Comunicat de presă - Administraţia Prezidenţială
Declaraţiile de presă susţinute de Preşedintele României, Klaus Iohannis, înaintea Summitului UE - Balcanii de Vest
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 18 decembrie 2024, la Bruxelles, declaraţii de presă, înaintea Summitului UE - Balcanii de Vest.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:
Bună ziua, bine aţi venit !
Mă aflu astăzi la Bruxelles pentru a participa la ultima reuniune din acest an a Consiliului European.
Tocmai am ieşit dintr-o întâlnire bilaterală cu domnul Preşedinte Costa, cu care am discutat multe teme, priorităţile strategice de pe agenda Uniunii din următoarea perioadă, evident, şi pot să spun că avem o viziune comună cu privire la importanţa rezilienţei şi a unei orientări strategice a Uniunii Europene, pentru a putea gestiona toate provocările pe care le cunoaştem acum şi toate provocările care, cu siguranţă, vor veni şi vor fi din ce în ce mai complexe în următorii ani.
Până la urmă este nevoie de o abordare integrată şi de găsirea unor instrumente şi soluţii pentru că oamenii asta aşteaptă de la conducerea Uniunii Europene şi de la conducerile naţionale.
Am discutat, în acest context, şi despre setul de măsuri şi instrumente pe care trebuie să le dezvoltăm pentru a combate interferenţa malignă a Rusiei în toate procesele care privesc Uniunea Europeană, sigur, în alegeri, în proceduri, în felul în care se creează politicile europene şi politicile naţionale şi pentru a reduce expunerea noastră la aceste atacuri perfide, complexe, hibride.
În această după-amiază, vom începe seria de reuniuni cu Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest. Vom avea o discuţie despre instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a stimula integrarea regională, precum şi, sigur, dezvoltarea economică şi socială, dar şi pentru a promova valorile noastre europene.
Mâine dimineaţă, când începe reuniunea Consiliului European, vom dezbate teme extrem de importante, cu accent pe Ucraina, Orientul Mijlociu, prevenirea şi răspunsul la crize, la migraţie, procesul de extindere a Uniunii şi, nu este nou, dar este din ce în ce mai relevant, rolul Uniunii Europene în arhitectura globală.
În ceea ce priveşte Ucraina, eu voi reconfirma sprijinul României, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce priveşte nevoile de apărare ale Ucrainei şi cele energetice. Se discută mult despre negocierile de pace şi cred că e bine să fim conştienţi că orice negocieri de pace trebuie să respecte anumite principii.
În primul rând, nicio iniţiativă internaţională care priveşte pacea în Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina, deci Ucraina trebuie implicată în orice discuţie. În al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea noastră, a Uniunii Europene.
În acest context, voi accentua şi faptul că Republica Moldova are nevoie, în continuare, de sprijinul nostru pentru a spori rezilienţa şi stabilitatea ţării şi pentru eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creştere pentru Moldova, aşa se numeşte. Vom adopta, mâine, Concluzii ale Consiliului European pe tema sprijinului pentru Republica Moldova pe aceste paliere, inclusiv al securităţii energetice.
În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, vom analiza situaţia extrem de îngrijorătoare din întreaga regiune, Israel, Fâşia Gaza, Liban şi, evident, noile evoluţii din Siria.
Eu voi pleda pentru o poziţionare coordonată, astfel încât Uniunea Europeană să îşi aducă propria contribuţie la soluţionarea acestor crize.
Apoi, voi informa membrii Consiliului European şi cu privire la situaţia din România, ca urmare a interferenţelor străine în procesul electoral, cu toate urmările, şi voi sublinia că acest lucru nu este o ameninţare doar la adresa României, ci la adresa democraţiilor şi a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate ţările sunt expuse acestui risc.
Este evident, şi voi spune acest lucru şi în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerinţelor străine şi a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra şi pentru a preveni aceste ingerinţe trebuie să adaptăm şi să dezvoltăm de urgenţă instrumente şi mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul 'hai să discutăm cum să rezolvăm', trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în faţa acestor atacuri.
De altfel, inclusiv la solicitarea noastră, a României, Consiliul European va adopta concluzii pe tema combaterii interferenţelor şi activităţilor hibride ale Rusiei.
Reiau, aici la Bruxelles, mesajul pe care l-am mai enunţat în aceste zile: România este şi va rămâne o ţară cu o profundă vocaţie europeană şi euroatlantică. România este o ţară stabilă, solidă, o democraţie responsabilă, un stat membru al Uniunii Europene şi un partener de încredere. România este un stat pe care toţi se pot baza. Pare puţin altfel decât ce am spus în fraza anterioară. Realitatea este şi probabil aţi urmărit că a fost recunoscută de partenerii americani, de Germania şi alţii, România a avut o problemă enormă şi a făcut faţă. Reacţia României a fost una imediată, puternică şi corectă şi de aceea eu sunt foarte încrezător în capacitatea României de a rămâne stabilă, solidă, un partener şi un membru de încredere.
Uniunea Europeană înseamnă valori, principii, libertate, progres, securitate şi prosperitate pentru cetăţenii europeni. Evident că Uniunea Europeană nu este un spaţiu perfect, dar dacă noi nu ne demonstrăm, zi de zi, ataşamentul faţă de interesele şi de valorile comune şi dacă nu ne implicăm pentru a gestiona crizele împreună, atunci nu vom putea construi un viitor mai bun.
Iar cetăţenii noştri - fie că vorbim la nivel european sau vorbim strict de România - îşi doresc din partea clasei politice, pe bună dreptate, responsabilitate, atenţie, efort, onestitate şi preocupare reală.
Poate că aceasta este lecţia cea mai importantă - sper şi pentru politicienii noştri de acasă - după lecţia dură pe care am primit-o în ultimele săptămâni şi după un an foarte complicat, cu multe alegeri care, în final, a rezolvat unele probleme şi unele le-a amânat pe anul 2025.
Dacă aveţi întrebări, bănuiesc că da, poftiţi !
Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Preşedinte, spuneţi că a fost o măsură corectă cea luată de instituţiile statului, de Curtea Constituţională, practic, pentru că acolo am ajuns. Însă faptul că s-a ajuns exact în această ultimă instanţă dovedeşte că alte instituţii ale statului nu şi-au făcut datoria. Faceţi pe cineva culpabil, din acel moment al deciziei Curţii Constituţionale, aţi luat măsuri sau aţi cerut luarea unor măsuri ca să nu se mai ajungă şi la următoarele alegeri în aceeaşi situaţie şi care ar fi acestea ?
Preşedintele României: Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenţia a fost atât de subtilă şi atât de complexă încât practic mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor; nu tot. Au fost unele chestiuni care au fost observate dar, din păcate, situaţia şi legile nu au fost suficiente şi o să vă spun imediat de ce. Bunăoară, a fost un candidat care şi-a făcut o campanie excesivă, care susţine că a costat zero - nu crede nimeni, dar aşa s-a declarat - pe o reţea socială. Pe reţele sociale, campaniile sunt frecvente, toată lumea îşi face campanii pe reţele sociale, dar acele reţele au obligaţia ca atunci când sunt alegeri să marcheze candidaţii. Se numeşte să îi dea un tag, un semn. Şi atunci când nu mai este voie să facă campanie, reţeaua să oprească orice campanie. Biroul Electoral Central a somat acea reţea - TikTok - să oprească campania, că s-a terminat campania. Reţeaua a ignorat solicitarea BEC şi astfel campania a continuat sâmbătă şi duminică numai pe acest candidat, pentru că pentru ceilalţi s-a aplicat regula şi nu au mai avut campanie. Este o încălcare gravă a legislaţiei electorale.
Dar cum această reţea nu este cu baza nici în România, nici măcar în Europa, ci în China, reţeaua şi-a permis pur şi simplu se ignore ceea ce a solicitat Biroul Electoral Central, iar Biroul Electoral Central nu a avut niciun instrument să constrângă reţeaua, cum nici Europa n-are niciun instrument, dacă vrem să fim oneşti, să constrângă această reţea, fiindcă ea nu este bazată în Europa. Deci, sunt chestiuni care nu au avut pe moment soluţie. Dar influenţa străină a fost găsită ulterior şi trebuie să spun că aici am avut un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entităţile romaneşti să găsească ce s-a întâmplat totuşi. De aceea a durat câteva zile de la data alegerilor până când în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a putut dezbate cu date, le-aţi văzut, aceste chestiuni. Şi atunci, să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce, în această chestiune, probabil foarte departe. Este adevărat că, după părerea mea - n-am discutat-o cu politicienii din România - legislaţia trebuie îmbunătăţită, trebuie să fie mai clar. Dacă Biroul Electoral Central constată că un candidat încalcă legea, trebuie să aibă instrumente să facă ceva, nu doar să someze şi să se plângă că nu s-a respectat legislaţia. Şi aici trebuie mult mai mult. Pe de altă parte, probabil este nevoie de o cooperare mai strânsă între autorităţile şi instituţiile care se ocupă de cyberspace, îi zicem noi în ziua de astăzi, care înseamnă şi internet, dar şi, sigur, reţele sociale şi aşa mai departe. Fiindcă noi avem aceste instituţii şi ele cooperează în plan instituţional, dar în astfel de situaţii probabil este nevoie să fie mai aproape unii de alţii. Este o problemă care trebuie discutată, şi de asta am menţionat şi înainte, trebuie discutată în Uniunea Europeană şi trebuie găsite soluţii comune, pentru că nicio ţară singură nu poate să rezolve aceste chestiuni.
Jurnalist: Dacă îmi permiteţi să continui, avem garanţia că la următoarele alegeri nu vor mai fi interferenţe ?
Preşedintele României: Deci noi avem lecţia învăţată şi nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată, asta este ceea ce cred eu. Eu sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă şi cred că următoarea rundă de alegeri se va desfăşura în condiţii de mai bună transparenţă.
Jurnalist: Bună ziua ! Spuneaţi că multe dintre aceste informaţii aţi reuşit să le primiţi în acele zile cu ajutor şi extern, însă, dacă ne uităm în rapoartele pe care le-aţi făcut publice din CSAT, de exemplu în raportul SIE, arată că de mai bine de doi ani au existat semnale, au existat informări trimise inclusiv către dumneavoastră în privinţa acestor acţiuni pe care Rusia le are în ţările estice, inclusiv în România, şi, mai mult de atât, spuneaţi că a fost o reacţie imediată. De ce aceste documente nu au fost trimise în ziua respectivă către CCR tocmai pentru să nu ajungem la un tur care a fost aprobat, iar la o săptămână anulat ?
Preşedintele României: Da, o să vă explic imediat de ce s-a ajuns aici şi cum s-a ajuns aici. Da, este adevărat, nu numai SIE şi în Consiliul European. Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri. Dar de la a şti că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă şi trebuie să înţelegem că nimeni dintre cei care ne atacă n-o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura şi firul. Se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere. Deci să nu-şi imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură 'cu dragoste din partea Estului'. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat. Iar în cazul unor alegeri. Ok. Noi am creat entităţi specifice şi în CSAT, care se ocupă exact de aşa ceva, şi toată lumea este conştientă că problema există, dar de la a cunoaşte că există problema, până la a o preveni şi până a remedia este de multe ori foarte complicat.
Pentru că nu poate nimeni, nici CSAT, niciun serviciu, nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde a fost înainte de '89. Fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-şi facă campanie, să spună oamenilor ce vrea. Aşa e în politică. Nu poţi să vii şi să interzici un candidat fiindcă vorbeşte ciudăţenii în campanie; fiecare zice... dacă nu încalcă legea. Se pare că au fost şi încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil data viitoare aşa se întâmplă. Dar, atenţie, acesta este un lucru foarte, foarte serios şi vreau să îl tratăm aşa cum este: serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii în intern, pur şi simplu, că am ajunge imediat înapoi la vechea securitate şi aşa ceva este inacceptabil. De aceea este cu atât mai complicat să urmăreşti aceste ingerinţe, plus nu-şi permite nimeni pauşal să condamne campanii electorale, că e posibil să fi intervenit X şi Y. Trebuie verificat, trebuie văzut şi pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun.
