Comunicat de presă - Familia Regală
Discursul Majestăţii Sale Margareta Custodele Coroanei Române la Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic
Sala Tronului, Palatul Regal, Bucureşti
marţi, 10 decembrie 2024
Excelenţele Voastre, Doamnelor şi Domnilor,
Ne face plăcere soţului meu şi mie să vă urăm bun venit la Palatul Regal, un loc care, într-o formă sau alta, a fost inima identităţii naţionale româneşti pentru mai bine de un secol din existenţa modernă a naţiunii. Tradiţia recepţiei anuale dedicate Corpului Diplomatic datează încă din secolul al XIX-lea, din vremea Regelui Carol I, şi a fost reluată de tatăl meu, Regele Mihai, după căderea regimului comunist. Vă mulţumim, în special, pentru prezenţa dumneavoastră din această seară; sunt conştientă - cum să mă exprim mai diplomatic? - de faptul că aţi avut alte preocupări în ultimele zile!
Ne-am întâlnit în această seară pentru a reflecta asupra sfârşitului lui 2024, un an plin de tragedii. Pe continentul european, invazia Rusiei în Ucraina a continuat neabătută, cu atacuri de rachete, bombe şi alte arme barbare, care s-au abătut asupra vecinilor noştri.
Sunt mândră de faptul că ţara mea a rămas fermă în sprijinul pentru Ucraina şi şi-a sporit asistenţa militară şi umanitară. România rămâne hotărâtă să contribuie încă mai mult la securitatea colectivă. De asemenea, sunt încurajată de ultimii paşi făcuţi de Uniunea Europeană pentru întărirea coordonării politicii noastre externe şi militare.
Excelenţele Voastre, Doamnelor şi Domnilor,
Rolul Coroanei Române nu este acela de a se pronunţa asupra chestiunilor politice. Însă, misiunea Coroanei a fost întotdeauna de a proteja şi de a promova interesele noastre naţionale. În acest sens, aş dori să subliniez câteva aspecte referitoare la actualele controverse care ne afectează ţara. Nu este nevoie să vă aduc aminte că fenomenul căruia i-am fost martori în timpul recentului proces electoral din România nu este singular. În ultimii ani, alegerile din multe ţări au fost dominate de dispute aprinse privind respectarea procedurilor, îndoieli cu privire la veridicitatea rezultatelor şi schimbări semnificative de opinie în rândul electoratului, care s-a îndepărtat de partidele politice consacrate, precum şi de un val global de voturi împotriva administraţiilor în exerciţiu. Din acest punct de vedere, România nu reprezintă o excepţie, chiar dimpotrivă, reflectă o situaţie des întâlnită în rândul democraţiilor contemporane.
Cu toate acestea, există trei aspecte îngrijorătoare care nu pot fi sub nicio formă ignorate.
Primul aspect îngrijorător este tendinţa unora dintre personalităţile publice din ţara noastră de a pune la îndoială beneficiile României care decurg din calitatea de membru al UE şi NATO. Desigur, chestiuni cu privire la modul în care funcţionează Uniunea Europeană şi NATO şi cum ar putea aceste organisme să îşi îmbunătăţească activitatea sunt dezbateri politice legitime. Dar, ceea ce mi se pare bizar este ideea că România ar putea alege cât de mult sau cât de puţin se implică în NATO şi UE sau argumentul invocat de unele voci conform cărora România ar putea să se descurce mai bine pe cont propriu, fără să facă parte din NATO şi UE.
Vreau să fiu clară cu privire la acest aspect. Niciodată în istoria sa modernă, România nu s-a bucurat de un nivel mai ridicat de securitate şi de condiţii mai bune pentru prosperitate economică decât cel din prezent, în calitate de membru cu drepturi depline în UE şi NATO. Oricine susţine că ne-am putea descurca cumva mai bine devenind aşa-numitul 'copil dificil' al NATO sau UE pur şi simplu nu înţelege cum funcţionează aceste organizaţii. Iar orice politician care sugerează că România ar putea prospera cumva în afara acestor instituţii nu face decât să ne condamne naţiunea la sărăcie şi servitute.
