Moment istoric pentru calitatea vieţii a peste jumătate din populaţia ţării: ocrotirea pădurilor din
Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a Capitalei, şi legiferarea centurilor verzi la nivel
Naţional devenite realitate

Noul Cod Silvic marchează un moment istoric pentru protecţia mediului şi calitatea vieţii a peste jumătate din populaţia ţării. Prin această lege recent promulgată, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a inclus o serie de prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov, acestea devenind
Piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a Capitalei, iar legiferarea centurilor verzi la nivel naţional a devenit realitate. Un pas esenţial înspre a avea oraşe mai reziliente climatic, mai puţin poluate şi, implicit, oameni mai sănătoşi şi mai fericiţi.

Esenţa acestor prevederi presupune:
- Interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial, în judeţul Ilfov (incluzând partea
Pădurii Băneasa ce ţine de acesta); se duc la bun sfârşit doar contractele aflate deja în desfăşurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025;
- Se permit doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau
reconstrucţie ecologică;
- Proprietarii beneficiază de compensaţii, la cerere;
- În termen de doi ani Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, adoptă Planul de management al pădurilor din Ilfov;
- În termen de doi ani, Ministerul Mediului emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul oraşelor ţării;
- În termen de doi ani se vor stopa tăierile în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Piteşti, Bârnova, de lângă Iaşi sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea pădurii Băneasa ce ţine de Bucureşti) sau mini-păduri urbane din întreaga ţară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi;
- Accesul nerestricţionat în orice pădure, pentru recreere, cu bicicleta (cel nerestricţionat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare);
- Protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier;
- Includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească;
- Includerea de păduri în centurile verzi ca parte a principiilor de gestionare durabilă a pădurilor;
- Includerea comunităţilor urbane ca parte a comunităţilor locale dependente critic de păduri;
- Recunoaşterea rolurilor recreativ, sanogen şi de protecţie ecologică a aşezărilor umane ca parte a serviciilor ecosistemice oferite de păduri;
- Contribuţii la definirea pădurilor periurbane, urbane şi a mini-pădurilor urbane.

CITAT Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde: 'Prin impactul lor sistemic centurile verzi redefinesc rolul şi importanţa pe care pădurile periurbane le au în viaţa a milioane de locuitori ai acestei ţări. Centurile verzi sunt un proiect pentru generaţii. Un dar al generaţiei noastre faţă de generaţiile ce vin şi, în acelaşi timp, o datorie morală pe care o avem de a le lăsa o ţară în care vor iubi să trăiască'.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de către Parlament pe 17 decembrie, promulgat de către preşedinte pe 20 decembrie, iar publicarea sa în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare este aşteptată până la finalul acestui an.

Centura Verde Bucuresti-Ilfov (www.centuraverde.ro) şi centurile verzi la nivel naţional reprezintă un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială şi antipoluare, dar
şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluţii sistemice ce presupune şi
o semnificativă latură de mediu.

Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi Bucuresti-Ilfov şi ai centurilor verzi la nivel naţional sunt punerea sub protecţie a puţinelor păduri rămase în Ilfov cât şi a pădurilor periurbane din estul ţării, împăduriri şi reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurilor periurbane către oameni, pentru recreere, sport şi educaţie.

Iniţiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual al poluării dramatice din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţarii, coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei şi din alte zone periurbane. Platforma reuneşte sub umbrelă să, într-un demers apolitic, susţinerea a peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice şi beneficiază de susţinerea Administraţiei Prezidenţiale.

Platforma oferă cadrul sănătos, neutru şi incluziv pentru o colaborare eficientă a politicului, administraţiei, mediului de afaceri şi a societăţii civile.

***

DESPRE PARCURSUL CENTURII VERZI BUCUREŞTI-ILFOV & CONTRIBUTORI

Înaintată iniţial către Parlament de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege alcătuit împreună cu şi depus prin deputatele Oana Cambera (REPER) şi Diana Buzoianu (USR), iniţiativa protejării pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov, a avut mai întâi un parcurs pozitiv, reuşind să atragă coiniţiatori de la toate partidele. Până în ultima clipă, în comisiile din Camera Deputaţilor, forul decizional, proiectul a obţinut de fiecare dată unanimitate. De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de către Senat şi tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia. Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru 'agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice', blocaj ce a însumat aproape jumătate din vârsta pe care o avea demersul, a făcut ca iniţiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui
adoptare, fiind jalon în PNRR, era estimată pentru sesiunea parlamentară din toamnă 2024.

Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la startul demersului, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a făcut pivotul şi a depus textul iniţial al proiectului de lege sub forma unor amendamente (https://bit.ly/3VRKlpZ) la noul cod silvic, asumate în calitate de autori, alături de cele două deputate, de mai mulţi parlamentari (la vremea aceea): ministrul mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Bârna (senator UDMR), Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă (preşedinte şi senator PNL), Kelemen Hunor (preşedinte şi deputat UDMR), ministra justiţiei, Alina Gorghiu (vicepreşedinta şi senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (preşedintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (preşedintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiţiei), Cristian Ţâgârlaş
(preşedintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher
(senatoare PSD), Dragoş Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) şi Adrian Giurgiu (deputat USR).

