Comunicat de presă - Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
Evenimentele din ultima perioadă atestă faptul că România se află sub atacul concertat al forţelor autoritariste. Scopul acestui atac este deturnarea ţării de la traseul său istoric şi plasarea sa în orbita puterilor dictatoriale, aşa cum este Federaţia Rusă.
României i se propune astăzi un model societal abracadabrant şi imposibil de aplicat, cu o economie autosuficientă care în realitate nu poate funcţiona, precum şi un 'lider' ale cărui opinii sunt imposibil de conciliat cu orientarea politică şi civilizaţională a României.
Încă din primele momente ale existenţei sale, proiectul naţional românesc a fost inseparabil de ideea democratică, de dezideratul libertăţii şi de necesitatea modernizării continue. România nu se poate întoarce într-un trecut mitologic şi mitologizat, care în fapt nu a existat niciodată şi nici nu poate evolua ruptă de realităţile şi provocările lumii contemporane. România este parte a lumii occidentale şi este normal să împărtăşească beneficiile şi să înfrunte pericolele comune. Promisiunile cu privire la o Românie neutră, autarhică şi prosperă, în afara Occidentului nu sunt decât minciuni periculoase.
România nu poate fi 'salvată' prin subminarea democraţiei, dar ea poate fi foarte repede ruinată şi aruncată la marginea civilizaţiei.
Deşi pericolul nu a trecut, suntem datori să reflectăm toţi cu privire la cauzele profunde ale acestui eşec. Identificarea cauzelor nu poate fi decât primul pas. Mai important este să ne angajăm într-un efort comun de combatere a tot ceea ce a dus la asemenea manifestări în viaţa publică românească. În anii care au trecut, în repetate rânduri, IICCMER a informat opinia publică şi decidenţii politici cu privire la pericolele subminării fundamentelor democratice ale societăţii, prin expedierea politicilor memoriei la coada listei de priorităţi a statului român sau prin îmbrăcarea acestora într-un formalism adeseori patriotard şi deloc în acord cu profilul unei veritabile naţiuni civice a cărei principală valoare să fie patriotismul lucid de tip european.
În pofida parcimoniei resurselor umane şi financiare pe care le-a avut la dispoziţie, IICCMER a reuşit să pună pe agenda publică o serie de obiective care ţin de memoria istorică şi consolidarea democraţiei.
Internaţionalizarea problemei programului de exterminare a copiilor consideraţi 'irecuperabili' de către regimul Ceauşescu, în pofida susţinerii limitate pe care am primit-o din partea sistemului de justiţie, este cu siguranţă o reuşită a Institutului. Încă nu s-a făcut pe deplin lumină, încă nu ştim toţi responsabilii şi nici măcar numărul exact al copiilor ucişi în căminele-spital româneşti din anii '80, dar ştim cu certitudine că acest program a existat.
Putem considera un succes moral şi introducerea obiectului de studiu 'Istoria comunismului din România' ca obligatoriu în programa studiilor liceale. Participarea experţilor IICCMER la realizarea proiectului programei analitice a făcut ca priorităţile noastre instituţionale să se regăsească în profilul proiectat al viitorului manual.
Şcoala de vară pentru studenţii facultăţilor de ştiinţe sociale, pe care IICCMER o organizează anual la Râmnicu Sărat este şi ea menită să cultive în rândul tinerilor deprinderile pentru înţelegerea şi studiul totalitarismului comunist. Cel mai important obiectiv al Institutului este însă amenajarea Memorialului 'Închisoarea Tăcerii' şi a Centrului Educaţional privind Comunismul în România de la Râmnicu-Sărat, singurul proiect memorial dedicat victimelor regimului totalitar comunist asumat de statul român, pentru care anul acesta s-a emis ordinul de începere a lucrărilor, care au debutat în urmă cu câteva luni. Loc al memoriei şi al suferinţei, în viziunea noastră, Memorialul 'Închisoare Tăcerii' şi Centrul Educaţional privind Comunismul în România va fi, în acelaşi timp, o autentică şcoală a democraţiei pentru tinerele generaţii.