Începând din anii 1990 şi după aceea, am petrecut mulţi ani însoţindu-l pe tatăl meu dintr-o capitală vestică în alta, în încercarea de a convinge opinia publică şi guvernele că România aparţine familiei de naţiuni occidentale şi merită să fie tratată ca un partener egal. Am izbutit, chiar dacă, pentru o lungă perioadă de timp, nu părea să existe vreo şansă de succes. Nu ar trebui să permitem ca uriaşa realizare a integrării României să fie subminată sau pusă în pericol. Sper ca întreaga naţiune să rămână unită şi să îşi menţină poziţia din acest punct de vedere.
A doua situaţie îngrijorătoare este reprezentată de dovezile tot mai clare care atestă interferenţa străină în procesul nostru electoral. Repet, acesta este un fenomen mai larg, care nu este întâlnit doar în România. Salut iniţiativele Uniunii Europene de a înăspri reglementările privind activităţile desfăşurate pe platformele de socializare pe perioada alegerilor. Toate guvernele ţărilor democratice au nevoie să îşi îmbunătăţească mijloacele de contracarare a unor astfel de de destabilizări, înainte ca ele să aibă loc. Ceea ce am suferit în România în ultimele luni este ceea ce fraţii şi surorile noastre din Moldova au îndurat timp de ani de zile, pentru ca noi să fi învăţat din experienţa lor şi să fi reacţionat mai eficient la astfel de ameninţări.
Trebuie să subliniez faptul că una dintre cele mai puternice operaţiuni de destabilizare conduse de agenţi străini în Europa vizează discreditarea procesului electoral însuşi, semănând îndoieli cu privire la procedurile noastre democratice. Prin urmare, este esenţial ca procesele noastre electorale să fie cât mai transparente posibil şi să respingem neadevărurile în momentul în care acestea sunt concepute. Nu ar trebui să îi ignorăm pe cei care oferă soluţii simpliste însoţite de teorii conspiraţioniste absurde; ar trebui să le respingem direct.
În cele din urmă, sper că autorităţile noastre publice văd alegerile din prezent aşa cum sunt de fapt: un cri de coeur, un strigăt plin de pasiune, izvorât din inima alegătorilor care se simt ignoraţi şi neglijaţi de sistemul nostru politic actual. Într-adevăr, dezvoltarea noastră economică este una rapidă, însă dezechilibrată. Pe de o parte, avem un showroom Rolls Royce în Bucureşti, dar în satele noastre există sărăcie. Avem profesionişti bine plătiţi care călătoresc prin lumea întreagă, în timp ce în satele pustiite pensionarii abia îşi pot permite hrana de zi cu zi. Investim în tehnologii wireless, însă avem cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din Uniunea Europeană.
Să tratăm alegerile de anul acesta ca pe un semnal de alarmă. Toate ţările ale căror economii cresc rapid generează inegalităţi. Responsabilitatea noastră este să reducem aceste inegalităţi prin investiţii mai mari în servicii sociale şi prin dezvoltarea de politici specifice de incluziune socială şi economică. Aceasta presupune ca noi toţi să petrecem mai puţin timp în birourile din Bucureşti, izolaţi de viaţa de zi cu zi a populaţiei ţării. Şi, totodată, să abordăm relaţia cu diaspora românească într-un mod diferit, mai eficient şi mai constant. Nu mai este de ajuns doar să le oferim servicii consulare gratuite şi să uităm de cetăţenii români din străinătate până cu o săptămână înainte de alegeri, când le solicităm să iasă la vot.
