Comunicat de presă - Universitatea Politehnica Timişoara
Profesori de la Universitatea Politehnica Timişoara, din nou printre laureaţii Premiilor Academiei Române
Academia Română a decernat miercuri, 4 decembrie 2024, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula instituţiei, în prezenţa membrilor Adunării Generale, premiile pentru cele mai valoroase creaţii ştiinţifice şi artistice realizate în anul 2022. Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, cadre didactice de la Universitatea Politehnica Timişoara se află printre laureaţi.
Premiile se acordă, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române şi anume: literatură şi filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, ştiinţe tehnice, ştiinţe geonomice, tehnologia informaţiei, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, ştiinţe economice şi juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru şi muzică.
În cadrul secţiunii Ştiinţe Chimice, Premiul 'Nicolae Teclu' a revenit unui colectiv de cadre didactice de la Facultatea de Inginerie Chimică, Biotehnologii şi Protecţia Mediului a Universităţii Politehnica Timişoara, format din Robert-Gabriel Ianoş, Cristiana-Iulia Rus, Radu-Ioan Lazău, Cornelia-Silvia Păcurariu, recompensaţi pentru lucrarea cu titlul 'Near-infrared reflective Ni, La-doped hibonite pigments for cool blue coatings'. Lucrarea, propusă de către Filiala Timişoara a Academiei Române pentru premiere, a fost publicată în anul 2022 în Ceramics International a prestigioasei edituri Elsevier, una dintre cele mai respectate publicaţii din domeniul materialelor ceramice avansate.
Lucrarea vizează un domeniu de mare actualitate în ultimii ani şi care a cunoscut o creştere fulminantă a interesului oamenilor de ştiinţă şi producătorilor în contextul încălzirii globale, cel al soluţiilor pentru reducerea temperaturii suprafeţelor expuse radiaţiei solare.
Una dintre abordările raţionale care are rezultate măsurabile excelente în acest sens o reprezintă utilizarea aşa-numiţilor pigmenţi 'reci', care reflectă radiaţiile din domeniul infraroşu apropiat, responsabile cu încălzirea suprafeţelor, motiv pentru care aceşti pigmenţi mai poartă şi denumirea de pigmenţi termoreflexivi. Ca urmare, aceşti pigmenţi au în prezent numeroase utilizări în domeniul materialelor de construcţii (acoperişuri, ferestre, tencuieli, vopsele, etc.), al construcţiei de automobile (vopsele, ţesături, mase plastice sau tratamente ale suprafeţelor vitrate), construcţia de drumuri (betoane şi pavimente speciale).
Cu toate că spectrul de aplicaţii al pigmenţilor reci este extrem de larg, primul loc ca utilizare şi importanţă îl ocupă domeniul materialelor de construcţii şi industria auto, în care aceştia au un rol semnificativ în scăderea consumului de energie necesară pentru păstrarea unei ambianţe interioare confortabile în clădiri şi autovehicule, respectiv reducerea consumului de energie.
În acest sens, pigmenţii albaştri obţinuţi de autori au fost testaţi cu succes în colorarea unor vopsele, constatându-se o temperatură a suprafeţelor pe care acestea au fost aplicate, cu 15 grade C mai joasă decât atunci când a fost utilizat un pigment convenţional de culoare similară. Totodată, în acord cu aplicaţiile pigmenţilor vizaţi, autorii au utilizat pentru sinteza acestor pigmenţi o metodă extrem de rapidă şi prietenoasă cu mediul, numită metoda combustiei, pe care aceştia au optimizat-o.
În abordarea uzuală, obţinerea acestor pigmenţi este dificilă şi necesită temperaturi ridicate (adesea peste 1300 grade C) şi durate lungi, de ordinul orelor. În urma unor calcule termodinamice, autorii au determinat reactanţii optimi pentru obţinerea pigmenţilor, măsurând în timp real temperatura în timpul reacţiilor de sinteză, temperatură care a atins valori între 1463 şi 1565 grade C, în funcţie de compoziţia vizată a pigmenţilor, durata totală a reacţiilor fiind de ordinul minutelor. Totodată, compuşii gazoşi secundari sunt inofensivi, iar metoda nu necesită aparatură sofisticată sau operaţii complexe, toate acestea făcând din metoda combustiei o alternativă eficientă economic şi prietenoasă cu mediul.
Autorii au o activitate publicistică susţinută în domeniul pigmenţilor convenţionali şi inteligenţi (cu proprietăţi termoreflexive sau luminescente), manifestată atât sub forma lucrărilor publicate, dar şi a unor proiecte de cercetare.