Toate aceste eforturi, care se adaugă altora făcute de oameni şi instituţii, cu şi fără susţinerea statului român, sunt însă în mod evident insuficiente.
România are nevoie de un program naţional de consolidare a fundamentelor democraţiei, care să trateze cauzele crizei de astăzi în profunzime. Necesitatea unei educaţii antitotalitare, a unor minime competenţe istorice în rândul unor categorii profesionale menite să apere democraţia şi justiţia nu mai poate fi ignorată. Nu mai poate fi trecută cu vederea nici slaba capacitate a societăţii româneşti, în ansamblul ei, de a contracara dezinformarea şi propaganda ostile. Acum este mai clar ca oricând că acestea sunt ameninţări la adresa securităţii naţionale, pe care România este obligată să le trateze neîntârziat cu toată seriozitatea, alocând toate resursele umane şi materiale necesare. În absenţa unei astfel de politici, riscăm deteriorarea rapidă a democraţiei în România şi pierderea echilibrului social.
În consecinţă, IICCMER anunţă faptul că iniţiază elaborarea unei strategii de educaţie antitotalitară, în acord cu atribuţiile care decurg din fundamentele sale juridice. Programul va trata problema predării istoriei totalitarismelor în învăţământul românesc, axându-se atât pe consolidarea competenţelor critice în rândul elevilor, cât şi pentru formarea unui corp de profesori şi specialişti care să aplice nemijlocit măsurile concrete.
O dimensiune importantă a acestui segment va fi dedicată dezinformării şi propagandei, ale căror efecte trebuie combătute din stadiile formative timpurii. A doua direcţie urmată va fi legată de asistenţa de specialitate acordată diverselor categorii profesionale din România, în special administraţie şi aparatul de justiţie, astfel încât mizele concrete ale înţelegerii trecutului totalitar să fie mai bine percepute. A treia direcţie va fi legată nemijlocit de combaterea propagandei şi dezinformării cu substrat istoric în rândul societăţii româneşti. Absenţa unei politici coerente în domeniu a dus la propagarea necontrolată a mitologiei totalitare în România, la relativizarea importanţei democraţiei şi mai ales la o instalarea unei nostalgii totalitare colective, cu precădere în rândul generaţiilor lipsite de experienţa istorică directă. Astfel de fenomene nu constituie curente sau mode trecătoare. Ele sunt arme din arsenalul autocraţiilor de subminare a democraţiilor peste tot în lume şi este clar că deocamdată România nu le poate face cu succes. A patra direcţie a strategiei va fi consacrată elaborării unei politici naţionale a memoriei istorice antitotalitare, care să trateze în mod egal totalitarismul de stânga, cât şi pe acela de dreapta. Societatea românească are nevoie de muzee vii, moderne, de autentice şcoli ale democraţiei şi ale gândirii critice, care sunt singura armă eficientă de apărare în faţa diversiunilor propagandistice şi informaţionale ale celor care luptă împotriva libertăţilor individuale.
Necesitatea unei astfel de strategii este o urgenţă. De aceea, IICCMER anunţă că a trecut la elaborarea acestui document, pe care intenţionează să-l dea publicităţii la mijlocul lunii ianuarie a anului 2025. Solicităm pe această cale sprijinul tuturor instituţiilor interesate, în special Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', astfel încât să punem neîntârziat la dispoziţia autorităţilor o solidă bază de discuţii. Pentru a fi eficientă, strategia în cauză trebuie să plece de la premisa colaborării între diversele sisteme instituţionale, astfel încât dimensiunea educaţională, cea administrativă, cea tehnică şi cea decizională să fie egal reprezentate şi în deplin acord.
Absenţa unei astfel de strategii reprezintă un pericol la adresa democraţiei româneşti, iar aplicarea ei imediată este un imperativ. În pericol sunt toate realizările din ultimele decenii, care, în pofida neajunsurilor şi a criticilor meritate, au transformat România într-o ţară modernă, puternic ancorată în Occident.