Excelenţele Voastre, Doamnelor şi Domnilor,
Nu doresc să vă las cu impresia că sunt pesimistă cu privire la naţiunea noastră - chiar dimpotrivă. Ţara noastră rămâne puternică. Deşi instituţiile sale sunt puse sub semnul întrebării ele funcţionează în continuare. Economia noastră rămâne atractivă pentru investitori. Ţara noastră va rămâne fidelă alianţelor sale. Iar românii vor beneficia pe deplin, în sfârşit, de acordurile Schengen.
De asemenea, privesc cu încredere colaborarea României cu noua Administraţie a Statelor Unite. România tocmai ce a semnat un contract de achiziţie pentru noi avioane de luptă, unul dintre cele mai mari ordine de achiziţie din toate timpurile. Şi anticipăm finalizarea cu succes a acordului de călătorie fără vize în Statele Unite.
Pentru mine, unul dintre cele mai încurajatoare momente ale acestui an a fost să văd cât de sensibilizaţi au fost românii de situaţia dificilă prin care trecea Republica Moldova şi cât de dispuşi au fost să ofere ajutor atunci când aceasta s-a confruntat cu tensiuni politice severe la începutul anului. De asemenea, am văzut ulterior şi voinţa Moldovei de a oferi sprijin moral odată cu tensiunile electorale cu care ne-am confruntat şi noi recent. Provocări similare au afectat în egală măsură ambele ţări. Legăturile autentice sunt întotdeauna puse la încercare în vremuri de criză, iar legăturile noastre de peste Prut rămân cele mai adevărate.
Doresc să închei prin a vă mulţumi pentru activitatea dumneavoastră în România. Se spune des că aportul ambasadelor şi diplomaţilor nu mai este necesar în această eră digitală şi că totul se poate face de la distanţă şi în mediul online. Dumneavoastră sunteţi dovada vie a faptului că nu există substitut pentru contactul uman, prezenţa fizică şi pentru experienţa de a cunoaşte o ţară la faţa locului. România rămâne puternică, şi hotărâtă să fie şi mai puternică în calitate de partener şi prieten al naţiunii pe care o reprezentaţi.
Vă mulţumesc.
Sala Tronului, Palatul Regal, Bucureşti
marţi, 10 decembrie 2024
Excelenţele Voastre, Doamnelor şi Domnilor,
Ne face plăcere soţului meu şi mie să vă urăm bun venit la Palatul Regal, un loc care, într-o formă sau alta, a fost inima identităţii naţionale româneşti pentru mai bine de un secol din existenţa modernă a naţiunii. Tradiţia recepţiei anuale dedicate Corpului Diplomatic datează încă din secolul al XIX-lea, din vremea Regelui Carol I, şi a fost reluată de tatăl meu, Regele Mihai, după căderea regimului comunist. Vă mulţumim, în special, pentru prezenţa dumneavoastră din această seară; sunt conştientă - cum să mă exprim mai diplomatic? - de faptul că aţi avut alte preocupări în ultimele zile!
Ne-am întâlnit în această seară pentru a reflecta asupra sfârşitului lui 2024, un an plin de tragedii. Pe continentul european, invazia Rusiei în Ucraina a continuat neabătută, cu atacuri de rachete, bombe şi alte arme barbare, care s-au abătut asupra vecinilor noştri.
Sunt mândră de faptul că ţara mea a rămas fermă în sprijinul pentru Ucraina şi şi-a sporit asistenţa militară şi umanitară. România rămâne hotărâtă să contribuie încă mai mult la securitatea colectivă. De asemenea, sunt încurajată de ultimii paşi făcuţi de Uniunea Europeană pentru întărirea coordonării politicii noastre externe şi militare.