Jurnalist: Bun. Şi de partea cu Curtea Constituţională. De ce ?... Pentru că acestea au fost motivele pentru care CCR a anulat alegerile, documentele din CSAT, dar la o săptămână mai târziu, după ce iniţial a aprobat primul tur.
Preşedintele României: CSAT nu are nicio atribuţie în procesul electoral propriu-zis. Preşedintele în funcţie nu are nicio atribuţie în procesul electoral propriu-zis. Şi atunci, eu am reacţionat în momentul în care, de la servicii, am primit semnale că există o ingerinţă străină. Deci, atenţie, CSAT a fost convocat pe ingerinţă străină, nu pe felul cum a mers campania. Aia nu-i treaba CSAT-ului. Însă CSAT trebuia să primească nişte documente, trebuiau terminate nişte investigaţii, înainte să vadă CSAT-ul ce se întâmplă de fapt. Şi asta a durat, cât a durat, patru zile. După care CSAT a făcut o comunicare, care a fost publică: că au existat ingerinţe, că au fost atacuri cibernetice, că o reţea socială a avut un comportament nelegal şi a favorizat net pe unul din candidaţi. Aceste lucruri au fost comunicate. Dar, probabil, în spaţiul public încă există o anumită reticenţă faţă de ce comunică serviciile sau CSAT. Şi la puţină vreme după aceea, un grup mare de organizaţii neguvernamentale a cerut desecretizarea acestor documente. Iar cei care au emis aceste documente au fost de acord, s-au pornit acţiunile, destul de complexe, de desecretizare, şi ele au fost făcute publice. După care a apărut o analiză mai aprofundată şi la CCR, cu rezultatul pe care îl ştim, cu anularea întregii proceduri de alegere a Preşedintelui României. Asta a fost evoluţia. CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii şi documente către alte entităţi decât cele specificate în legea CSAT şi CCR nu este între cele care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete. Aici fiind, cred că s-a înţeles întregul demers. A fost foarte complicat. Să nu-şi imagineze cineva că, pur şi simplu, ne-am hotărât: hai să vedem ce facem cu... Asta nu poate să facă nici Preşedintele, nici CSAT-ul, asta poate să facă doar Parlamentul, care nu s-a preocupat de această chestiune. Au avut cu totul şi cu totul alte preocupări, legate de avioane şi de alte chestii.
Jurnalist: Spuneaţi că - e pe aceeaşi temă cu imixtiunile străine în procesul electoral - spuneaţi că noi avem lecţia învăţată în această privinţă. Puteţi spune concret cu ce lecţie învăţată mergeţi acum la partenerii din UE şi în ce fel se pot lua măsuri, pentru că, dacă se ajunge la sancţiuni, până la urmă trebuie să fie identificate clar cei care s-au implicat în aceste imixtiuni şi dacă aţi vorbit sau veţi vorbi cu partea rusă pe această temă ?
Preşedintele României: Nu, cu partea rusă nu voi vorbi. Dar, cu partenerii din Consiliul European voi vorbi, le voi explica suficient de detaliat ce s-a întâmplat nu doar ca să înţeleagă pericolul imixtiunii ruse, ci şi să înţeleagă că România a reacţionat 100% corect şi legal, fiindcă nu peste tot, în Europa, Curţile Constituţionale au dreptul să intervină în alegeri. Dar în România, chiar în Constituţie scrie - şi numai pentru alegerile prezidenţiale, nu pentru altele - Curtea Constituţională validează, deci, evident, poate la fel de bine să invalideze dacă constată nereguli grave şi de această dată au fost nereguli grave. Şi toate aceste lucruri trebuie explicate, fiindcă în fiecare ţară procedurile sunt altele, rolurile instituţiilor sunt destul de diferite şi vreau să fie foarte clar: România a reacţionat perfect legal, constituţional, rapid şi a înlăturat efectele unei imixtiuni străine grave. Şi sper ca după această expunere pe care o voi avea, vor înţelege gravitatea acestor imixtiuni şi potenţialul distructiv al acestor imixtiuni în alegeri şi atunci, probabil, se va acţiona. Oricum, Comisia are deja toate documentele din România şi a început, cum bine ştiţi deja, o anchetă împotriva TikTok.
Jurnalist: Bună ziua ! Domnule Preşedinte, după anularea alegerilor aţi spus că veţi rămâne în funcţie până când va fi ales un nou preşedinte. Vreau să vă întreb dacă vă menţineţi această afirmaţie sau dacă veţi lăsa locul noului preşedinte al Senatului şi dacă veţi rămâne, când credeţi că ar trebui organizate din nou alegerile prezidenţiale, în ce perioadă ?
Preşedintele României: Da, este foarte bine că mă întrebaţi acest lucru, pentru că am observat în spaţiul public fel şi fel de interpretări. Constituţia noastră, în acest punct, este foarte clară şi această situaţie este expres prevăzută în Articolul 82 din Constituţie. Deci, nu este cumva o ingerinţă din partea mea în treburile constituţionale, ci este articol de Constituţie. Mandatul preşedintelui se încheie în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul. Punct, fără niciun fel de posibilitate de interpretare. Curtea Constituţională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articol din lege, chit că e numai un rând. Curtea Constituţională a subliniat că există acest articol şi acesta se aplică, atât. Deci, Curtea Constituţională de fapt, a spus: atenţie, este lege şi legea se aplică ! Asta a spus Curtea Constituţională şi asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituţia îmi spune că trebuie să stau ? Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Ori să plec prin demisie, sigur este posibil şi acest lucru. Dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau altui politician care vrea să profileze împotriva mea. Aş face-o doar, repet, atunci când ar exista un interes public major, care altfel nu se poate rezolva. Deci, lucrurile sunt constituţional clare, sunt legal clare, dar evident, suntem în campanie electorală după campanie electorală şi mulţi politicieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni în aşa fel încât să pară că ei sunt salvatorii naţiunii - şi eu, nu.
Jurnalist: Când credeţi că ar trebuie organizate alegerile ?
