Comunicat de presă - UNICEF
'Aceasta nu trebuie să fie noua normalitate' - 2024, unul dintre cei mai grei ani pentru copiii din zone de conflict din istoria UNICEF
NEW YORK, 28 decembrie 2024 - Efectele conflictelor armate asupra copiilor din întreaga lume au atins niveluri devastatoare, probabil record, în 2024, arată o analiză realizată de UNICEF privind cele mai recente date şi tendinţe globale predominante.
Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în zone de conflict sau sunt strămutaţi forţat din cauza violenţei şi a conflictelor este mai mare ca oricând. Un număr record de copii afectaţi de conflicte se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor lor, fiind ucişi, răniţi1, privaţi de educaţie, lipsiţi de vaccinuri esenţiale şi suferind de malnutriţie gravă. Se preconizează că numărul lor va creşte. Conflictele sunt principala cauză a aproximativ 80 % din nevoile umanitare globale, perturbând accesul la resurse esenţiale precum apă potabilă, alimente şi servicii medicale.
Mai mult de 473 de milioane de copii (mai mult de unu din şase la nivel mondial) trăiesc în prezent în zone afectate de conflict, într-o lume în care se desfăşoară cel mai mare număr de conflicte de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Ponderea copiilor care trăiesc în zone de conflict aproape s-a dublat la nivel mondial, crescând de la circa 10% în anii 1990 la aproape 19% în prezent.
Până la sfârşitul anului 2023, 47,2 milioane de copii au fost strămutaţi din cauza conflictelor şi a violenţei. Tendinţele pentru 2024 sugerează noi strămutări, pe măsură ce conflictele se intensifică în regiuni precum Haiti, Liban, Myanmar, Statul Palestina şi Sudan. Copiii constituie 30% din populaţia mondială, dar reprezintă în medie 40% dintre persoanele refugiate şi 49% dintre persoanele strămutate în interiorul propriilor ţări. În ţările afectate de conflicte, în medie, peste o treime din populaţie este săracă (34,8%) comparativ cu puţin peste 10% în statele care nu sunt afectate de conflicte.
'Conform aproape tuturor indicatorilor, 2024 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria UNICEF pentru copiii afectaţi de conflicte, atât în ceea ce priveşte numărul copiilor afectaţi, cât şi nivelul impactului asupra vieţii lor', a spus Catherine Russell, director executiv al UNICEF. 'Un copil care creşte într-o zonă de conflict se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de a nu merge la şcoală, de a suferi de malnutriţie sau de a fi strămutat cu forţa - prea des, în mod repetat - în comparaţie cu un copil care trăieşte într-o zonă de pace. Aceasta nu trebuie să devină noua normalitate. Nu putem permite ca o generaţie de copii să devină victime colaterale ale războaielor incontrolabile din lume.'
Analizând cele mai recente date disponibile, din 2023, Organizaţia Naţiunilor Unite a confirmat un număr record de 32.990 de încălcări grave ale drepturilor copiilor, comise împotriva a 22.557 de copii, cel mai mare număr de la începutul monitorizării mandatate de Consiliul de Securitate. Numărul încălcărilor grave ale drepturilor copiilor este în creştere (de exemplu, mii de copii au fost ucişi şi răniţi în Gaza, iar în Ucraina, ONU a confirmat mai multe victime în rândul copiilor în primele 9 luni ale anului 2024 decât în tot anul 202310), probabilitatea fiind că tendinţa se va menţine anul acesta.
Situaţia femeilor şi a fetelor este deosebit de îngrijorătoare, fiind raportate numeroase cazuri de viol şi violenţă sexuală în situaţii de conflict. În Haiti, anul acesta, s-a înregistrat o creştere cu 1.000% a incidentelor raportate de violenţă sexuală împotriva copiilor. În situaţii de conflict armat, copiii cu dizabilităţi tind să fie expuşi în mod disproporţionat la violenţă şi încălcări ale drepturilor.
Învăţământul a fost grav perturbat în zonele de conflict. Se estimează că peste 52 de milioane de copii din ţări afectate de conflicte nu merg la şcoală. Copiii din Fâşia Gaza şi o mare parte dintre cei din Sudan au pierdut peste un an de şcoală. În acelaşi timp, în ţări precum Ucraina, Republica Democrată Congo şi Siria, numeroase şcoli au fost avariate, distruse sau transformate pentru alte scopuri, privând milioane de copii de accesul la educaţie. Distrugerea infrastructurii educaţionale şi lipsa siguranţei în apropierea şcolilor au exacerbat o situaţie deja gravă pentru educaţia copiilor din aceste regiuni.
Malnutriţia în rândul copiilor din zonele de conflict a atins niveluri alarmante, conflictele şi violenţa armată rămânând principalele cauze ale foametei în numeroase zone fierbinţi şi perturbând sistemele alimentare, forţând strămutarea populaţiei şi împiedicând eforturile umanitare. De exemplu, în Sudan, starea de foamete a fost declarată oficial în Darfurul de Nord, pentru prima dată din 2017. Se estimează că în 2024 peste o jumătate de milion de persoane din cinci ţări afectate de conflicte trăiesc în condiţii IPC* faza 5, cele mai grave niveluri de nesiguranţă alimentară.