Excelenţele Voastre, Doamnelor şi Domnilor,
Rolul Coroanei Române nu este acela de a se pronunţa asupra chestiunilor politice. Însă, misiunea Coroanei a fost întotdeauna de a proteja şi de a promova interesele noastre naţionale. În acest sens, aş dori să subliniez câteva aspecte referitoare la actualele controverse care ne afectează ţara. Nu este nevoie să vă aduc aminte că fenomenul căruia i-am fost martori în timpul recentului proces electoral din România nu este singular. În ultimii ani, alegerile din multe ţări au fost dominate de dispute aprinse privind respectarea procedurilor, îndoieli cu privire la veridicitatea rezultatelor şi schimbări semnificative de opinie în rândul electoratului, care s-a îndepărtat de partidele politice consacrate, precum şi de un val global de voturi împotriva administraţiilor în exerciţiu. Din acest punct de vedere, România nu reprezintă o excepţie, chiar dimpotrivă, reflectă o situaţie des întâlnită în rândul democraţiilor contemporane.
Cu toate acestea, există trei aspecte îngrijorătoare care nu pot fi sub nicio formă ignorate.
Primul aspect îngrijorător este tendinţa unora dintre personalităţile publice din ţara noastră de a pune la îndoială beneficiile României care decurg din calitatea de membru al UE şi NATO. Desigur, chestiuni cu privire la modul în care funcţionează Uniunea Europeană şi NATO şi cum ar putea aceste organisme să îşi îmbunătăţească activitatea sunt dezbateri politice legitime. Dar, ceea ce mi se pare bizar este ideea că România ar putea alege cât de mult sau cât de puţin se implică în NATO şi UE sau argumentul invocat de unele voci conform cărora România ar putea să se descurce mai bine pe cont propriu, fără să facă parte din NATO şi UE.
Vreau să fiu clară cu privire la acest aspect. Niciodată în istoria sa modernă, România nu s-a bucurat de un nivel mai ridicat de securitate şi de condiţii mai bune pentru prosperitate economică decât cel din prezent, în calitate de membru cu drepturi depline în UE şi NATO. Oricine susţine că ne-am putea descurca cumva mai bine devenind aşa-numitul 'copil dificil' al NATO sau UE pur şi simplu nu înţelege cum funcţionează aceste organizaţii. Iar orice politician care sugerează că România ar putea prospera cumva în afara acestor instituţii nu face decât să ne condamne naţiunea la sărăcie şi servitute.
Începând din anii 1990 şi după aceea, am petrecut mulţi ani însoţindu-l pe tatăl meu dintr-o capitală vestică în alta, în încercarea de a convinge opinia publică şi guvernele că România aparţine familiei de naţiuni occidentale şi merită să fie tratată ca un partener egal. Am izbutit, chiar dacă, pentru o lungă perioadă de timp, nu părea să existe vreo şansă de succes. Nu ar trebui să permitem ca uriaşa realizare a integrării României să fie subminată sau pusă în pericol. Sper ca întreaga naţiune să rămână unită şi să îşi menţină poziţia din acest punct de vedere.
A doua situaţie îngrijorătoare este reprezentată de dovezile tot mai clare care atestă interferenţa străină în procesul nostru electoral. Repet, acesta este un fenomen mai larg, care nu este întâlnit doar în România. Salut iniţiativele Uniunii Europene de a înăspri reglementările privind activităţile desfăşurate pe platformele de socializare pe perioada alegerilor. Toate guvernele ţărilor democratice au nevoie să îşi îmbunătăţească mijloacele de contracarare a unor astfel de de destabilizări, înainte ca ele să aibă loc. Ceea ce am suferit în România în ultimele luni este ceea ce fraţii şi surorile noastre din Moldova au îndurat timp de ani de zile, pentru ca noi să fi învăţat din experienţa lor şi să fi reacţionat mai eficient la astfel de ameninţări.
Trebuie să subliniez faptul că una dintre cele mai puternice operaţiuni de destabilizare conduse de agenţi străini în Europa vizează discreditarea procesului electoral însuşi, semănând îndoieli cu privire la procedurile noastre democratice. Prin urmare, este esenţial ca procesele noastre electorale să fie cât mai transparente posibil şi să respingem neadevărurile în momentul în care acestea sunt concepute. Nu ar trebui să îi ignorăm pe cei care oferă soluţii simpliste însoţite de teorii conspiraţioniste absurde; ar trebui să le respingem direct.