Preşedintele României: Eu cred că ar trebui organizate destul de repede. Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva. Pe de altă parte nici nu m-am aşteptat şi nici nu s-a întâmplat ca guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune. Sper să se formeze, cât de repede este posibil, noul guvern şi să abordeze cu celeritate această chestiune.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, după ce Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor, aţi apărut, aţi vorbit despre ingerinţe străine, nu le-aţi definit. Astăzi aţi vorbit clar despre ingerinţa Federaţiei Ruse. Întrebarea mea este cum v-aţi raportat la Federaţia Rusă, ca instituţii ale statului, de ce nu a fost convocat ambasadorul Federaţiei Ruse, pentru a i se comunica, ştiu eu, nemulţumirea statului român pentru acest atac.
Preşedintele României: Noi ştim ce s-a întâmplat, dar cum am spus înainte, este extrem de complicat, după proceduri diplomatice, să arăţi cu degetul şi să spui: voi aţi fost. Ceea ce mă întrebaţi de fapt, este dacă există o procedură de atribuire, aşa se numeşte. Ori în cyberspace şi la atacuri maligne de acest fel atribuirea este foarte complicată. Pentru că ea se poate face numai dacă ai dovezi concrete şi dovezi indubitabile. Or în cyberspace este foarte complicat de găsit ceva indubitabil. A fost o procedură unde un atac cibernetic a fost atribuit unui stat şi cercetarea pentru acea atribuire a durat patru ani, dar, din felul în care s-a acţionat, din modul în care s-a derulat întreaga acţiune de atacuri pe TikTok, conturi pe TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, care au fost respinse, în paranteză fiind spus, deci aceste acţiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali sau de un grup sau de un partid. Ele au o astfel de amploare şi complexitate că numai actori statali pot face aşa ceva. În zona de servicii, aceste modele de comportament se cunosc foarte bine şi se ştie cine acţionează în acest fel. Iar aici a fost Rusia.
Jurnalist: Când veţi chema partidele politice la consultări şi când estimaţi că membrii noului Guvern vor depune jurământul ?
Preşedintele României: Ştiţi bine că sunt negocieri în curs între partide. S-au declarat anumite lucruri, se pare că se lucrează pentru a forma o coaliţie proeuropeană, dar, cum consultările sunt, în fond, cele pe care le convoc la Cotroceni, o fază destul de formală, nu vreau să invit partidele doar să ne vedem, ci vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocierile care se poartă, cel puţin în ceea ce priveşte o persoană care să-mi fie propusă pentru poziţia de prim-ministru. În momentul în care ne dăm seama că s-a ajuns în acea etapă, voi convoca consultările. Bine ar fi să se mişte repede, dar asta, sigur, depinde de cum se negociază între partide.
Jurnalist: În această seară, la reşedinţa Secretarului General NATO, Mark Rutte, are loc o întâlnire cu Preşedintele Zelenski, la care, din câte ştiu, vor participa şi liderii din Polonia, Marea Britanie, Franţa, Italia. Discuţia este pentru ajutorul pentru Ucraina, dar şi acea idee, relativ recentă, în legătură cu trimiterea de trupe europene în Ucraina, în cazul încetării focului, pentru menţinerea păcii. Aş vrea să ştiu, aş vrea să înţeleg de ce România nu este la această întâlnire care pare destul de importantă, iar România părea extrem de importantă pe Flancul de Est şi aş vrea să ştiu care este poziţia dumneavoastră în legătură cu această idee de a trimite trupe pentru menţinerea păcii după o eventuală încetare a focului.
Preşedintele României: În ce priveşte trimiterea de trupe, nu s-a discutat cu mine, deci nu vă spun niciun fel de opinie. Dacă această chestiune va fi vehiculată la nivel de Consiliul European sau de NATO, în format 'toţi', atunci, România va prezenta o opinie. Nu cred că este o temă care poate fi tratată aşa, 'en passant', într-o întâlnire cum avem acum. Este o chestiune extrem de complexă şi cu o greutate ieşită din comun. Ştiu de această întâlnire, am ştiut din capul locului. Nu cunosc cine a convocat statele care au fost convocate, respectiv pe alţii nu i-a convocat. Mi se pare un pic neobişnuit, pentru că noi în NATO lucrăm în consens, nu pe grupuleţe şi nici pe bisericuţe. Dar cu siguranţă vom şti foarte exact ce s-a discutat, pentru că ştim despre ce se va discuta şi la momentul oportun vom avea o poziţie oficială faţă de aceste chestiuni. Nu cred că este o soluţie grozavă să se discute aceste speţe complicate pe grupuleţe.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte. Uniunea Europeană a intrat într-un nou ciclu politic. NATO preia de la SUA coordonarea sprijinului pentru Ucraina, cu puncte logistice, inclusiv în România. Aliaţii europeni se pregătesc pentru a doua administraţie Trump la Casa Albă. Avem apelul lui Mark Rutte de a trece la o mentalitate de război, cu 3% din PIB pentru apărare şi accelerarea producţiei militare. Războiul Rusiei în Ucraina intră într-o nouă fază, în care sunt testate formule de pace şi garanţii de securitate pentru Ucraina - le-aţi menţionat şi dumneavoastră - iar Republica Moldova are şi ea nevoie de arhitectură de securitate. În toate acestea, România are interese majore, aţi expus şi în răspunsurile anterioare. Cum vor fi influenţate interesele de politică externă, de securitate ale României, de incertitudinea cu care se confruntă ţara noastră, după anularea scrutinului prezidenţial şi anchetele privind ingerinţele străine în alegeri ?
Preşedintele României: România are, în toate aceste puncte, opinii bine cunoscute, pe care şi eu le-am enunţat şi împreună cu dumneavoastră şi în formate de Consiliu European, în format NATO, în repetate rânduri. Noi avem o motivaţie clară pentru aceste linii şi vom continua, dar este clar că, dacă apar noi abordări şi noi teme, România îşi va forma o opinie şi va participa proactiv şi constructiv. Asta e tot ce pot să spun. În toate aceste chestiuni, România este bine poziţionată şi bine conectată. Chiar dacă astăzi nu participăm la acea discuţie, suntem conectaţi. Aceasta este realitatea şi, cu siguranţă, dacă va fi cazul, anumite puncte din abordarea noastră de politică externă vor fi adaptate, dar toate vor fi adaptate conform interesului naţional.