În paralel, după un parcurs de aproape nouă luni, în luna iulie a acestui an, Platforma Civică
Împreună pentru Centura Verde a încheiat semnarea Memorandum-ului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor (originalul scanat - https://bit.ly/3zC0cA0), generând astfel consens şi o asumare politică şi administrativă fără precedent în România, prin parafarea să, în ordine cronologică, de către Nicuşor Dan, Primarul General al Capitalei, Dragoş Pîslaru şi Ramona Strugariu, Copreşedinţii REPER, Kelemen Hunor, Preşedintele UDMR, Cătălin Drulă, Preşedintele USR, Nicolae Ciucă, Preşedintele PNL şi Preşedinte al Senatului, Hubert Thuma, Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Marcel Ciolacu, Preşedintele PSD şi Prim-ministru şi Alfred Simonis, Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor.

Documentul, în şapte puncte, conţine prevederile menite să protejeze pădurile din Ilfov şi incluse ca amendamente la noul cod silvic, sprijinirea extinderii conceptului de centuri verzi şi la alte oraşe, cât şi soluţii atât la poluarea din Bucureşti şi judeţ, dar şi la cea din restul ţării.

Printre ele se numără realizarea şi adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului Bucureşti şi Consiliului Judeţean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din Bucureşti şi alte oraşe pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

La jumătatea lunii octombrie a avut loc prima întâlnire a grupului de lucru menit să pună în practică asumarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor.

Evenimentul a demarat crearea planului operaţional de implementare a centurii verzi a Capitalei.

Pe finalul lunii octombrie şi în primele zile ale lui noiembrie, ca parte a campaniei la alegerile
Prezidenţiale, trei dintre candidaţi şi-au asumat în programele lor de ţară implementarea
Centurilor verzi la nivel naţional, în ordine cronologică, Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă
(PNL) şi Elena Lasconi (USR).

Ca urmare a acestei asumări, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a venit în întâmpinare, a redactat având alături profesoara universitară de silvicultură Laura Bouriaud (care a contribuit tehnic pe tot parcursul proiectului) şi pe deputata Oana Cambera şi a depus la Camera Deputaţilor, la începutul lunii noiembrie, amendamentele (bit.ly/ 3NKlfnV) la noul cod silvic menite să legifereze centurile verzi la nivel naţional. Ca de fiecare dată, amendamentele depuse au avut susţinerea oficială a Ministerului Mediului care, de altfel, a şi contribuit la redactarea versiunii lor finale.

Parlamentarii care s-au alăturat şi au semnat în calitate de coautori aceste amendamente sunt
Ion-Marcel Ciolacu - deputat PSD, Nicolae-Ionel Ciucă - senator PNL, Cătălin Drulă - deputat
USR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Mircea Fechet - deputat PNL, Oana-Silvia Ţoiu -
Deputată USR, Alina-Ştefania Gorghiu - senatoare PNL, Tanczos Barna - senator UDMR,
Liviu-Lucian Mazilu - senator PSD, Diana-Anda Buzoianu - deputată USR, Sebastian-Ioan
Burduja - deputat PNL, Ştefan-Radu Oprea - senator PSD, Aurel Oprinoiu - senator USR,
Simona Bucura-Oprescu -deputată PSD, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş - senator PNL,
Robert-Marius Cazanciuc - senator PSD, Andrei-Răzvan Lupu - deputat neafiliat, Liviu-Ionuţ
Moşteanu - deputat USR, Tudor-Vlad Benga - deputat neafiliat.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de către Parlament pe 17 decembrie cu 245 de voturi 'pentru',
2 voturi 'împotrivă' şi 6 abţineri şi promulgat de către Preşedintele Klaus Iohannis pe 20
Decembrie. Publicarea sa în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare este aşteptată până la finalul
Anului.

Pe tot parcursul toamnei, Platforma Civică a contribuit la demersurile necesare pentru
Deblocarea codului silvic în Parlament, lege aflată în procedură de urgenţă încă din primăvară.

Promulgarea codului a reprezentat unul dintre jaloanele din PNRR, depăşit încă din vară, de
Atingerea sa depinzând plata către România a sute de milioane de Euro.

La proiect au contribuit şi Alexandra Bocşe (consilier de stat, Administraţia Prezidenţială),
Mihaela Frăsineanu (consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului) Gabriel Oltean (consilier al ministrului mediului), Alexandru Andrei (preşedintele Comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor), Ionuţ-Sorin Banciu (secretar de stat, ministerul mediului), Bogdan Balaniscu (secretar de stat, ministerul mediului), Mihai Drăgan (manager de comunicare, ministerul mediului), Rada Crăciun (consilier, cabinetul ministrului mediului), Sorina Marin (şef serviciu, ministerul mediului). De asemenea, din societatea civilă şi mediul privat au contribuit şi Daniel Sărdan (Salvaţi Codrii Vlăsiei), Ciprian Teleman, Ciprian Găluşca (Greenpeace), Alexandru Oprită (FCB), Mihai Goţiu (România Curată), Sorin Jula (Activ Corbeanca), Alex Lăpuşan (Zitec), Dan Ştefan (Autonom), Cosmin Vladimirescu (Mastercard), Ioana Gorgăneanu
(Mastercard), Diana Tănase (Mastercard), Cosmina Frâncu (BRD), Vlad Craioveanu (Impact Hub), Valer Hancas (Kaufland), Sorin Anghel (Trisport) şi Liviu Ştefan (Claro Studio).