Prof.univ.dr. Daniel Şandru
Preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
României i se propune astăzi un model societal abracadabrant şi imposibil de aplicat, cu o economie autosuficientă care în realitate nu poate funcţiona, precum şi un 'lider' ale cărui opinii sunt imposibil de conciliat cu orientarea politică şi civilizaţională a României.
Încă din primele momente ale existenţei sale, proiectul naţional românesc a fost inseparabil de ideea democratică, de dezideratul libertăţii şi de necesitatea modernizării continue. România nu se poate întoarce într-un trecut mitologic şi mitologizat, care în fapt nu a existat niciodată şi nici nu poate evolua ruptă de realităţile şi provocările lumii contemporane. România este parte a lumii occidentale şi este normal să împărtăşească beneficiile şi să înfrunte pericolele comune. Promisiunile cu privire la o Românie neutră, autarhică şi prosperă, în afara Occidentului nu sunt decât minciuni periculoase.
România nu poate fi 'salvată' prin subminarea democraţiei, dar ea poate fi foarte repede ruinată şi aruncată la marginea civilizaţiei.
Deşi pericolul nu a trecut, suntem datori să reflectăm toţi cu privire la cauzele profunde ale acestui eşec. Identificarea cauzelor nu poate fi decât primul pas. Mai important este să ne angajăm într-un efort comun de combatere a tot ceea ce a dus la asemenea manifestări în viaţa publică românească. În anii care au trecut, în repetate rânduri, IICCMER a informat opinia publică şi decidenţii politici cu privire la pericolele subminării fundamentelor democratice ale societăţii, prin expedierea politicilor memoriei la coada listei de priorităţi a statului român sau prin îmbrăcarea acestora într-un formalism adeseori patriotard şi deloc în acord cu profilul unei veritabile naţiuni civice a cărei principală valoare să fie patriotismul lucid de tip european.
În pofida parcimoniei resurselor umane şi financiare pe care le-a avut la dispoziţie, IICCMER a reuşit să pună pe agenda publică o serie de obiective care ţin de memoria istorică şi consolidarea democraţiei.
Internaţionalizarea problemei programului de exterminare a copiilor consideraţi 'irecuperabili' de către regimul Ceauşescu, în pofida susţinerii limitate pe care am primit-o din partea sistemului de justiţie, este cu siguranţă o reuşită a Institutului. Încă nu s-a făcut pe deplin lumină, încă nu ştim toţi responsabilii şi nici măcar numărul exact al copiilor ucişi în căminele-spital româneşti din anii '80, dar ştim cu certitudine că acest program a existat.
Putem considera un succes moral şi introducerea obiectului de studiu 'Istoria comunismului din România' ca obligatoriu în programa studiilor liceale. Participarea experţilor IICCMER la realizarea proiectului programei analitice a făcut ca priorităţile noastre instituţionale să se regăsească în profilul proiectat al viitorului manual.
Şcoala de vară pentru studenţii facultăţilor de ştiinţe sociale, pe care IICCMER o organizează anual la Râmnicu Sărat este şi ea menită să cultive în rândul tinerilor deprinderile pentru înţelegerea şi studiul totalitarismului comunist. Cel mai important obiectiv al Institutului este însă amenajarea Memorialului 'Închisoarea Tăcerii' şi a Centrului Educaţional privind Comunismul în România de la Râmnicu-Sărat, singurul proiect memorial dedicat victimelor regimului totalitar comunist asumat de statul român, pentru care anul acesta s-a emis ordinul de începere a lucrărilor, care au debutat în urmă cu câteva luni. Loc al memoriei şi al suferinţei, în viziunea noastră, Memorialul 'Închisoare Tăcerii' şi Centrul Educaţional privind Comunismul în România va fi, în acelaşi timp, o autentică şcoală a democraţiei pentru tinerele generaţii.