Vă mulţumesc ! Vă doresc o zi bună !
Departamentul Comunicare Publică
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 18 decembrie 2024, la Bruxelles, declaraţii de presă, înaintea Summitului UE - Balcanii de Vest.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:
Bună ziua, bine aţi venit !
Mă aflu astăzi la Bruxelles pentru a participa la ultima reuniune din acest an a Consiliului European.
Tocmai am ieşit dintr-o întâlnire bilaterală cu domnul Preşedinte Costa, cu care am discutat multe teme, priorităţile strategice de pe agenda Uniunii din următoarea perioadă, evident, şi pot să spun că avem o viziune comună cu privire la importanţa rezilienţei şi a unei orientări strategice a Uniunii Europene, pentru a putea gestiona toate provocările pe care le cunoaştem acum şi toate provocările care, cu siguranţă, vor veni şi vor fi din ce în ce mai complexe în următorii ani.
Până la urmă este nevoie de o abordare integrată şi de găsirea unor instrumente şi soluţii pentru că oamenii asta aşteaptă de la conducerea Uniunii Europene şi de la conducerile naţionale.
Am discutat, în acest context, şi despre setul de măsuri şi instrumente pe care trebuie să le dezvoltăm pentru a combate interferenţa malignă a Rusiei în toate procesele care privesc Uniunea Europeană, sigur, în alegeri, în proceduri, în felul în care se creează politicile europene şi politicile naţionale şi pentru a reduce expunerea noastră la aceste atacuri perfide, complexe, hibride.
În această după-amiază, vom începe seria de reuniuni cu Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest. Vom avea o discuţie despre instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a stimula integrarea regională, precum şi, sigur, dezvoltarea economică şi socială, dar şi pentru a promova valorile noastre europene.
Mâine dimineaţă, când începe reuniunea Consiliului European, vom dezbate teme extrem de importante, cu accent pe Ucraina, Orientul Mijlociu, prevenirea şi răspunsul la crize, la migraţie, procesul de extindere a Uniunii şi, nu este nou, dar este din ce în ce mai relevant, rolul Uniunii Europene în arhitectura globală.
În ceea ce priveşte Ucraina, eu voi reconfirma sprijinul României, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce priveşte nevoile de apărare ale Ucrainei şi cele energetice. Se discută mult despre negocierile de pace şi cred că e bine să fim conştienţi că orice negocieri de pace trebuie să respecte anumite principii.
În primul rând, nicio iniţiativă internaţională care priveşte pacea în Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina, deci Ucraina trebuie implicată în orice discuţie. În al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea noastră, a Uniunii Europene.
În acest context, voi accentua şi faptul că Republica Moldova are nevoie, în continuare, de sprijinul nostru pentru a spori rezilienţa şi stabilitatea ţării şi pentru eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creştere pentru Moldova, aşa se numeşte. Vom adopta, mâine, Concluzii ale Consiliului European pe tema sprijinului pentru Republica Moldova pe aceste paliere, inclusiv al securităţii energetice.
În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, vom analiza situaţia extrem de îngrijorătoare din întreaga regiune, Israel, Fâşia Gaza, Liban şi, evident, noile evoluţii din Siria.
Eu voi pleda pentru o poziţionare coordonată, astfel încât Uniunea Europeană să îşi aducă propria contribuţie la soluţionarea acestor crize.
Apoi, voi informa membrii Consiliului European şi cu privire la situaţia din România, ca urmare a interferenţelor străine în procesul electoral, cu toate urmările, şi voi sublinia că acest lucru nu este o ameninţare doar la adresa României, ci la adresa democraţiilor şi a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate ţările sunt expuse acestui risc.
Este evident, şi voi spune acest lucru şi în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerinţelor străine şi a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra şi pentru a preveni aceste ingerinţe trebuie să adaptăm şi să dezvoltăm de urgenţă instrumente şi mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul 'hai să discutăm cum să rezolvăm', trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în faţa acestor atacuri.
De altfel, inclusiv la solicitarea noastră, a României, Consiliul European va adopta concluzii pe tema combaterii interferenţelor şi activităţilor hibride ale Rusiei.
Reiau, aici la Bruxelles, mesajul pe care l-am mai enunţat în aceste zile: România este şi va rămâne o ţară cu o profundă vocaţie europeană şi euroatlantică. România este o ţară stabilă, solidă, o democraţie responsabilă, un stat membru al Uniunii Europene şi un partener de încredere. România este un stat pe care toţi se pot baza. Pare puţin altfel decât ce am spus în fraza anterioară. Realitatea este şi probabil aţi urmărit că a fost recunoscută de partenerii americani, de Germania şi alţii, România a avut o problemă enormă şi a făcut faţă. Reacţia României a fost una imediată, puternică şi corectă şi de aceea eu sunt foarte încrezător în capacitatea României de a rămâne stabilă, solidă, un partener şi un membru de încredere.
Uniunea Europeană înseamnă valori, principii, libertate, progres, securitate şi prosperitate pentru cetăţenii europeni. Evident că Uniunea Europeană nu este un spaţiu perfect, dar dacă noi nu ne demonstrăm, zi de zi, ataşamentul faţă de interesele şi de valorile comune şi dacă nu ne implicăm pentru a gestiona crizele împreună, atunci nu vom putea construi un viitor mai bun.
Iar cetăţenii noştri - fie că vorbim la nivel european sau vorbim strict de România - îşi doresc din partea clasei politice, pe bună dreptate, responsabilitate, atenţie, efort, onestitate şi preocupare reală.
Poate că aceasta este lecţia cea mai importantă - sper şi pentru politicienii noştri de acasă - după lecţia dură pe care am primit-o în ultimele săptămâni şi după un an foarte complicat, cu multe alegeri care, în final, a rezolvat unele probleme şi unele le-a amânat pe anul 2025.
Dacă aveţi întrebări, bănuiesc că da, poftiţi !
Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Preşedinte, spuneţi că a fost o măsură corectă cea luată de instituţiile statului, de Curtea Constituţională, practic, pentru că acolo am ajuns. Însă faptul că s-a ajuns exact în această ultimă instanţă dovedeşte că alte instituţii ale statului nu şi-au făcut datoria. Faceţi pe cineva culpabil, din acel moment al deciziei Curţii Constituţionale, aţi luat măsuri sau aţi cerut luarea unor măsuri ca să nu se mai ajungă şi la următoarele alegeri în aceeaşi situaţie şi care ar fi acestea ?
