Actele normative adoptate în şedinţa Guvernului României din 4 decembrie 2024

I. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Centrul European de Competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2024
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului.

II. ORDONANŢE DE URGENŢĂ

1. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon
Noile reglementări aprobate de Guvern vor facilita dezvoltarea rapidă şi eficientă a infrastructurii necesare stocării dioxidului de carbon emis de instalaţiile industriale, prin accelerarea proceselor de autorizare şi avizare, în acord cu obiectivele de climă asumate de România, convergente celor stabilite la nivel european.
Captarea, transportul şi stocarea geologică a dioxidului de carbon vor ajuta economia românească să îşi crească competitivitatea în tranziţia energetică, să păstreze locurile de muncă în industriile care generează dioxid de carbon sau, după caz, să creeze noi locuri de muncă. Totodată, vor contribui la menţinerea continuităţii activităţii industriale grele/energo-intensive, dificil de decarbonizat.
De asemenea, soluţiile aprobate prin acest act normativ vor duce la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la un mediu mai curat.
Astfel, România actualizează cadrul legislativ la cele mai recente reglementări europene în domeniu. Este vorba despre implementarea Strategiei Europene pentru Managementul Carbonului Industrial, care presupune dezvoltarea infrastructurii de transport şi stocare a dioxidului de carbon. Această strategie este strâns legată de Regulamentul Net Zero Industry Act (NZIA), care vizează consolidarea capacităţilor industriale ale UE pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050 şi facilitează implementarea infrastructurilor critice pentru gestionarea eficientă a emisiilor industriale.
România este un producător important de hidrocarburi la nivelul UE, producătorilor români revenindu-le astfel obligaţia de a dezvolta o capacitate de injectare de aproximativ 9 milioane de tone până în 2030, a doua cea mai mare pe ansamblul UE.
Actul normativ este rezultatul consultărilor derulate sub egida Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice cu instituţiile guvernamentale şi sectoarele economice.
Conform Directivei europene, captarea şi stocarea geologică a dioxidului de carbon constituie o punte tehnologică ce va contribui la limitarea efectelor schimbărilor climatice. Această activitate constă în captarea dioxidului de carbon emis de instalaţiile industriale, transportarea acestuia la un sit de stocare şi injectarea într-o formaţiune geologică subterană adecvată, în scopul stocării permanente.
În prezent, în România nu există niciun element al infrastructurii necesare proiectelor de captare, transport, stocare, astfel încât pentru a atinge obiectivele europene în materie de climă a fost necesară adaptarea cadrului de reglementare, astfel încât, în perioada de timp rămasă până în 2030, operatorii economici interesaţi să poată dezvolta asemenea proiecte.
În data de 13 iunie 2024, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Regulamentul (UE) 2024/1735 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii 'zero net' şi de modificare a regulamentului (UE) 2018/1724 denumit 'Actul privind industria cu zero emisii (NZIA), ca parte a Planului Industrial şi Pactului Verde, pentru a extinde producţia de tehnologii curate în UE şi pentru a se asigura că Uniunea este bine echipată pentru tranziţia către o energie curată.
Prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern, se asigură cadrul legislativ adecvat care să creeze condiţii pentru dezvoltarea proiectelor în România, oferind o soluţie pentru decarbonizarea industriei grele autohtone.