În cele din urmă, sper că autorităţile noastre publice văd alegerile din prezent aşa cum sunt de fapt: un cri de coeur, un strigăt plin de pasiune, izvorât din inima alegătorilor care se simt ignoraţi şi neglijaţi de sistemul nostru politic actual. Într-adevăr, dezvoltarea noastră economică este una rapidă, însă dezechilibrată. Pe de o parte, avem un showroom Rolls Royce în Bucureşti, dar în satele noastre există sărăcie. Avem profesionişti bine plătiţi care călătoresc prin lumea întreagă, în timp ce în satele pustiite pensionarii abia îşi pot permite hrana de zi cu zi. Investim în tehnologii wireless, însă avem cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din Uniunea Europeană.
Să tratăm alegerile de anul acesta ca pe un semnal de alarmă. Toate ţările ale căror economii cresc rapid generează inegalităţi. Responsabilitatea noastră este să reducem aceste inegalităţi prin investiţii mai mari în servicii sociale şi prin dezvoltarea de politici specifice de incluziune socială şi economică. Aceasta presupune ca noi toţi să petrecem mai puţin timp în birourile din Bucureşti, izolaţi de viaţa de zi cu zi a populaţiei ţării. Şi, totodată, să abordăm relaţia cu diaspora românească într-un mod diferit, mai eficient şi mai constant. Nu mai este de ajuns doar să le oferim servicii consulare gratuite şi să uităm de cetăţenii români din străinătate până cu o săptămână înainte de alegeri, când le solicităm să iasă la vot.
Excelenţele Voastre, Doamnelor şi Domnilor,
Nu doresc să vă las cu impresia că sunt pesimistă cu privire la naţiunea noastră - chiar dimpotrivă. Ţara noastră rămâne puternică. Deşi instituţiile sale sunt puse sub semnul întrebării ele funcţionează în continuare. Economia noastră rămâne atractivă pentru investitori. Ţara noastră va rămâne fidelă alianţelor sale. Iar românii vor beneficia pe deplin, în sfârşit, de acordurile Schengen.
De asemenea, privesc cu încredere colaborarea României cu noua Administraţie a Statelor Unite. România tocmai ce a semnat un contract de achiziţie pentru noi avioane de luptă, unul dintre cele mai mari ordine de achiziţie din toate timpurile. Şi anticipăm finalizarea cu succes a acordului de călătorie fără vize în Statele Unite.
Pentru mine, unul dintre cele mai încurajatoare momente ale acestui an a fost să văd cât de sensibilizaţi au fost românii de situaţia dificilă prin care trecea Republica Moldova şi cât de dispuşi au fost să ofere ajutor atunci când aceasta s-a confruntat cu tensiuni politice severe la începutul anului. De asemenea, am văzut ulterior şi voinţa Moldovei de a oferi sprijin moral odată cu tensiunile electorale cu care ne-am confruntat şi noi recent. Provocări similare au afectat în egală măsură ambele ţări. Legăturile autentice sunt întotdeauna puse la încercare în vremuri de criză, iar legăturile noastre de peste Prut rămân cele mai adevărate.
Doresc să închei prin a vă mulţumi pentru activitatea dumneavoastră în România. Se spune des că aportul ambasadelor şi diplomaţilor nu mai este necesar în această eră digitală şi că totul se poate face de la distanţă şi în mediul online. Dumneavoastră sunteţi dovada vie a faptului că nu există substitut pentru contactul uman, prezenţa fizică şi pentru experienţa de a cunoaşte o ţară la faţa locului. România rămâne puternică, şi hotărâtă să fie şi mai puternică în calitate de partener şi prieten al naţiunii pe care o reprezentaţi.
Vă mulţumesc.
Afisari: 28
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.