Comunicat de presă - Biblioteca Metropolitană Bucureşti
De la sacrificiu la libertate - Revoluţia Română în imagini şi documente, într-o expoziţie inedită, la Biblioteca Metropolitană Bucureşti
Joi, 12 decembrie 2024, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB), a vernisat expoziţia 'Reflecţii asupra Revoluţiei: 35 de ani de istorie', la Sediul Central 'Mihail Sadoveanu'.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu AGERPRES şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), marcând trei decenii şi jumătate de la momentul care a schimbat destinul României.
Încă din deschiderea evenimentului, Ramona Ioana Mezei, Directorul General al BMB, a subliniat importanţa acestei iniţiative pentru păstrarea vie a memoriei colective: 'Această expoziţie este un omagiu adus celor care au luptat şi s-au sacrificat pentru libertate. Este, de asemenea, o invitaţie adresată generaţiilor tinere să reflecteze asupra unui moment crucial din istoria noastră. Prin parteneriatul cu AGERPRES şi CNSAS, am reuşit să aducem în prim-plan imagini, documente şi emoţii care ne ajută să înţelegem mai bine această pagină de istorie.'
Expoziţia pune accent pe puterea imaginilor de a reda atmosfera şi emoţiile unei perioade istorice recente, care a schimbat cursul întregii lumi. Materialele expuse dezvăluie atât speranţele, cât şi frământările care au definit evenimentele din decembrie 1989, conturând un tablou complet al acestora.
Andreea Onogea, Şef Serviciu Arhivă şi Documentare AGERPRES, a evidenţiat rolul crucial al fotoreporterilor care au surprins momentele Revoluţiei: 'Una dintre fotografiile-simbol ale expoziţiei, care surprinde un tânăr cu pancarta 'Copiii noştri vor fi liber', transmite speranţele şi emoţiile acelui timp.'
'Este o imagine simbol pentru Revoluţia română, deoarece transmite emoţiile de care vorbeam mai devreme, pentru că, acum, la 35 de ani de la Revoluţie, ne dăm seama că acei copiii liberi de atunci suntem chiar noi. E generaţia actuală, dar este şi generaţia copiilor noştri, sunt cei care vor veni după noi. (...) Drept pentru care considerăm că avem o datorie morală să păstrăm vie această memorie şi să aducem în atenţia tinerei generaţii, în măsura în care putem, toate imaginile, toate informaţiile, reconstituirile de care dispunem, ca să le onorăm astfel memoria celor care şi-au jertfit atunci viaţa, pentru ca noi să putem să fim astăzi liberi', a mai spus Andreea Onogea.
Această abordare subliniază importanţa documentării vizuale în înţelegerea şi transmiterea istoriei. În acest context, imaginile expuse în cadrul expoziţiei devin mai mult decât simple dovezi ale trecutului - ele joacă un rol educativ crucial pentru noile generaţii. În încheierea discursului său, Andreea Onogea a adus un omagiu fotoreporterilor AGERPRES, care şi-au riscat viaţa în timpul Revoluţiei, fiind prezenţi în mijlocul evenimentelor, pentru a surprinde momente decisive care vor rămâne pentru totdeauna ca mărturii vii în istoria României.
Mădălin Vasile Hodor, Vicepreşedintele CNSAS, a atras atenţia asupra pericolului rescrierii istoriei: 'Suntem într-un moment delicat, în care trecutul este reinterpretat în nuanţe pozitive. Expoziţia noastră se adresează în special tinerilor, pentru a le oferi o perspectivă corectă istoric şi a păstra vie memoria sacrificiilor făcute pentru libertate.'
Mădălin Hodor a explicat că în expoziţie s-a încercat focalizarea atenţiei nu doar exclusiv asupra evenimentelor care s-au întâmplat în Decembrie 1989, aşa cum, de regulă, se face, ci asupra întregului an 1989 şi nu numai în România, ci în întreaga lume.
'Acesta a fost un an de transformări nu numai pentru România, ci pentru întregul spaţiu est-european - căderea Zidului Berlinului, modificările în ceea ce priveşte regimurile comuniste din toată Europa de Est - un fenomen care a schimbat radical cursul acestei părţi de lume, nu numai al României', a arătat istoricul.
El a subliniat importanţa păstrării memoriei momentului în care a căzut acel regim 'kafkian', pentru a preveni repetarea acelui trecut.
'Acest moment în care vernisăm expoziţia este unul pe care nu l-am anticipat. Noi încercăm ca, şi prin această expoziţie, să punem lucrurile într-o perspectivă corectă istoric şi să arătăm că un eveniment precum căderea regimurilor totalitare, a regimului comunist din Europa de Est, ca şi căderea regimului comunist din România au fost nişte paşi care s-au făcut cu mari sacrificii - au murit oameni în România pentru ca regimul comunist să cadă - şi nişte paşi care au dus România într-o direcţie corectă. Şi nu trebuie să uităm de unde am plecat, pentru a nu reveni niciodată în acel punct', a mai spus Mădălin Hodor.
