Comunicat de presă - Universitatea Politehnica Timişoara
Un colectiv de la UPT a realizat o statuetă care se mişca, pentru a sărbători 35 de ani de la Revoluţie
O statuetă care se poate mişca, fără a fi angrenată de mecanisme - intitulată DEŞTEPTAREA - a fost proiectată şi realizată de un colectiv de cadre didactice şi cercetători de la Universitatea Politehnică Timişoara pentru a comemora cei 35 de ani de la începutul Revoluţiei Române.
Statueta este realizată dintr-un aliaj cu memorie, un material care poate recupera forma pe care o avea înainte de o deformare plastică, printr-o simplă încălzire. Grupul de studenţi şi cercetători coordonat de prof. Dr. ing. Corneliu Marius Crăciunescu de la Departamentul Ingineria Materialelor şi a Fabricaţiei din cadrul Facultăţii de Mecanică a folosit o folie din aliaj cu memorie a formei pentru a realiza statueta intitulată DEŞTEPTAREA, care poartă steagul Revoluţiei Române aşa cum a fost realizată de protestatari în decembrie 1989 la Timişoara, oraşul în care a început Revoluţia.
Statueta trece de la poziţia aplecată la cea verticală, simbolizând hotărârea de a lupta împotriva crimelor regimului comunist.
Mişcarea nu este generată de motoare, ci de proprietăţile intrinseci ale materialului, programat prin compoziţie şi tratamentele termice ulterioare să îşi modifice forma atunci când este încălzit la o temperatură de peste 30°C.
Aliajele cu memorie a formei reprezintă o categorie specială de materiale cvasi-inteligente, numite şi materiale isteţe, care au capacitatea de a reveni la o formă anterioară după ce au suferit o deformare plastică, prin simpla încălzire la o temperatură mai mare decât cea critică, specifică pentru compoziţia particulară a aliajului. Datorită multitudinii de proprietăţi - efectul de memorie a formei fiind doar una dintre ele - aceste materiale au aplicaţii diverse, de la industria biomedicală şi cea aerospaţială până la sectorul auto şi industria bunurilor de larg consum.
Ca o coincidenţă, profesorul Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, a început cercetările în domeniul aliajelor cu memorie a formei imediat după Revoluţie. În cei 35 de ani de activitate, a obţinut titlul de doctor inginer cu prima teză de doctorat dedicată acestui domeniu şi a câştigat granturi prestigioase, precum Fulbright Senior, Ciencia sau DAAD, coordonând proiecte naţionale şi internaţionale în domeniu, precum Brâncuşi şi Leonardo da Vinci.
Prin cercetările sale, profesorul Crăciunescu a contribuit semnificativ la înţelegerea aliajelor cu memorie a formei, de la nivel macroscopic până la cel nanostructural. Această activitate a fost recunoscută la nivel internaţional prin peste 1500 de citări ale articolelor publicate în reviste de prestigiu, precum Nature Materials, dar şi prin numeroase brevete de invenţie. De asemenea, a fost parte din echipă care a descoperit o nouă familie de aliaje cu memorie a formei - CoNiGa - care prezintă şi proprietăţi feromagnetice.
Datorită realizărilor sale, profesorul Crăciunescu a fost cooptat în comisii internaţionale de evaluare a proiectelor de cercetare, ocupând funcţii importante precum vice-chair şi observator independent pentru acţiuni la nivel european.
În cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, profesorul Crăciunescu predă de mulţi ani capitole dedicate aliajelor cu memorie a formei în cursul Proprietăţile Materialelor, destinat studenţilor specializării Ştiinţa şi Ingineria Materialelor din Facultatea de Mecanică. Experimentele captivante prezentate de profesor îi fascinează pe studenţi şi îi inspiră să exploreze aceste materiale inovatoare.
Statueta este expusă în holul Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara.
Lucian Ronkov
Departament Comunicare şi Imagine
O statuetă care se poate mişca, fără a fi angrenată de mecanisme - intitulată DEŞTEPTAREA - a fost proiectată şi realizată de un colectiv de cadre didactice şi cercetători de la Universitatea Politehnică Timişoara pentru a comemora cei 35 de ani de la începutul Revoluţiei Române.
Statueta este realizată dintr-un aliaj cu memorie, un material care poate recupera forma pe care o avea înainte de o deformare plastică, printr-o simplă încălzire. Grupul de studenţi şi cercetători coordonat de prof. Dr. ing. Corneliu Marius Crăciunescu de la Departamentul Ingineria Materialelor şi a Fabricaţiei din cadrul Facultăţii de Mecanică a folosit o folie din aliaj cu memorie a formei pentru a realiza statueta intitulată DEŞTEPTAREA, care poartă steagul Revoluţiei Române aşa cum a fost realizată de protestatari în decembrie 1989 la Timişoara, oraşul în care a început Revoluţia.
Statueta trece de la poziţia aplecată la cea verticală, simbolizând hotărârea de a lupta împotriva crimelor regimului comunist.
Mişcarea nu este generată de motoare, ci de proprietăţile intrinseci ale materialului, programat prin compoziţie şi tratamentele termice ulterioare să îşi modifice forma atunci când este încălzit la o temperatură de peste 30°C.
Aliajele cu memorie a formei reprezintă o categorie specială de materiale cvasi-inteligente, numite şi materiale isteţe, care au capacitatea de a reveni la o formă anterioară după ce au suferit o deformare plastică, prin simpla încălzire la o temperatură mai mare decât cea critică, specifică pentru compoziţia particulară a aliajului. Datorită multitudinii de proprietăţi - efectul de memorie a formei fiind doar una dintre ele - aceste materiale au aplicaţii diverse, de la industria biomedicală şi cea aerospaţială până la sectorul auto şi industria bunurilor de larg consum.
Ca o coincidenţă, profesorul Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, a început cercetările în domeniul aliajelor cu memorie a formei imediat după Revoluţie. În cei 35 de ani de activitate, a obţinut titlul de doctor inginer cu prima teză de doctorat dedicată acestui domeniu şi a câştigat granturi prestigioase, precum Fulbright Senior, Ciencia sau DAAD, coordonând proiecte naţionale şi internaţionale în domeniu, precum Brâncuşi şi Leonardo da Vinci.
Prin cercetările sale, profesorul Crăciunescu a contribuit semnificativ la înţelegerea aliajelor cu memorie a formei, de la nivel macroscopic până la cel nanostructural. Această activitate a fost recunoscută la nivel internaţional prin peste 1500 de citări ale articolelor publicate în reviste de prestigiu, precum Nature Materials, dar şi prin numeroase brevete de invenţie. De asemenea, a fost parte din echipă care a descoperit o nouă familie de aliaje cu memorie a formei - CoNiGa - care prezintă şi proprietăţi feromagnetice.
Datorită realizărilor sale, profesorul Crăciunescu a fost cooptat în comisii internaţionale de evaluare a proiectelor de cercetare, ocupând funcţii importante precum vice-chair şi observator independent pentru acţiuni la nivel european.
În cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, profesorul Crăciunescu predă de mulţi ani capitole dedicate aliajelor cu memorie a formei în cursul Proprietăţile Materialelor, destinat studenţilor specializării Ştiinţa şi Ingineria Materialelor din Facultatea de Mecanică. Experimentele captivante prezentate de profesor îi fascinează pe studenţi şi îi inspiră să exploreze aceste materiale inovatoare.
Statueta este expusă în holul Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara.
Lucian Ronkov
Departament Comunicare şi Imagine
Afisari: 89
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.