Iniţiatorii platformei civice sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine şi conservaţionist, şi Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Reţeaua pentru Natură Urbană.

'Împreună pentru Centura Verde' este un proiect al Fundaţiei Alex Găvan. Fundaţia a fost
Creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia 'Universul înseamnă abundenţă, generozitate şi altruism', prin desfăşurarea de proiecte în domeniul mediului, al educaţiei, al sportului, al artelor şi al cauzelor sociale.

Partenerii platformei: WWF, Greenpeace, Fauna&Flora, Asociaţia Kogayon, Grupul de Iniţiativă Civică Salvaţi Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundaţia Comunitară Bucureşti.

Ambasadorii platformei: Alex Dima, Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă, Charley Ottley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Ioana Nicolaie, Horia Tecău, Eugenia Vodă, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruţiu, Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruţă, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski, Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ştefan, Orieta Hulea, Raluca Michailov, Ciprian Stănescu, Oana Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin Sălăgeanu, Iain Trewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Useriu, Floriana Jucan, Magor Csibi, Liana Buzea, Gabriel Păun, Adelin Petrişor, Mihaela Miroiu, Francisc Doboş, Florentina Fântânaru, Roman Ţolici, Francois Bloch, Flavia Popa, Ana-Maria Brânză, Radu Afrim, Paula Herlo, Mihai Morar, Alex Nedea, Adrian Măniuţiu, Loredana-Mihaela Năbar, Alexandru Lăpuşan, David Flusberg, Adelina Dabu, Valer Hancaş, Valeria Răcilă Van Groningen, Ana Bulgăr Murray, Marta Usurelu, Ştefan Câlţia, Tudor Popescu,
Monica Neumorni, Damian Drăghici.

Organizaţiile susţinătoare se regăsesc pe site-ul platformei: https://centuraverde.ro/#susţinători

***

DESPRE POLUARE ŞI TĂIEREA PĂDURILOR

Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, înregistrând şi cel mai mare cost social
Cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, dacă autorităţile şi-ar îndeplini ţintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureştiului ar putea avea o speranţă de viaţă mai lungă cu patru ani.

După ani şi ani de atenţionări, România este în procedură de infringement şi a şi fost condamnată de Curtea de Justiţie a UE pentru aerul toxic din Bucureşti şi multe alte oraşe.

În acelaşi timp, ironic, pădurile din jurul Bucureştiului sunt decimate în mod sistematic.

Ultimele rămăşiţe ale legendărilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.

Cu doar 16% suprafaţă împădurită (aproximativ 26000 de hectare), Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, 'zonă cu deficit de vegetaţie forestieră'.

Majoritatea acestor păduri din judeţ sunt încadrate ca 'păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale'. Realitatea din teren este evidentă şi arată, din păcate, altceva.

Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste
Tăieri în scop economic lângă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăieşte mai
Bine de 15% din populaţia ţării.

Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 şi 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puţinele corpuri de pădure rămase în judeţ.

Conform aplicaţiei Inspectorul Pădurilor, în 2022, în Ilfov au fost tăiaţi peste jumătate de milion
De arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul şi
Tăierile ilegale.

Astfel de păduri din jurul localităţilor îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul
Marilor aglomerări urbane.

Prin reducerea prafului şi a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu
Efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste păduri sunt fundamentale pentru un mediu sănătos şi lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât şi pentru recreere, sport, educaţie sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de nepreţuit.

Cu toată poluarea din oraş şi din cauza dispariţiei ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în Bucureşti atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate în interiorul său şi de combaterea arderilor ilegale de deşeuri din Ilfov, în judeţ nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală, aşa cum se întâmpla în marile metropole ale lumii.

Dezvoltarea oraşului este strâns legată de ceea ce se întâmplă şi se va întâmpla în Ilfov.

Sub diverse forme, multe ţări recunosc statutul şi rolul special al pădurilor periurbane şi le
Acordă o protecţie sporită.

Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belţ (Marea Britanie, unde aproape toate oraşele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne's Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) şi Sao Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.

Cea mai mare centură verde existentă este cea a oraşului Ontario, de aproape 810000 de hectare,
Cuprinzând atât păduri şi zone umede, cât şi păşuni şi terenuri agricole.

Dar poate că cea mai inspiraţională poveste este şi una dintre cele mai vechi, şi vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conştientizat nevoia protejării spaţiului verde.

În acest moment Wiener Grungurtel înconjoară oraşul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde Bucureşti-Ilfov.

Afisari: 117