Dr. Constantin Corneanu, istoric şi specialist în geopolitică, a evidenţiat impactul Revoluţiei asupra dinamicilor internaţionale: 'Anul 1989 a fost unul de cotitură pentru Europa de Est. Revoluţia română a influenţat nu doar transformările interne, ci şi relaţiile internaţionale din regiune, deschizând calea spre democratizare.'
Pe lângă vocile experţilor, evenimentul a oferit şi o perspectivă din partea generaţiei tinere, subliniind responsabilitatea de a vorbi permanent despre trecut pentru a învăţa lecţiile istoriei.
Alexandru Scorţar, elev în clasa a VII-a la Colegiul Naţional Bilingv 'George Coşbuc', a oferit o perspectivă emoţionantă: 'Noi, cei care nu am trăit acele vremuri, trebuie să preţuim ceea ce s-a câştigat prin sacrificiu. Este responsabilitatea noastră să ducem mai departe lecţiile istoriei.'
Expoziţia include fotografii de arhivă din colecţiile AGERPRES şi materiale inedite din arhivele CNSAS, prezentând nu doar evenimentele din decembrie 1989, ci şi contextul transformărilor din întreaga Europă de Est. Publicul poate explora atât imagini expuse pe gardul exterior al BMB, cât şi documente şi fotografii inedite, în expoziţia itinerantă din interiorul Sediului Central, care va ajunge, în perioada următoare, în toate filialele BMB.
Ramona Ioana Mezei a încheiat evenimentul cu un apel la reflecţie: 'Este esenţial să nu uităm de unde am plecat. Această expoziţie este un prilej de a învăţa şi de a ne aminti că libertatea este un dar preţios, obţinut cu sacrificii enorme.'
Expoziţia 'Reflecţii asupra Revoluţiei: 35 de ani de istorie' va rămâne deschisă până pe 12 februarie 2025, iar accesul publicului este gratuit. Biblioteca Metropolitană Bucureşti invită publicul să descopere şi să reflecteze asupra acestor momente definitorii pentru istoria României.
Biblioteca Metropolitană Bucureşti este o reţea de biblioteci publice, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti, care facilitează accesul la informare şi lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziţia publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureştiului, BMB contribuie activ la îmbunătăţirea calităţii vieţii membrilor comunităţii.
Serviciul Comunicare BMB
E-mail: comunicare@bibmet.ro
www.bibmet.ro
www.facebook.com/BibliotecaMetropolitanaBucuresti/
https://www.instagram.com/bibmet.ro/#
https://www.tiktok.com/@biblioteca_metropolitana
www.youtube.com/@bibliotecametropolitanabuc7621
Joi, 12 decembrie 2024, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB), a vernisat expoziţia 'Reflecţii asupra Revoluţiei: 35 de ani de istorie', la Sediul Central 'Mihail Sadoveanu'.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu AGERPRES şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), marcând trei decenii şi jumătate de la momentul care a schimbat destinul României.
Încă din deschiderea evenimentului, Ramona Ioana Mezei, Directorul General al BMB, a subliniat importanţa acestei iniţiative pentru păstrarea vie a memoriei colective: 'Această expoziţie este un omagiu adus celor care au luptat şi s-au sacrificat pentru libertate. Este, de asemenea, o invitaţie adresată generaţiilor tinere să reflecteze asupra unui moment crucial din istoria noastră. Prin parteneriatul cu AGERPRES şi CNSAS, am reuşit să aducem în prim-plan imagini, documente şi emoţii care ne ajută să înţelegem mai bine această pagină de istorie.'
Expoziţia pune accent pe puterea imaginilor de a reda atmosfera şi emoţiile unei perioade istorice recente, care a schimbat cursul întregii lumi. Materialele expuse dezvăluie atât speranţele, cât şi frământările care au definit evenimentele din decembrie 1989, conturând un tablou complet al acestora.
Andreea Onogea, Şef Serviciu Arhivă şi Documentare AGERPRES, a evidenţiat rolul crucial al fotoreporterilor care au surprins momentele Revoluţiei: 'Una dintre fotografiile-simbol ale expoziţiei, care surprinde un tânăr cu pancarta 'Copiii noştri vor fi liber', transmite speranţele şi emoţiile acelui timp.'
'Este o imagine simbol pentru Revoluţia română, deoarece transmite emoţiile de care vorbeam mai devreme, pentru că, acum, la 35 de ani de la Revoluţie, ne dăm seama că acei copiii liberi de atunci suntem chiar noi. E generaţia actuală, dar este şi generaţia copiilor noştri, sunt cei care vor veni după noi. (...) Drept pentru care considerăm că avem o datorie morală să păstrăm vie această memorie şi să aducem în atenţia tinerei generaţii, în măsura în care putem, toate imaginile, toate informaţiile, reconstituirile de care dispunem, ca să le onorăm astfel memoria celor care şi-au jertfit atunci viaţa, pentru ca noi să putem să fim astăzi liberi', a mai spus Andreea Onogea.