Preşedintele României: Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenţia a fost atât de subtilă şi atât de complexă încât practic mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor; nu tot. Au fost unele chestiuni care au fost observate dar, din păcate, situaţia şi legile nu au fost suficiente şi o să vă spun imediat de ce. Bunăoară, a fost un candidat care şi-a făcut o campanie excesivă, care susţine că a costat zero - nu crede nimeni, dar aşa s-a declarat - pe o reţea socială. Pe reţele sociale, campaniile sunt frecvente, toată lumea îşi face campanii pe reţele sociale, dar acele reţele au obligaţia ca atunci când sunt alegeri să marcheze candidaţii. Se numeşte să îi dea un tag, un semn. Şi atunci când nu mai este voie să facă campanie, reţeaua să oprească orice campanie. Biroul Electoral Central a somat acea reţea - TikTok - să oprească campania, că s-a terminat campania. Reţeaua a ignorat solicitarea BEC şi astfel campania a continuat sâmbătă şi duminică numai pe acest candidat, pentru că pentru ceilalţi s-a aplicat regula şi nu au mai avut campanie. Este o încălcare gravă a legislaţiei electorale.
Dar cum această reţea nu este cu baza nici în România, nici măcar în Europa, ci în China, reţeaua şi-a permis pur şi simplu se ignore ceea ce a solicitat Biroul Electoral Central, iar Biroul Electoral Central nu a avut niciun instrument să constrângă reţeaua, cum nici Europa n-are niciun instrument, dacă vrem să fim oneşti, să constrângă această reţea, fiindcă ea nu este bazată în Europa. Deci, sunt chestiuni care nu au avut pe moment soluţie. Dar influenţa străină a fost găsită ulterior şi trebuie să spun că aici am avut un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entităţile romaneşti să găsească ce s-a întâmplat totuşi. De aceea a durat câteva zile de la data alegerilor până când în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a putut dezbate cu date, le-aţi văzut, aceste chestiuni. Şi atunci, să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce, în această chestiune, probabil foarte departe. Este adevărat că, după părerea mea - n-am discutat-o cu politicienii din România - legislaţia trebuie îmbunătăţită, trebuie să fie mai clar. Dacă Biroul Electoral Central constată că un candidat încalcă legea, trebuie să aibă instrumente să facă ceva, nu doar să someze şi să se plângă că nu s-a respectat legislaţia. Şi aici trebuie mult mai mult. Pe de altă parte, probabil este nevoie de o cooperare mai strânsă între autorităţile şi instituţiile care se ocupă de cyberspace, îi zicem noi în ziua de astăzi, care înseamnă şi internet, dar şi, sigur, reţele sociale şi aşa mai departe. Fiindcă noi avem aceste instituţii şi ele cooperează în plan instituţional, dar în astfel de situaţii probabil este nevoie să fie mai aproape unii de alţii. Este o problemă care trebuie discutată, şi de asta am menţionat şi înainte, trebuie discutată în Uniunea Europeană şi trebuie găsite soluţii comune, pentru că nicio ţară singură nu poate să rezolve aceste chestiuni.
Jurnalist: Dacă îmi permiteţi să continui, avem garanţia că la următoarele alegeri nu vor mai fi interferenţe ?
Preşedintele României: Deci noi avem lecţia învăţată şi nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată, asta este ceea ce cred eu. Eu sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă şi cred că următoarea rundă de alegeri se va desfăşura în condiţii de mai bună transparenţă.
Jurnalist: Bună ziua ! Spuneaţi că multe dintre aceste informaţii aţi reuşit să le primiţi în acele zile cu ajutor şi extern, însă, dacă ne uităm în rapoartele pe care le-aţi făcut publice din CSAT, de exemplu în raportul SIE, arată că de mai bine de doi ani au existat semnale, au existat informări trimise inclusiv către dumneavoastră în privinţa acestor acţiuni pe care Rusia le are în ţările estice, inclusiv în România, şi, mai mult de atât, spuneaţi că a fost o reacţie imediată. De ce aceste documente nu au fost trimise în ziua respectivă către CCR tocmai pentru să nu ajungem la un tur care a fost aprobat, iar la o săptămână anulat ?
Preşedintele României: Da, o să vă explic imediat de ce s-a ajuns aici şi cum s-a ajuns aici. Da, este adevărat, nu numai SIE şi în Consiliul European. Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri. Dar de la a şti că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă şi trebuie să înţelegem că nimeni dintre cei care ne atacă n-o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura şi firul. Se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere. Deci să nu-şi imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură 'cu dragoste din partea Estului'. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat. Iar în cazul unor alegeri. Ok. Noi am creat entităţi specifice şi în CSAT, care se ocupă exact de aşa ceva, şi toată lumea este conştientă că problema există, dar de la a cunoaşte că există problema, până la a o preveni şi până a remedia este de multe ori foarte complicat.
Pentru că nu poate nimeni, nici CSAT, niciun serviciu, nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde a fost înainte de '89. Fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-şi facă campanie, să spună oamenilor ce vrea. Aşa e în politică. Nu poţi să vii şi să interzici un candidat fiindcă vorbeşte ciudăţenii în campanie; fiecare zice... dacă nu încalcă legea. Se pare că au fost şi încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil data viitoare aşa se întâmplă. Dar, atenţie, acesta este un lucru foarte, foarte serios şi vreau să îl tratăm aşa cum este: serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii în intern, pur şi simplu, că am ajunge imediat înapoi la vechea securitate şi aşa ceva este inacceptabil. De aceea este cu atât mai complicat să urmăreşti aceste ingerinţe, plus nu-şi permite nimeni pauşal să condamne campanii electorale, că e posibil să fi intervenit X şi Y. Trebuie verificat, trebuie văzut şi pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun.
Jurnalist: Bun. Şi de partea cu Curtea Constituţională. De ce ?... Pentru că acestea au fost motivele pentru care CCR a anulat alegerile, documentele din CSAT, dar la o săptămână mai târziu, după ce iniţial a aprobat primul tur.
