntem de acord nici cu introducerea unor măsuri precum scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 la 250.000 de euro în 2025 şi la 100.000 de euro în 2026, care vor afecta mediul privat, adică fix viitoarele locuri de muncă ale studenţilor, şi nici cu introducerea unei taxa pentru construcţii (taxa 'pe stâlp') de 1,5% va duce la creşterea preţurilor pentru locuinţe noi şi, implicit, şi la majorarea chiriilor în piaţă şi la scăderea numărului de tranzacţii imobiliare, care se va răsfrânge negativ şi asupra PIB.
Dacă Marcel Ciolacu are curaj, atunci să se ia la trântă cu bugetarii inutili şi cu instituţiile bugetofage, nu cu studenţii! Nu noi am împrumutat România ca să plătim 1,8% din PIB/an pentru dobânzi ca să hrănim clientela de partidť, a declarat Vlad-Ştefan Cristian, vicepreşedinte Liga Studenţilor.
Afisari: 99
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.