Conflictele au efecte devastatoare şi asupra accesului copiilor la servicii medicale esenţiale. Circa 40% dintre copiii nevaccinaţi şi vaccinaţi incomplet trăiesc în ţări afectate parţial sau total de conflicte. Aceşti copii sunt adesea cei mai vulnerabili la epidemii de boli precum rujeola şi poliomielita, din cauza întreruperilor sau lipsei siguranţei, a alimentaţiei şi a serviciilor de sănătate.
De asemenea, efectul asupra sănătăţii mintale a copiilor este uriaş. Expunerea la violenţă, distrugere şi pierderea celor dragi se poate manifesta la copii, printre altele, prin reacţii precum depresie, coşmaruri, dificultăţi de somn, comportament agresiv sau retras, tristeţe şi frică.
2024 a devenit cel mai mortal an înregistrat pentru personalul umanitar, cu 281 de decese înregistrate în rândul lucrătorilor umanitari la nivel global, depăşind recordurile anterioare.
'Copiii din zonele de război duc o luptă zilnică de supravieţuire care îi privează de copilărie', a spus Catherine Russell. 'Le sunt bombardate şcolile, le sunt distruse locuinţele, iar familiile destrămate. Copiii îşi pierd nu doar siguranţa şi accesul la resurse vitale, ci şi şansa de a se juca, de a învăţa şi de a fi pur şi simplu copii. Lumea eşuează îi faţa acestor copii. În perspectiva anului 2025, trebuie să facem mai mult pentru a inversa tendinţa şi pentru a salva şi îmbunătăţi vieţile copiilor.'
UNICEF face apel la toate părţile implicate în conflict şi la cei care au influenţă asupra acestora să ia măsuri decisive pentru a pune capăt suferinţei copiilor, pentru a se asigura că drepturile acestora sunt respectate şi pentru a îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional umanitar.
Despre UNICEF
UNICEF, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Copii, lucrează pentru a proteja drepturile fiecărui copil, de pretutindeni, acordând o atenţie deosebită celor mai dezavantajaţi copii din zonele cele mai greu accesibile. În peste 190 de ţări şi teritorii, facem tot ce este necesar pentru a ajuta copiii să supravieţuiască, să se dezvolte şi să îşi realizeze potenţialul.
Pentru mai multe informaţii despre UNICEF şi activităţile sale vizitaţi: www.unicef.org/romania/ro
NEW YORK, 28 decembrie 2024 - Efectele conflictelor armate asupra copiilor din întreaga lume au atins niveluri devastatoare, probabil record, în 2024, arată o analiză realizată de UNICEF privind cele mai recente date şi tendinţe globale predominante.
Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în zone de conflict sau sunt strămutaţi forţat din cauza violenţei şi a conflictelor este mai mare ca oricând. Un număr record de copii afectaţi de conflicte se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor lor, fiind ucişi, răniţi1, privaţi de educaţie, lipsiţi de vaccinuri esenţiale şi suferind de malnutriţie gravă. Se preconizează că numărul lor va creşte. Conflictele sunt principala cauză a aproximativ 80 % din nevoile umanitare globale, perturbând accesul la resurse esenţiale precum apă potabilă, alimente şi servicii medicale.
Mai mult de 473 de milioane de copii (mai mult de unu din şase la nivel mondial) trăiesc în prezent în zone afectate de conflict, într-o lume în care se desfăşoară cel mai mare număr de conflicte de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Ponderea copiilor care trăiesc în zone de conflict aproape s-a dublat la nivel mondial, crescând de la circa 10% în anii 1990 la aproape 19% în prezent.
Până la sfârşitul anului 2023, 47,2 milioane de copii au fost strămutaţi din cauza conflictelor şi a violenţei. Tendinţele pentru 2024 sugerează noi strămutări, pe măsură ce conflictele se intensifică în regiuni precum Haiti, Liban, Myanmar, Statul Palestina şi Sudan. Copiii constituie 30% din populaţia mondială, dar reprezintă în medie 40% dintre persoanele refugiate şi 49% dintre persoanele strămutate în interiorul propriilor ţări. În ţările afectate de conflicte, în medie, peste o treime din populaţie este săracă (34,8%) comparativ cu puţin peste 10% în statele care nu sunt afectate de conflicte.
'Conform aproape tuturor indicatorilor, 2024 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria UNICEF pentru copiii afectaţi de conflicte, atât în ceea ce priveşte numărul copiilor afectaţi, cât şi nivelul impactului asupra vieţii lor', a spus Catherine Russell, director executiv al UNICEF. 'Un copil care creşte într-o zonă de conflict se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de a nu merge la şcoală, de a suferi de malnutriţie sau de a fi strămutat cu forţa - prea des, în mod repetat - în comparaţie cu un copil care trăieşte într-o zonă de pace. Aceasta nu trebuie să devină noua normalitate. Nu putem permite ca o generaţie de copii să devină victime colaterale ale războaielor incontrolabile din lume.'