Această abordare subliniază importanţa documentării vizuale în înţelegerea şi transmiterea istoriei. În acest context, imaginile expuse în cadrul expoziţiei devin mai mult decât simple dovezi ale trecutului - ele joacă un rol educativ crucial pentru noile generaţii. În încheierea discursului său, Andreea Onogea a adus un omagiu fotoreporterilor AGERPRES, care şi-au riscat viaţa în timpul Revoluţiei, fiind prezenţi în mijlocul evenimentelor, pentru a surprinde momente decisive care vor rămâne pentru totdeauna ca mărturii vii în istoria României.
Mădălin Vasile Hodor, Vicepreşedintele CNSAS, a atras atenţia asupra pericolului rescrierii istoriei: 'Suntem într-un moment delicat, în care trecutul este reinterpretat în nuanţe pozitive. Expoziţia noastră se adresează în special tinerilor, pentru a le oferi o perspectivă corectă istoric şi a păstra vie memoria sacrificiilor făcute pentru libertate.'
Mădălin Hodor a explicat că în expoziţie s-a încercat focalizarea atenţiei nu doar exclusiv asupra evenimentelor care s-au întâmplat în Decembrie 1989, aşa cum, de regulă, se face, ci asupra întregului an 1989 şi nu numai în România, ci în întreaga lume.
'Acesta a fost un an de transformări nu numai pentru România, ci pentru întregul spaţiu est-european - căderea Zidului Berlinului, modificările în ceea ce priveşte regimurile comuniste din toată Europa de Est - un fenomen care a schimbat radical cursul acestei părţi de lume, nu numai al României', a arătat istoricul.
El a subliniat importanţa păstrării memoriei momentului în care a căzut acel regim 'kafkian', pentru a preveni repetarea acelui trecut.
'Acest moment în care vernisăm expoziţia este unul pe care nu l-am anticipat. Noi încercăm ca, şi prin această expoziţie, să punem lucrurile într-o perspectivă corectă istoric şi să arătăm că un eveniment precum căderea regimurilor totalitare, a regimului comunist din Europa de Est, ca şi căderea regimului comunist din România au fost nişte paşi care s-au făcut cu mari sacrificii - au murit oameni în România pentru ca regimul comunist să cadă - şi nişte paşi care au dus România într-o direcţie corectă. Şi nu trebuie să uităm de unde am plecat, pentru a nu reveni niciodată în acel punct', a mai spus Mădălin Hodor.
Dr. Constantin Corneanu, istoric şi specialist în geopolitică, a evidenţiat impactul Revoluţiei asupra dinamicilor internaţionale: 'Anul 1989 a fost unul de cotitură pentru Europa de Est. Revoluţia română a influenţat nu doar transformările interne, ci şi relaţiile internaţionale din regiune, deschizând calea spre democratizare.'
Pe lângă vocile experţilor, evenimentul a oferit şi o perspectivă din partea generaţiei tinere, subliniind responsabilitatea de a vorbi permanent despre trecut pentru a învăţa lecţiile istoriei.
Alexandru Scorţar, elev în clasa a VII-a la Colegiul Naţional Bilingv 'George Coşbuc', a oferit o perspectivă emoţionantă: 'Noi, cei care nu am trăit acele vremuri, trebuie să preţuim ceea ce s-a câştigat prin sacrificiu. Este responsabilitatea noastră să ducem mai departe lecţiile istoriei.'
Expoziţia include fotografii de arhivă din colecţiile AGERPRES şi materiale inedite din arhivele CNSAS, prezentând nu doar evenimentele din decembrie 1989, ci şi contextul transformărilor din întreaga Europă de Est. Publicul poate explora atât imagini expuse pe gardul exterior al BMB, cât şi documente şi fotografii inedite, în expoziţia itinerantă din interiorul Sediului Central, care va ajunge, în perioada următoare, în toate filialele BMB.
Ramona Ioana Mezei a încheiat evenimentul cu un apel la reflecţie: 'Este esenţial să nu uităm de unde am plecat. Această expoziţie este un prilej de a învăţa şi de a ne aminti că libertatea este un dar preţios, obţinut cu sacrificii enorme.'
Expoziţia 'Reflecţii asupra Revoluţiei: 35 de ani de istorie' va rămâne deschisă până pe 12 februarie 2025, iar accesul publicului este gratuit. Biblioteca Metropolitană Bucureşti invită publicul să descopere şi să reflecteze asupra acestor momente definitorii pentru istoria României.
Biblioteca Metropolitană Bucureşti este o reţea de biblioteci publice, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti, care facilitează accesul la informare şi lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziţia publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureştiului, BMB contribuie activ la îmbunătăţirea calităţii vieţii membrilor comunităţii.
Serviciul Comunicare BMB
E-mail: comunicare@bibmet.ro
www.bibmet.ro
www.facebook.com/BibliotecaMetropolitanaBucuresti/
https://www.instagram.com/bibmet.ro/#
https://www.tiktok.com/@biblioteca_metropolitana
www.youtube.com/@bibliotecametropolitanabuc7621
Afisari: 26
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.