Academia Română a decernat miercuri, 4 decembrie 2024, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula instituţiei, în prezenţa membrilor Adunării Generale, premiile pentru cele mai valoroase creaţii ştiinţifice şi artistice realizate în anul 2022. Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, cadre didactice de la Universitatea Politehnica Timişoara se află printre laureaţi.
Premiile se acordă, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române şi anume: literatură şi filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, ştiinţe tehnice, ştiinţe geonomice, tehnologia informaţiei, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, ştiinţe economice şi juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru şi muzică.
În cadrul secţiunii Ştiinţe Chimice, Premiul 'Nicolae Teclu' a revenit unui colectiv de cadre didactice de la Facultatea de Inginerie Chimică, Biotehnologii şi Protecţia Mediului a Universităţii Politehnica Timişoara, format din Robert-Gabriel Ianoş, Cristiana-Iulia Rus, Radu-Ioan Lazău, Cornelia-Silvia Păcurariu, recompensaţi pentru lucrarea cu titlul 'Near-infrared reflective Ni, La-doped hibonite pigments for cool blue coatings'. Lucrarea, propusă de către Filiala Timişoara a Academiei Române pentru premiere, a fost publicată în anul 2022 în Ceramics International a prestigioasei edituri Elsevier, una dintre cele mai respectate publicaţii din domeniul materialelor ceramice avansate.
Lucrarea vizează un domeniu de mare actualitate în ultimii ani şi care a cunoscut o creştere fulminantă a interesului oamenilor de ştiinţă şi producătorilor în contextul încălzirii globale, cel al soluţiilor pentru reducerea temperaturii suprafeţelor expuse radiaţiei solare.
Una dintre abordările raţionale care are rezultate măsurabile excelente în acest sens o reprezintă utilizarea aşa-numiţilor pigmenţi 'reci', care reflectă radiaţiile din domeniul infraroşu apropiat, responsabile cu încălzirea suprafeţelor, motiv pentru care aceşti pigmenţi mai poartă şi denumirea de pigmenţi termoreflexivi. Ca urmare, aceşti pigmenţi au în prezent numeroase utilizări în domeniul materialelor de construcţii (acoperişuri, ferestre, tencuieli, vopsele, etc.), al construcţiei de automobile (vopsele, ţesături, mase plastice sau tratamente ale suprafeţelor vitrate), construcţia de drumuri (betoane şi pavimente speciale).
Cu toate că spectrul de aplicaţii al pigmenţilor reci este extrem de larg, primul loc ca utilizare şi importanţă îl ocupă domeniul materialelor de construcţii şi industria auto, în care aceştia au un rol semnificativ în scăderea consumului de energie necesară pentru păstrarea unei ambianţe interioare confortabile în clădiri şi autovehicule, respectiv reducerea consumului de energie.
În acest sens, pigmenţii albaştri obţinuţi de autori au fost testaţi cu succes în colorarea unor vopsele, constatându-se o temperatură a suprafeţelor pe care acestea au fost aplicate, cu 15 grade C mai joasă decât atunci când a fost utilizat un pigment convenţional de culoare similară. Totodată, în acord cu aplicaţiile pigmenţilor vizaţi, autorii au utilizat pentru sinteza acestor pigmenţi o metodă extrem de rapidă şi prietenoasă cu mediul, numită metoda combustiei, pe care aceştia au optimizat-o.
În abordarea uzuală, obţinerea acestor pigmenţi este dificilă şi necesită temperaturi ridicate (adesea peste 1300 grade C) şi durate lungi, de ordinul orelor. În urma unor calcule termodinamice, autorii au determinat reactanţii optimi pentru obţinerea pigmenţilor, măsurând în timp real temperatura în timpul reacţiilor de sinteză, temperatură care a atins valori între 1463 şi 1565 grade C, în funcţie de compoziţia vizată a pigmenţilor, durata totală a reacţiilor fiind de ordinul minutelor. Totodată, compuşii gazoşi secundari sunt inofensivi, iar metoda nu necesită aparatură sofisticată sau operaţii complexe, toate acestea făcând din metoda combustiei o alternativă eficientă economic şi prietenoasă cu mediul.
Autorii au o activitate publicistică susţinută în domeniul pigmenţilor convenţionali şi inteligenţi (cu proprietăţi termoreflexive sau luminescente), manifestată atât sub forma lucrărilor publicate, dar şi a unor proiecte de cercetare.
Afisari: 38
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.