Preşedintele României: CSAT nu are nicio atribuţie în procesul electoral propriu-zis. Preşedintele în funcţie nu are nicio atribuţie în procesul electoral propriu-zis. Şi atunci, eu am reacţionat în momentul în care, de la servicii, am primit semnale că există o ingerinţă străină. Deci, atenţie, CSAT a fost convocat pe ingerinţă străină, nu pe felul cum a mers campania. Aia nu-i treaba CSAT-ului. Însă CSAT trebuia să primească nişte documente, trebuiau terminate nişte investigaţii, înainte să vadă CSAT-ul ce se întâmplă de fapt. Şi asta a durat, cât a durat, patru zile. După care CSAT a făcut o comunicare, care a fost publică: că au existat ingerinţe, că au fost atacuri cibernetice, că o reţea socială a avut un comportament nelegal şi a favorizat net pe unul din candidaţi. Aceste lucruri au fost comunicate. Dar, probabil, în spaţiul public încă există o anumită reticenţă faţă de ce comunică serviciile sau CSAT. Şi la puţină vreme după aceea, un grup mare de organizaţii neguvernamentale a cerut desecretizarea acestor documente. Iar cei care au emis aceste documente au fost de acord, s-au pornit acţiunile, destul de complexe, de desecretizare, şi ele au fost făcute publice. După care a apărut o analiză mai aprofundată şi la CCR, cu rezultatul pe care îl ştim, cu anularea întregii proceduri de alegere a Preşedintelui României. Asta a fost evoluţia. CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii şi documente către alte entităţi decât cele specificate în legea CSAT şi CCR nu este între cele care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete. Aici fiind, cred că s-a înţeles întregul demers. A fost foarte complicat. Să nu-şi imagineze cineva că, pur şi simplu, ne-am hotărât: hai să vedem ce facem cu... Asta nu poate să facă nici Preşedintele, nici CSAT-ul, asta poate să facă doar Parlamentul, care nu s-a preocupat de această chestiune. Au avut cu totul şi cu totul alte preocupări, legate de avioane şi de alte chestii.
Jurnalist: Spuneaţi că - e pe aceeaşi temă cu imixtiunile străine în procesul electoral - spuneaţi că noi avem lecţia învăţată în această privinţă. Puteţi spune concret cu ce lecţie învăţată mergeţi acum la partenerii din UE şi în ce fel se pot lua măsuri, pentru că, dacă se ajunge la sancţiuni, până la urmă trebuie să fie identificate clar cei care s-au implicat în aceste imixtiuni şi dacă aţi vorbit sau veţi vorbi cu partea rusă pe această temă ?
Preşedintele României: Nu, cu partea rusă nu voi vorbi. Dar, cu partenerii din Consiliul European voi vorbi, le voi explica suficient de detaliat ce s-a întâmplat nu doar ca să înţeleagă pericolul imixtiunii ruse, ci şi să înţeleagă că România a reacţionat 100% corect şi legal, fiindcă nu peste tot, în Europa, Curţile Constituţionale au dreptul să intervină în alegeri. Dar în România, chiar în Constituţie scrie - şi numai pentru alegerile prezidenţiale, nu pentru altele - Curtea Constituţională validează, deci, evident, poate la fel de bine să invalideze dacă constată nereguli grave şi de această dată au fost nereguli grave. Şi toate aceste lucruri trebuie explicate, fiindcă în fiecare ţară procedurile sunt altele, rolurile instituţiilor sunt destul de diferite şi vreau să fie foarte clar: România a reacţionat perfect legal, constituţional, rapid şi a înlăturat efectele unei imixtiuni străine grave. Şi sper ca după această expunere pe care o voi avea, vor înţelege gravitatea acestor imixtiuni şi potenţialul distructiv al acestor imixtiuni în alegeri şi atunci, probabil, se va acţiona. Oricum, Comisia are deja toate documentele din România şi a început, cum bine ştiţi deja, o anchetă împotriva TikTok.
Jurnalist: Bună ziua ! Domnule Preşedinte, după anularea alegerilor aţi spus că veţi rămâne în funcţie până când va fi ales un nou preşedinte. Vreau să vă întreb dacă vă menţineţi această afirmaţie sau dacă veţi lăsa locul noului preşedinte al Senatului şi dacă veţi rămâne, când credeţi că ar trebui organizate din nou alegerile prezidenţiale, în ce perioadă ?
Preşedintele României: Da, este foarte bine că mă întrebaţi acest lucru, pentru că am observat în spaţiul public fel şi fel de interpretări. Constituţia noastră, în acest punct, este foarte clară şi această situaţie este expres prevăzută în Articolul 82 din Constituţie. Deci, nu este cumva o ingerinţă din partea mea în treburile constituţionale, ci este articol de Constituţie. Mandatul preşedintelui se încheie în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul. Punct, fără niciun fel de posibilitate de interpretare. Curtea Constituţională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articol din lege, chit că e numai un rând. Curtea Constituţională a subliniat că există acest articol şi acesta se aplică, atât. Deci, Curtea Constituţională de fapt, a spus: atenţie, este lege şi legea se aplică ! Asta a spus Curtea Constituţională şi asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituţia îmi spune că trebuie să stau ? Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Ori să plec prin demisie, sigur este posibil şi acest lucru. Dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau altui politician care vrea să profileze împotriva mea. Aş face-o doar, repet, atunci când ar exista un interes public major, care altfel nu se poate rezolva. Deci, lucrurile sunt constituţional clare, sunt legal clare, dar evident, suntem în campanie electorală după campanie electorală şi mulţi politicieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni în aşa fel încât să pară că ei sunt salvatorii naţiunii - şi eu, nu.
Jurnalist: Când credeţi că ar trebuie organizate alegerile ?