Analizând cele mai recente date disponibile, din 2023, Organizaţia Naţiunilor Unite a confirmat un număr record de 32.990 de încălcări grave ale drepturilor copiilor, comise împotriva a 22.557 de copii, cel mai mare număr de la începutul monitorizării mandatate de Consiliul de Securitate. Numărul încălcărilor grave ale drepturilor copiilor este în creştere (de exemplu, mii de copii au fost ucişi şi răniţi în Gaza, iar în Ucraina, ONU a confirmat mai multe victime în rândul copiilor în primele 9 luni ale anului 2024 decât în tot anul 202310), probabilitatea fiind că tendinţa se va menţine anul acesta.
Situaţia femeilor şi a fetelor este deosebit de îngrijorătoare, fiind raportate numeroase cazuri de viol şi violenţă sexuală în situaţii de conflict. În Haiti, anul acesta, s-a înregistrat o creştere cu 1.000% a incidentelor raportate de violenţă sexuală împotriva copiilor. În situaţii de conflict armat, copiii cu dizabilităţi tind să fie expuşi în mod disproporţionat la violenţă şi încălcări ale drepturilor.
Învăţământul a fost grav perturbat în zonele de conflict. Se estimează că peste 52 de milioane de copii din ţări afectate de conflicte nu merg la şcoală. Copiii din Fâşia Gaza şi o mare parte dintre cei din Sudan au pierdut peste un an de şcoală. În acelaşi timp, în ţări precum Ucraina, Republica Democrată Congo şi Siria, numeroase şcoli au fost avariate, distruse sau transformate pentru alte scopuri, privând milioane de copii de accesul la educaţie. Distrugerea infrastructurii educaţionale şi lipsa siguranţei în apropierea şcolilor au exacerbat o situaţie deja gravă pentru educaţia copiilor din aceste regiuni.
Malnutriţia în rândul copiilor din zonele de conflict a atins niveluri alarmante, conflictele şi violenţa armată rămânând principalele cauze ale foametei în numeroase zone fierbinţi şi perturbând sistemele alimentare, forţând strămutarea populaţiei şi împiedicând eforturile umanitare. De exemplu, în Sudan, starea de foamete a fost declarată oficial în Darfurul de Nord, pentru prima dată din 2017. Se estimează că în 2024 peste o jumătate de milion de persoane din cinci ţări afectate de conflicte trăiesc în condiţii IPC* faza 5, cele mai grave niveluri de nesiguranţă alimentară.
Conflictele au efecte devastatoare şi asupra accesului copiilor la servicii medicale esenţiale. Circa 40% dintre copiii nevaccinaţi şi vaccinaţi incomplet trăiesc în ţări afectate parţial sau total de conflicte. Aceşti copii sunt adesea cei mai vulnerabili la epidemii de boli precum rujeola şi poliomielita, din cauza întreruperilor sau lipsei siguranţei, a alimentaţiei şi a serviciilor de sănătate.
De asemenea, efectul asupra sănătăţii mintale a copiilor este uriaş. Expunerea la violenţă, distrugere şi pierderea celor dragi se poate manifesta la copii, printre altele, prin reacţii precum depresie, coşmaruri, dificultăţi de somn, comportament agresiv sau retras, tristeţe şi frică.
2024 a devenit cel mai mortal an înregistrat pentru personalul umanitar, cu 281 de decese înregistrate în rândul lucrătorilor umanitari la nivel global, depăşind recordurile anterioare.
'Copiii din zonele de război duc o luptă zilnică de supravieţuire care îi privează de copilărie', a spus Catherine Russell. 'Le sunt bombardate şcolile, le sunt distruse locuinţele, iar familiile destrămate. Copiii îşi pierd nu doar siguranţa şi accesul la resurse vitale, ci şi şansa de a se juca, de a învăţa şi de a fi pur şi simplu copii. Lumea eşuează îi faţa acestor copii. În perspectiva anului 2025, trebuie să facem mai mult pentru a inversa tendinţa şi pentru a salva şi îmbunătăţi vieţile copiilor.'
UNICEF face apel la toate părţile implicate în conflict şi la cei care au influenţă asupra acestora să ia măsuri decisive pentru a pune capăt suferinţei copiilor, pentru a se asigura că drepturile acestora sunt respectate şi pentru a îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional umanitar.
Despre UNICEF
UNICEF, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Copii, lucrează pentru a proteja drepturile fiecărui copil, de pretutindeni, acordând o atenţie deosebită celor mai dezavantajaţi copii din zonele cele mai greu accesibile. În peste 190 de ţări şi teritorii, facem tot ce este necesar pentru a ajuta copiii să supravieţuiască, să se dezvolte şi să îşi realizeze potenţialul.
Pentru mai multe informaţii despre UNICEF şi activităţile sale vizitaţi: www.unicef.org/romania/ro
Afisari: 93
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].