Toate aceste eforturi, care se adaugă altora făcute de oameni şi instituţii, cu şi fără susţinerea statului român, sunt însă în mod evident insuficiente.
România are nevoie de un program naţional de consolidare a fundamentelor democraţiei, care să trateze cauzele crizei de astăzi în profunzime. Necesitatea unei educaţii antitotalitare, a unor minime competenţe istorice în rândul unor categorii profesionale menite să apere democraţia şi justiţia nu mai poate fi ignorată. Nu mai poate fi trecută cu vederea nici slaba capacitate a societăţii româneşti, în ansamblul ei, de a contracara dezinformarea şi propaganda ostile. Acum este mai clar ca oricând că acestea sunt ameninţări la adresa securităţii naţionale, pe care România este obligată să le trateze neîntârziat cu toată seriozitatea, alocând toate resursele umane şi materiale necesare. În absenţa unei astfel de politici, riscăm deteriorarea rapidă a democraţiei în România şi pierderea echilibrului social.
În consecinţă, IICCMER anunţă faptul că iniţiază elaborarea unei strategii de educaţie antitotalitară, în acord cu atribuţiile care decurg din fundamentele sale juridice. Programul va trata problema predării istoriei totalitarismelor în învăţământul românesc, axându-se atât pe consolidarea competenţelor critice în rândul elevilor, cât şi pentru formarea unui corp de profesori şi specialişti care să aplice nemijlocit măsurile concrete.
O dimensiune importantă a acestui segment va fi dedicată dezinformării şi propagandei, ale căror efecte trebuie combătute din stadiile formative timpurii. A doua direcţie urmată va fi legată de asistenţa de specialitate acordată diverselor categorii profesionale din România, în special administraţie şi aparatul de justiţie, astfel încât mizele concrete ale înţelegerii trecutului totalitar să fie mai bine percepute. A treia direcţie va fi legată nemijlocit de combaterea propagandei şi dezinformării cu substrat istoric în rândul societăţii româneşti. Absenţa unei politici coerente în domeniu a dus la propagarea necontrolată a mitologiei totalitare în România, la relativizarea importanţei democraţiei şi mai ales la o instalarea unei nostalgii totalitare colective, cu precădere în rândul generaţiilor lipsite de experienţa istorică directă. Astfel de fenomene nu constituie curente sau mode trecătoare. Ele sunt arme din arsenalul autocraţiilor de subminare a democraţiilor peste tot în lume şi este clar că deocamdată România nu le poate face cu succes. A patra direcţie a strategiei va fi consacrată elaborării unei politici naţionale a memoriei istorice antitotalitare, care să trateze în mod egal totalitarismul de stânga, cât şi pe acela de dreapta. Societatea românească are nevoie de muzee vii, moderne, de autentice şcoli ale democraţiei şi ale gândirii critice, care sunt singura armă eficientă de apărare în faţa diversiunilor propagandistice şi informaţionale ale celor care luptă împotriva libertăţilor individuale.
Necesitatea unei astfel de strategii este o urgenţă. De aceea, IICCMER anunţă că a trecut la elaborarea acestui document, pe care intenţionează să-l dea publicităţii la mijlocul lunii ianuarie a anului 2025. Solicităm pe această cale sprijinul tuturor instituţiilor interesate, în special Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', astfel încât să punem neîntârziat la dispoziţia autorităţilor o solidă bază de discuţii. Pentru a fi eficientă, strategia în cauză trebuie să plece de la premisa colaborării între diversele sisteme instituţionale, astfel încât dimensiunea educaţională, cea administrativă, cea tehnică şi cea decizională să fie egal reprezentate şi în deplin acord.
Absenţa unei astfel de strategii reprezintă un pericol la adresa democraţiei româneşti, iar aplicarea ei imediată este un imperativ. În pericol sunt toate realizările din ultimele decenii, care, în pofida neajunsurilor şi a criticilor meritate, au transformat România într-o ţară modernă, puternic ancorată în Occident.
Prof.univ.dr. Daniel Şandru
Preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
Afisari: 28
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.