Preşedintele României: Eu cred că ar trebui organizate destul de repede. Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva. Pe de altă parte nici nu m-am aşteptat şi nici nu s-a întâmplat ca guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune. Sper să se formeze, cât de repede este posibil, noul guvern şi să abordeze cu celeritate această chestiune.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, după ce Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor, aţi apărut, aţi vorbit despre ingerinţe străine, nu le-aţi definit. Astăzi aţi vorbit clar despre ingerinţa Federaţiei Ruse. Întrebarea mea este cum v-aţi raportat la Federaţia Rusă, ca instituţii ale statului, de ce nu a fost convocat ambasadorul Federaţiei Ruse, pentru a i se comunica, ştiu eu, nemulţumirea statului român pentru acest atac.
Preşedintele României: Noi ştim ce s-a întâmplat, dar cum am spus înainte, este extrem de complicat, după proceduri diplomatice, să arăţi cu degetul şi să spui: voi aţi fost. Ceea ce mă întrebaţi de fapt, este dacă există o procedură de atribuire, aşa se numeşte. Ori în cyberspace şi la atacuri maligne de acest fel atribuirea este foarte complicată. Pentru că ea se poate face numai dacă ai dovezi concrete şi dovezi indubitabile. Or în cyberspace este foarte complicat de găsit ceva indubitabil. A fost o procedură unde un atac cibernetic a fost atribuit unui stat şi cercetarea pentru acea atribuire a durat patru ani, dar, din felul în care s-a acţionat, din modul în care s-a derulat întreaga acţiune de atacuri pe TikTok, conturi pe TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, care au fost respinse, în paranteză fiind spus, deci aceste acţiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali sau de un grup sau de un partid. Ele au o astfel de amploare şi complexitate că numai actori statali pot face aşa ceva. În zona de servicii, aceste modele de comportament se cunosc foarte bine şi se ştie cine acţionează în acest fel. Iar aici a fost Rusia.
Jurnalist: Când veţi chema partidele politice la consultări şi când estimaţi că membrii noului Guvern vor depune jurământul ?
Preşedintele României: Ştiţi bine că sunt negocieri în curs între partide. S-au declarat anumite lucruri, se pare că se lucrează pentru a forma o coaliţie proeuropeană, dar, cum consultările sunt, în fond, cele pe care le convoc la Cotroceni, o fază destul de formală, nu vreau să invit partidele doar să ne vedem, ci vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocierile care se poartă, cel puţin în ceea ce priveşte o persoană care să-mi fie propusă pentru poziţia de prim-ministru. În momentul în care ne dăm seama că s-a ajuns în acea etapă, voi convoca consultările. Bine ar fi să se mişte repede, dar asta, sigur, depinde de cum se negociază între partide.
Jurnalist: În această seară, la reşedinţa Secretarului General NATO, Mark Rutte, are loc o întâlnire cu Preşedintele Zelenski, la care, din câte ştiu, vor participa şi liderii din Polonia, Marea Britanie, Franţa, Italia. Discuţia este pentru ajutorul pentru Ucraina, dar şi acea idee, relativ recentă, în legătură cu trimiterea de trupe europene în Ucraina, în cazul încetării focului, pentru menţinerea păcii. Aş vrea să ştiu, aş vrea să înţeleg de ce România nu este la această întâlnire care pare destul de importantă, iar România părea extrem de importantă pe Flancul de Est şi aş vrea să ştiu care este poziţia dumneavoastră în legătură cu această idee de a trimite trupe pentru menţinerea păcii după o eventuală încetare a focului.
Preşedintele României: În ce priveşte trimiterea de trupe, nu s-a discutat cu mine, deci nu vă spun niciun fel de opinie. Dacă această chestiune va fi vehiculată la nivel de Consiliul European sau de NATO, în format 'toţi', atunci, România va prezenta o opinie. Nu cred că este o temă care poate fi tratată aşa, 'en passant', într-o întâlnire cum avem acum. Este o chestiune extrem de complexă şi cu o greutate ieşită din comun. Ştiu de această întâlnire, am ştiut din capul locului. Nu cunosc cine a convocat statele care au fost convocate, respectiv pe alţii nu i-a convocat. Mi se pare un pic neobişnuit, pentru că noi în NATO lucrăm în consens, nu pe grupuleţe şi nici pe bisericuţe. Dar cu siguranţă vom şti foarte exact ce s-a discutat, pentru că ştim despre ce se va discuta şi la momentul oportun vom avea o poziţie oficială faţă de aceste chestiuni. Nu cred că este o soluţie grozavă să se discute aceste speţe complicate pe grupuleţe.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte. Uniunea Europeană a intrat într-un nou ciclu politic. NATO preia de la SUA coordonarea sprijinului pentru Ucraina, cu puncte logistice, inclusiv în România. Aliaţii europeni se pregătesc pentru a doua administraţie Trump la Casa Albă. Avem apelul lui Mark Rutte de a trece la o mentalitate de război, cu 3% din PIB pentru apărare şi accelerarea producţiei militare. Războiul Rusiei în Ucraina intră într-o nouă fază, în care sunt testate formule de pace şi garanţii de securitate pentru Ucraina - le-aţi menţionat şi dumneavoastră - iar Republica Moldova are şi ea nevoie de arhitectură de securitate. În toate acestea, România are interese majore, aţi expus şi în răspunsurile anterioare. Cum vor fi influenţate interesele de politică externă, de securitate ale României, de incertitudinea cu care se confruntă ţara noastră, după anularea scrutinului prezidenţial şi anchetele privind ingerinţele străine în alegeri ?
Preşedintele României: România are, în toate aceste puncte, opinii bine cunoscute, pe care şi eu le-am enunţat şi împreună cu dumneavoastră şi în formate de Consiliu European, în format NATO, în repetate rânduri. Noi avem o motivaţie clară pentru aceste linii şi vom continua, dar este clar că, dacă apar noi abordări şi noi teme, România îşi va forma o opinie şi va participa proactiv şi constructiv. Asta e tot ce pot să spun. În toate aceste chestiuni, România este bine poziţionată şi bine conectată. Chiar dacă astăzi nu participăm la acea discuţie, suntem conectaţi. Aceasta este realitatea şi, cu siguranţă, dacă va fi cazul, anumite puncte din abordarea noastră de politică externă vor fi adaptate, dar toate vor fi adaptate conform interesului naţional.
Vă mulţumesc ! Vă doresc o zi bună !
Departamentul Comunicare Publică
Afisari: 91
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.