2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia
Modificările şi completările introduse prin ordonanţa de urgenţă vizează sprijinirea durabilă a industriei cinematografice naţionale, reducerea birocraţiei şi crearea unui mediu competitiv echitabil în domeniul cinematografiei, prin corelarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, respectiv actualizarea normativelor din domeniul cinematografiei la realităţile sectorului cinematografic naţional şi european, pe baza propunerilor şi fundamentărilor Centrului Naţional al Cinematografiei.
Concret, este simplificat procesul administrativ, iar modalitatea de finanţare a cinematografiei este adaptată la nevoile actuale ale industriei. Se renunţă la finanţarea prin credit direct rambursabil şi se adoptă soluţia subvenţiilor nerambursabile ca formă de sprijin pentru dezvoltarea şi producţia de film, conform practicilor europene. Sprijinul nerambursabil oferă o stabilitate mai mare pentru producătorii de film şi poate stimula dezvoltarea proiectelor cinematografice. Astfel, această măsură contribuie la eliminarea decalajelor competitive între producătorii români şi cei din alte ţări UE şi la creşterea sustenabilă a industriei noastre cinematografice.
O altă măsură constă în diferenţierea secţiunilor de finanţare prin concurs de proiecte, prin introducerea unei secţiuni dedicate coproducţiilor minoritare de lungmetraj ficţiune, care facilitează, totodată, îndeplinirea unor obligaţii de reciprocitate cu alte state.
Noile prevederi clarifică tipurile de proiecte eligibile pentru fiecare secţiune de concurs, iar pentru a asigura transparenţa procesului de selecţie se elimină secretizarea scenariilor, în acord cu practicile europene. Proiectele câştigătoare ale concursului de proiecte cinematografice pentru care, la data intrării în vigoare ordonanţei, nu s-au încheiat contracte de finanţare, pot beneficia de sprijin automat pentru calitate artistică şi de sprijin automat pentru succes la public, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, în vigoare la data lansării concursului de proiecte cinematografice.
Pentru a asigura o distribuţie echitabilă a resurselor în sectorul cinematografic, este redefinit sprijinul financiar care se acordă producătorilor pentru filmele în coproducţie cu participare românească, inclusiv pentru succesul de public şi calitatea artistică, în funcţie de participarea românească în coproducţii.
Potrivit ordonanţei de urgenţă, pentru promovarea filmelor româneşti sau realizate cu participare românească, Centrul Naţional al Cinematografiei, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalităţile şi spaţiul acordat în grila de programe.
Totodată, este introdusă o nouă modalitate prin care persoanele juridice autorizate (agentul de publicitate, firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate sau operatorul economic cumpărător al minutelor de publicitate) pot finanţa direct producţia de filme şi seriale de televiziune, atât documentare, cât şi ficţiune. Acestea pot aloca până la 1% din valoarea minutelor de publicitate, la cererea posturilor de televiziune, după notificarea transmisă către Centrul Naţional al Cinematografiei.
De asemenea, ordonanţa de urgenţă prevede o serie de dispoziţii tranzitorii, pentru a asigura tranziţia la noile sisteme şi reguli de finanţare.
Până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, se aplică dispoziţiile actelor normative adoptate conform Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

3. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea alineatului (4) al articolului 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului naţional 'Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023'
Ordonanţa de urgenţă a fost aprobată.

4. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum şi pentru reglementarea altor măsuri
Noi măsuri aprobate de Guvern, incluse în acest act normativ, au în vedere îmbunătăţirea funcţionării sistemelor informatice RO e-Factura şi RO e-TVA, răspunzând astfel solicitărilor mediului de afaceri.
În ceea ce priveşte RO e - Factura se are în vedere:
- clarificarea faptului că identificarea prin CNP este opţională şi reglementarea înscrierii pe factură a unui cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală a beneficiarului - persoană fizică, dacă acesta nu comunică niciun cod;
- restrângerea operaţiunilor pentru care este obligatorie utilizarea sistemului naţional RO e - Factura doar la operaţiunile cu locul livrării/prestării din punct de vedere al TVA în România;
- eliminarea excepţiei de la obligaţia utilizării sistemului naţional RO e-Factura pentru facturile simplificate (altele decât bonurile fiscale);
- introducerea obligaţiei referitoare la înscrierea în facturile emise pentru operaţiunile realizate în baza unor contracte de achiziţii publice/sectoriale etc. a codurilor CPV corespunzătoare din nomenclatorul de referinţă în domeniul achiziţiilor publice;
- abrogarea prevederilor referitoare la utilizarea sistemului RO e-Factura pentru facturile emise pentru vouchere de vacanţă titularilor acestora, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, având în vedere că toate facturile emise în relaţia B2C vor fi raportate în sistem de la 1 ianuarie 2025.
În ceea ce priveşte sistemul RO e-TVA, se are în vedere amânarea obligaţiei persoanelor impozabile de transmitere a rezultatului verificărilor realizate asupra diferenţelor comunicate prin 'Notificarea de conformare RO e-TVA' de către ANAF, şi implicit a sancţiunii pentru neîndeplinirea acestei obligaţii, de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025, având în vedere complexitatea sistemului informatic naţional RO e-TVA şi necesitatea asigurării funcţionării în bune condiţii a acestuia, în conformitate cu obiectivul pentru care a fost implementat.
De asemenea, se clarifică evidenţierea TVA colectate prin autofacturare, în cazul obiectivelor de investiţii din cadrul unor programe de interes public sau social, finanţate din fonduri publice, care sunt predate gratuit beneficiarilor, în sensul că persoanele impozabile care implementează astfel de programe şi au dedus TVA pentru achiziţii, trebuie să emită o autofactură.
În domeniul impozitului pe profit se operează următoarele modificări:
- o clarificare tehnică pentru alocarea costurilor de îndatorare în cazul finanţării de către persoanele afiliate a achiziţiei/producţiei unor active prevăzute de lege, necesare desfăşurării activităţii contribuabililor; necesitatea acestei corelări a fost solicitată de organismele profesionale;
- exceptarea contribuabililor din domeniul bancar(instituţii de credit) şi din domeniul petrolier care plătesc impozite suplimentare pe cifra de afaceri , în acelaşi timp cu impozitul pe profit, de la plata impozitului minim pe cifra de afaceri(IMCA), pentru evitarea dublei impuneri, dar şi în concordanţă cu regulile fiscale aplicabile în prezent. Această modificare este necesară întrucât prin Legea nr.290/2024, adoptată de Parlamentul României, cadrul normativ aplicabil doar impozitelor suplimentare pe cifra de afaceri de sectoarele menţionate nu a fost păstrată excepţia legată de sistemul de impozitare IMCA, neasigurând predictibilitatea cadrului normativ;
Reprezentanţii patronatelor din sectoarele vizate au solicitat modificarea cadrului normativ.
Totodată, pentru impozitele suplimentare pe cifra de afaceri, sunt aduse clarificări pentru plata acestora, în cazul în care contribuabilii sunt parte a unui grup fiscal.
În domeniul impozitului pe venit:
- Reglementarea regulilor privind calculul şi declararea impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situaţia în care venitul este plătit exclusiv în natură, precum şi în cazul sumelor reprezentând garanţie, utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract.
În aceste situaţii obligaţiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare şi plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Măsura are în vedere faptul că în aceste situaţii plătitorul de venit se află în imposibilitatea reţinerii la sursă a impozitului pe venit.
- Instituirea unor dispoziţii tranzitorii de clarificare a regimului fiscal aplicabil, precum şi a obligaţiilor de declarare, calcul şi plată a impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situaţia în care chiria, aferentă unei perioade contractuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, a fost plătită în avans până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv.
Măsura are în vedere necesitatea aplicării unitare a regimului fiscal în această situaţie.
- Reglementarea/clarificarea impozitării veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor dreptului de proprietate
Se reglementează modalitatea de declarare şi stabilire a impozitului pe veniturile realizate din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiţie suspensivă, ulterior autentificării actului de transfer. Astfel, se propune ca persoana fizică beneficiară a veniturilor sau plătitorul de venit, în situaţia în care veniturile sunt plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, să calculeze şi să declare impozitul pe venit datorat, sens în care se stabilesc regulile necesare calculului, declarării şi plăţii.
Măsura are în vedere solicitările formulate de organele fiscale şi de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România care vizează necesitatea asigurării unor reguli fiscale suficiente şi fără echivoc.
- Clarificarea regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor din pensii obţinute din străinătate, în sensul că acestea se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului impozabil lunar stabilit prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei.
Necesitatea acestor clarificări a fost determinată de măsurile privind impozitarea veniturilor din pensii introduse prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind odul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi are ca scop înlesnirea îndeplinirii obligaţiilor fiscale de către contribuabilii care realizează astfel de venituri.
În domeniul TVA:
- introducerea obligaţiei înscrierii în factura simplificată a codului de identificare fiscală a beneficiarului dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă;
- efectuarea unei corecţii tehnice cu privire la autofactura emisă pentru ajustarea bazei impozabile.
În domeniul accizelor:
Instituirea unor măsuri în vederea combaterii evaziunii în domeniul produselor accizabile, având în vedere că în urma acţiunilor de control efectuate de organele fiscale, s-a constatat eludarea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul de stat de către unii operatori economici care desfăşoară activităţi cu produse accizabile, respectiv:
- crearea unor obligaţii de declarare a operaţiunilor şi garantare a accizelor (120%) pentru destinatarii înregistraţi şi operatorii economici înregistraţi la autoritatea competentă pentru distribuţie şi comercializare angro fără depozitare de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat conform unor criterii stabilite prin ordin comun al preşedintelui ANAF şi al AVR şi care deţin şi eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal aparţinând unei terţe persoane, ;
- introducerea obligaţiei pentru destinatarii înregistraţi şi operatorii economici înregistraţi la autoritatea competentă pentru distribuţie şi comercializare angro fără depozitare de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat şi care deţin şi eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal deţinut de o persoană terţă, de a înştiinţa autoritatea competentă, cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantităţii de produse accizabile înscrisă în declaraţia pe propria răspundere. Nedepunerea declaraţiei pe proprie răspundere şi negarantarea plăţii accizelor, urmează a fi incriminate ca infracţiuni;
- introducerea unei prevederi care să vizeze situaţia în care aceşti operatorii economici nu mai sunt consideraţi că prezintă risc fiscal ridicat, respectiv atunci când autoritatea competentă constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declaraţii pe proprie răspundere, operatorul economic nu a înregistrat obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
- introducerea unor excepţii de la regulile generale privind revocarea autorizaţiei de destinatar înregistrat. Astfel, la propunerea organelor de control, autoritatea competentă revocă autorizaţia de destinatar înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat, în termen de maximum 3 zile calendaristice de la data primirii propunerii de revocare, în situaţia în care titularul acesteia:
a) nu respectă prevederile privind garanţia de 120%, depunerea declaraţiei pe propria răspundere, precum şi cele privind înştiinţarea autorităţii competente, cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantităţii de produse accizabile înscrisă în declaraţia pe propria răspundere;
b) depăşeşte cantitatea de produse accizabile înscrisă în declaraţia pe propria răspundere.
- introducerea unor prevederi privind revocarea, similare cu cele introduse pentru destinatarii înregistraţi care prezintă risc fiscal ridicat, şi în cazul operatorilor economici înregistraţi la autoritatea competentă pentru distribuţie şi comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice care prezintă risc fiscal ridicat şi care deţin şi eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal aparţinând unei terţe persoane;
- asigurarea unui tratament similar operatorilor economici care produc gaz natural pentru uz propriu cu cel aplicabil operatorilor din domeniul energiei electrice;
- introducerea în sfera infracţiunilor a nerespectării obligaţiei de plată anticipată a accizelor pentru operatorii nou autorizaţi (reglementată prin OUG nr. 123/2024);
- introducerea unor prevederi referitoare la revocarea autorizaţiei de destinatar înregistrat în cazul nerespectării obligaţiei de plată anticipată a accizelor.
Alte modificări sunt aduse indicatorilor privind plafoanele specifice cadrului fiscal - bugetar 2024 în sensul actualizării plafoanelor pentru indicatorii specifici cadrului fiscal 2024, soldului deficitului bugetar, datoriei publice, cheltuielilor cu asistenţa socială, cu sănătatea, cheltuielilor de capital.

5. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere
Guvernul a adoptat măsuri pentru liberalizarea transportului rutier interjudeţean de persoane, în sensul că orice operator de transport rutier de persoane poate obţine licenţă de traseu pentru servicii regulate interjudeţene, indiferent de graficul de circulaţie propus de aceştia.
Măsurile legislative şi administrative adoptate vor permite liberalizarea operaţiunilor de transport persoane în trafic interjudeţean, în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale. Măsurile sunt necesare în contextul în care, de la 1 ianuarie 2025, există riscul unei pieţe nereglementate pentru serviciile de transport interjudeţean, ca urmare a declarării neconstituţionale, în ansamblu, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, ceea ce ar afecta mobilitatea persoanelor şi implicit calitatea vieţii acestora.
În plus, existenţa mai multor operatori de transport care deservesc o anumită relaţie va fi benefică pentru călători, având în vedere faptul că aceştia pot alege cu cine efectuează deplasarea, ceea ce încurajează concurenţa.
Astfel, actul normativ modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturilor rutiere, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevede următoarele măsuri de reglementare:
- liberalizarea serviciilor regulate interjudeţene în sensul creării posibilităţii ca orice operator de transport rutier de persoane să poată obţine licenţă de traseu pentru servicii regulate interjudeţene, indiferent de graficul de circulaţie propus de aceştia;
- utilizarea platformei informatice denumită reţea de mobilitate rutieră naţională în vederea creării premiselor unei treceri la digitalizarea solicitărilor depuse de operatorii de transport precum şi a graficelor de circulaţie în funcţie de orele de plecare şi staţiile introduse în aplicaţie de către operatorii de transport;
- conectarea reţelei de mobilitate rutieră naţională la sistemul informatic care gestionează copiile conforme şi datele despre autovehicule în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie îndeplinite de către autovehiculele nominalizate de operatorii de transport, astfel încât este simplificat procesul de verificare, iar operatorii de transport nu mai trebuie să depună documente justificative;
- reglementarea situaţiilor în care nu există autogară într-o localitate sau se desfiinţează singura autogară dintr-o localitate în sensul abilitării autorităţilor administraţiei publice locale să avizeze pentru operatorul deţinător de licenţă de traseu o staţie publică agreată, astfel încât transportul interjudeţean de persoane să se desfăşoare în condicii optime pentru călători şi în vederea asigurării posibilităţilor de deplasare într-un mod civilizat;
- instituirea obligaţiei operatorilor de transport care deţin licenţe de traseu pentru servicii regulate valabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă de a efectua respectivele servicii până la data expirării valabilităţii acestora.
Prin noile reglementări, se urmăreşte garantarea accesului nediscriminatoriu al tuturor operatorilor de transport la piaţă, promovând competiţia liberă şi creşterea calităţii serviciilor oferite pasagerilor.
Informaţii suplimentare:
Parlamentul României a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere în data de 26.05.2023, proiect care prevedea adoptarea unor masuri graduale de liberalizare a transportului interjudeţean prin servicii regulate, ulterior fiind contestat la Curtea Constituţională.
După 18 luni, respectiv în şedinţa din data de 5 noiembrie 2024, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere este neconstituţională, în ansamblul său.

III. HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a serviciilor de educaţie timpurie complementare
Actul normativ asigură punerea în aplicare a unor prevederi legislative referitoare la organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie.
Înfiinţarea acestor centre este o măsură necesară pentru creşterea accesului copiilor de până la 6 ani la educaţie, în special în zonele izolate şi dezavantajate sau în zonele aglomerate unde nu există locuri suficiente în creşe sau în grădiniţe.
Prin Hotărârea adoptată astăzi, se stabileşte funcţionarea centrelor de educaţie timpurie complementare de tip lutotecă sau gradiniţă comunitară, respectiv 50 de centre începând cu anul şcolar 2024-2025, 50 începând cu anul şcolar 2025-2026 şi 50 începând cu anul şcolar 2026-2027.
Totodată, actul normativ prevede modalitatea de organizare a activităţii pe grupe şi condiţiile necesare pentru înscrierea copiilor în aceste centre.
Astfel, numărul de copii la grupă este în medie de 15, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20.
Programul de funcţionare al serviciilor de educaţie timpurie complementare urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi ale părinţilor acestora şi poate fi flexibil, însă nu poate depăşi mai mult de 5 ore pe zi.
Flexibilitatea programului de funcţionare se referă îndeosebi la serviciile complementare tip ludotecă şi/sau grup de joacă, caz în care copiii pot fi prezenţi la program cel puţin 2 ore/zi.
În cazul serviciului complementar tip grădiniţă comunitară, copiii vor trebui să frecventeze serviciul cel puţin 5 ore/zi, 3 zile/săptămână.
În cazul serviciilor complementare tip ludotecă si/sau grup de joacă, copiii vor trebui să frecventeze serviciul cel puţin 2 ore/zi, timp de cel puţin 100 de zile pe an şcolar.
Informaţii suplimentare:
Un număr de de 90 de centre vor fi finanţate prin PNRR (materiale şi dotări), iar costurile pentru personalul aferent se va finanţa de la bugetul de stat. Celelalte servicii complementare nou înfiinţate se vor finanţa, în funcţie de caz, de la bugetul de stat (costurile de personal, conform costului standard) sau din bugetele proiectelor (pentru resurse educaţionale, dotări de diferite tipuri pentru operaţionalizare servicii), după caz.
Serviciile de educaţie timpurie complementare nu se includ în reţeaua şcolară din raza unităţii administrativ teritoriale.

2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei construcţii aflată în administrarea Ministerului Educaţiei prin Universitatea Naţională de Arte ,,George Enescu' din Iaşi, pentru scoaterea din funcţiune în vederea valorificării şi, după caz, casării
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea caracteristicilor tehnice şi a valorii de inventar ale bunului imobil identificat cu nr. MF 159399 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Educaţiei, prin Academia de Studii Economice din Bucureşti, instituţie aflată în coordonarea ministerului, ca urmare a reevaluării şi a înscrierii acestuia în cartea funciară
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

4. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în sensul actualizarii codului de clasificaţie şi a valorii de inventar a unui bun imobil, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

5. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind scoaterea unor imobile din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, care s-au aflat în administrarea Direcţiei Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

6. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 3 şi nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

7. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante a personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare din organizaţiile de cercetare
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

8. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, precum şi cu privire la stabilirea criteriilor de acurateţe şi fiabilitate a informaţiei de localizare determinată, asociată apelurilor de urgenţăiniţiate din reţelele publice de comunicaţii electronice mobile către Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi a mecanismului de finanţare necesar implementării de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice mobile a soluţiei tehnice pentru stabilirea şi transmiterea către SNUAU a informaţiei de localizare determinată
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

9. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea examenului de promovare pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din organizaţiile de cercetare
Actul normativ reglementează normele metodologice privind organizarea examenului de promovare pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din organizaţiile de cercetare, prevăzute în Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, elaborată în cadrul PNRR, Componenta C9 - Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare, reforma R3 - Reforma carierei de cercetător, Jalonul 274.
Astfel, se reglementează standardele minimale şi cele suplimentare pentru acordarea gradelor profesionale CS II şi CS I, precum şi aspecte generale privind organizarea examenelor de promovare profesională.
Elaborarea normelor metodologice a avut în vedere alinierea la bunele practici comunitare în vederea asigurării accesului în sistemul de cercetare şi dezvoltării carierei de cercetător, precum şi îndeplinirea asumărilor României în relaţie cu Comisia Europeană.
Reglementările propuse sunt de natură să încurajeze performanţa în sistemul CDI prin dezvoltarea, menţinerea şi atragerea de cercetători pentru a crea masa critică necesară unei sustenabilităţi ştiinţifice integrate economic la nivelul societăţii româneşti.

10. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secret de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, de instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice din subordine sau de unităţile care funcţionează sub autoritatea acestuia, precum şi termenele de clasificare aferente
Având în vedere evoluţia atribuţiilor MDLPA, se impune aprobarea unei noi liste aferente categoriilor de informaţii secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, de instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordine sau de unităţile care funcţionează sub autoritatea acestuia, precum şi termenele de clasificare aferente.
Această listă este neclasificată, asigurând posibilitatea de informare a societăţii civile asupra clasificării categoriilor de informaţii specifice ministerului şi, astfel, de a fi în cunoştinţă de cauză atunci când solicită informaţii care sunt exceptate de la accesul public (informaţii care cuprind date precum cele despre apărarea ţării, securitatea naţională, infrastructuri critice).
În acest context, demersul legislativ este de natură să conducă la respectarea prevederilor legale în vigoare.

11. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind înscrierea unor bunuri culturale mobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerului Culturii
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

12. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru plata unor drepturi de natură salarială
Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2024 cu suma de 212,875 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru plata unor drepturi de natură salarială.
Prima suplimentare este de 209,06 milioane lei pentru cheltuieli de personal în cadrul capitolului 'Ordine publică şi siguranţă naţională', pentru acoperirea drepturilor salariale ale personalului din acest domeniu.
A doua suplimentare este de 2,62 milioane lei pentru transferuri între unităţi ale administraţiei publice în cadrul aceluiaşi capitol, iar 0,60 milioane lei vor fi alocate pentru transferuri în domeniul 'Învăţământ' şi 0,59 milioane lei pentru transferuri în domeniul 'Cultură, recreere şi religie'.
Sumele vor fi utilizate de Ministerul Afacerilor Interne conform dispoziţiilor legale, iar fondurile neutilizate vor fi restituite la Fondul de rezervă bugetară până la sfârşitul anului 2024. Ministerul Finanţelor va introduce modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2024.

13. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a imobilelor cu nr. MF 34670, nr. MF 40169 şi nr. MF 102696, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

14. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,General Eremia Grigorescu' al judeţului Galaţi, precum şi trecerea unor construcţii din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

15. HOTĂRÂRE A GUVERNULUI pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, în vederea acoperirii celei de a treia tranşe de plăţi către operatorii economici care au depus dosarele de decont pe Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii 'start-up Nation - ROMANIA', ediţia 2022
Bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului va fi suplimentat cu 100 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, bani reprezentând necesarul pentru plata dosarelor de decont care au primit acord de plată până la data de 1 iunie 2024.
În urma acestei suplimentări, aproximativ 500 din cei 2.630 aplicanţi care au deconturi depuse vor putea încasa alocaţiile financiare nerambursabile, nemaifiind astfel nevoiţi să plătească ratele la credit şi dobânzile aferente lună de lună până la data plăţii deconturilor.
Alocarea de bani suplimentari este necesară deoarece fondurile solicitate în acest scop nu pot fi asigurate de ordonatorul principal de credite prin virări de credite bugetare sau prin modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, nefiind identificate economii.
Monitorizarea primilor 4 ani de la lansarea primei ediţii a programului de stimulare a iniţiativei private 'Start-up Nation ROMANIA' arată că la sfârşitul anului 2022 erau active 7.848 de întreprinderi lansate prin acest program (adică 96,99%), mai mult de 31 de mii de locuri de muncă. Aproximativ 1,77 mld. lei s-au întors din taxe, impozite şi contribuţii pe parcursul a 3 ani, ceea ce reprezintă o rentabilitate a investiţiei de 112%, cu un impact bugetar pozitiv de 200 milioane lei.

16. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010
Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii (2023-2035) propune o abordare integrată pentru reducerea riscului la inundaţii, printr-un set de măsuri structurale şi nestructurale, având în vedere protecţia mediului şi schimbările climatice.
Strategia identifică o serie de obiective generale, printre care importanţa construirii şi modernizării infrastructurii de protecţie, inclusiv diguri, poldere şi baraje, implementarea de soluţii naturale, cum ar fi zonele de retenţie a apei şi măsuri de drenaj, creşterea conştientizării publicului prin educaţie şi informare, reglementări stricte pentru utilizarea terenurilor din zonele vulnerabile, colaborarea între instituţii şi pregătirea personalului tehnic pentru gestionarea riscurilor.
De asemenea, până în prezent, 70% din valoarea cumulată a măsurilor la nivelul întregului Plan de acţiune sunt realizate, iar implementarea continuă pentru a atinge un nivel adecvat de protecţie şi rezilienţă până în 2035.
Această strategie urmăreşte premisele asigurării unui nivel adecvat de protecţie şi rezilienţă a societăţii româneşti, economiei, mediului şi patrimoniului cultural faţă de impactul generat de inundaţii şi riscurile asociate acestora.
Info suplimentare
În ceea ce priveşte fondurile pentru realizarea obiectivelor şi implementarea Strategiei, au fost estimate ca având valoarea de 17,46 mld. euro, aproximativ 87,3 miliarde, şi vor proveni din fonduri europene nerambursabile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

17. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind finanţarea şi gestionarea capabilităţilor medicale mobile Emergency Medical Teams 1 oferite de România prin Mecanismul European de Protecţie Civilă
Actul normativ prevede aprobarea finanţării cheltuielilor cu medicamentele, vaccinurile, dispozitivele medicale şi materialele sanitare aferente operaţionalizării capabilităţilor medicale mobile Emergency Medical Teams 1, oferite de România prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, ca activitate specifică derulată de către Ministerul Sănătăţii, prin spitale publice din subordine, respectiv Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii 'Grigore Alexandrescu' şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.
Prin acest demers, ce implică alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat pentru finanţarea activităţilor specifice destinate utilizării modulului EMT de tip 1, fix şi mobil, conform standardelor actuale, se are în vedere finalizarea certificării acestor module, oferite de România prin Mecanismul European de Protecţie Civilă.
Lista medicamentelor, vaccinurilor, dispozitivelor medicale şi materialelor sanitare, precum şi procedura de gestionare a acestora, prin scoatere, reîntregire şi împrospătare va fi stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic, în termen de 10 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

18. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Spitalului Clinic Căi Ferate Oradea, unitate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

19. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1134/2020 privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Autostrada Sibiu-Piteşti' - Secţiunea 5 Curtea de Argeş-Piteşti, aflate pe raza localităţilor Budeasa, Curtea de Argeş, Mălureni şi municipiul Piteşti, din judeţul Argeş
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

20. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată şi aprobarea listei cuprinzând imobilul proprietate publică a unităţii administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Autostrada Ploieşti-Buzău'
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

21. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind revocarea şi numirea unor membri în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială şi pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 715/2021 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

22. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.111/2005 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

23. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind scoaterea din inventarul centralizat a unor părţi din unele imobile şi pentru actualizarea datelor de identificare şi a valorilor de inventar ale părţilor rămase din aceleaşi imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

24. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi suplimentat cu 124,26 milioane lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, astfel încât, luând în considerare condiţiile excepţionale de secetă prelungită din acest an, să se asigure plata facturilor la energia electrică utilizată pentru funcţionarea agregatelor de irigaţii folosite de producătorii agricoli. Se elimină astfel riscul afectării producţiei agricole din cauza condiţiilor de secetă şi, implicit, influenţa negativă directă asupra hranei pentru populaţie.
Banii alocaţi suplimentar sunt necesari pentru acoperirea în integralitate a costurilor energiei electrice necesare pompării şi repompării apei de irigaţii în cadrul infrastructurii principale de irigaţii şi până la staţiile principale de punere sub presiune şi a celor destinate susţinerii în cotă de până la 50% a cheltuielilor aferente consumului de energie necesar pentru funcţionarea agregatelor pentru irigaţii folosite de producătorii agricoli.
­ Ca urmare a secetei pedologice şi atmosferice severe manifestate în cursul anului 2024, volumele de apă utilizate pentru irigaţii au înregistrat un nivel record în raport cu ultimii 10 ani calendaristici, costurile pompării şi repompării apei de irigaţii prin infrastructura principală până la staţiile de punere sub presiune au fost suportate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, conform Legii 138/2004 cu modificările ulterioare.
­ Deoarece, la ora actuală, furnizorii energiei electrice utilizată pentru funcţionarea agregatelor de irigaţii au emis facturile aferente consumurilor până la data de 31 august 2024, fiind astfel epuizate resursele financiare cu această destinaţie din bugetul ANIF, este necesară suplimentarea creditelor de angajament ale MADR cu suma de 25,96 milioane lei pentru a se evita înregistrarea unor plăţi restante la furnizorii de energie electrică.
­ Pentru anul 2024, suma totală aferentă acoperirii cotei părţi din energia electrică consumată de producătorii agricoli se ridică la valoarea de 98,3 milioane lei, la ora actuală fiind epuizate resursele financiare cu această destinaţie din bugetul ANIF.

25. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea şi completarea anexei nr. 44 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

26. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Gheorghe Stelică în funcţia de subprefect al judeţului Ialomiţa
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

27. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii pentru dotarea cu ambulanţe a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, serviciilor de ambulanţă judeţene şi Sericiului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov
Actul normativ propune achiziţionarea a 470 de ambulanţe tip B4x4 şi 121 ambulanţe tip C, cu o valoare totală de circa 546 milioane lei, prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Durata de implementare a investiţiei este estimată la 3 ani, iar beneficiarii sunt: Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov
Finanţarea se va realiza din fonduri externe nerambursabile prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

28. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale
Bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale primesc o suplimentare de 196,528 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap şi căminelor pentru persoane vârstnice
Comunicatul MDLAP: https://www.mdlpa.ro/subarticles/5/ministrumarcelbolosguvernalocareserviciisociale04122024

29. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea bugetului Ministerului Finanţelor - Acţiuni Generale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024
Se suplimentează bugetul Ministerulul Finanţelor-Acţiuni Generale, pe anul 2024, cu suma de 229 milioane lei în vederea emiterii de noi acorduri de finanţare în baza schemei de ajutor de stat avand ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii.
Suplimentarea este necesară având în vedere că există un interes deosebit din partea investitorilor în accesarea schemei de ajutor de stat, iar valoarea ajutorului de stat solicitat prin cererile de acord pentru finanţare excede cu mult valoarea bugetului de 750 milioane lei alocat sesiunii.
Informaţii suplimentare:
Această schema de ajutor de stat a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 300/2024 cu perioada de emitere a acordurilor pentru finanţare în perioada 2024- 2026 şi cu bugetul maxim de 2,24 miliarde lei.
În perioada 29.07.2024 - 09.09.2024, a fost deschisă sesiunea de depunere a cererilor de acord pentru finanţare în vederea obţinerii ajutorului de stat. În cadrul acestei sesiuni au fost depuse 45 de proiecte de investiţii pentru care se solicită ajutor de stat în valoare de 3,7 miliarde lei.

30. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Fabrica de Pulberi Victoria', înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi concesionarea acestora
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

31. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

32. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii - Serviciul Judeţean de Ambulanţă Ialomiţa
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

33. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2024 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti 'Metrorex'- S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
Guvernul a adoptat bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2024 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti 'Metrorex' S.A., ai cărui indicatori economico-financiari au fost fundamentaţi pe baza execuţiei bugetare realizată la 30 iunie 2024 şi a necesarului de resurse programate pentru trimestrele III şi IV ale anului 2024.
Astfel, se prevede o diminuare a pierderii cu circa 46%, de la aproximativ 352 de milioane lei la aproximativ 186 de milioane lei. Veniturile totale, în valoarea de peste 3,1 miliarde lei, eu fost estimate în creştere cu 33%, respectiv 800 milioane lei, faţă de valoarea aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat iniţial. De asemenea, cheltuielile totale, în valoare de peste 3,3 miliarde lei, au fost estimate în creştere cu 23%, faţă de nivelul estimat de 2,76 miliarde lei. Cheltuielile cu personalul, în valoare de circa 893 milioane lei, au rămas la nivelul aprobat iniţial.

34. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (METROREX S.A.)
Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii primeşte o alocare suplimentară de circa 165 de milioane lei, credite de angajament şi credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară. Această suplimentare vizează majorarea contribuţiei statului la capitalul social al Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti METROREX SA., în vederea plăţii unor despăgubiri datorate. Este vorba despre datorii către societatea WEBUILD Spa MILANO Sucursala România Bucureşti, datorii stabilite de către instanţele de judecată.

IV. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Transformarea României într-un hub regional pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
România va deveni hub regional al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, asigurând o platformă eficientă pentru extinderea operaţiunilor BERD în Europa de Est (Bulgaria, Grecia şi, după caz, Republica Moldova) şi consolidarea rolului strategic al ţării noastre în promovarea stabilităţii economice regionale.
Angajamentul României faţă de obiectivele de dezvoltare durabilă o face partener potrivit pentru BERD, care prioritizează tranziţia ecologică şi sustenabilitatea economică. Prin stabilirea unui hub în România, BERD ar putea accelera implementarea iniţiativelor de sustenabilitate în regiune, promovând energii regenerabile, eficienţa energetică şi proiecte de infrastructură verde.
România a devenit membru BERD în 1991, această instituţie financiară investind atât în sectorul privat, cât şi în cel public, în domenii precum energie, transport, infrastructură municipală, instituţii financiare.

2. MEMORANDUM cu tema: Acord de principiu privind contractarea de asistenţă financiară rambursabilă de la Banca Europeană de Investiţii, în vederea acoperirii parţiale a finanţării naţionale necesare implementării unor investiţii cuprinse în Programul Transport 2021-2027 şi Mecanismul pentru lnterconectarea Europei
Proiectele de investiţii propuse de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să facă obiectul unor împrumuturi de la BEI sunt:
- Autostrada A1 Sibiu - Piteşti
- Autostrada de centură Bucureşti - Sector Centură Nord (km 0+000 - km+770)
- Autostrada A3 Transilvania (subsecţiunile Nuşfalău - Suplacu de Barcău, Suplacu de Barcău - Chiribiş, Chiribiş - Biharia, inclusiv Legătură Centură Oradea - Autostrada A3)
- Autostrada A13 Sibiu - Făgăraş
- Reabilitarea liniei CF Braşov - Simeria, secţiunea Braşov-Sighişoara
- Modernizarea complexului feroviar Port Constanţa - Palas - Etapele I+II
- Modernizarea liniei CF Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş
- Magistrala M4 Gara de Nord - Gara Progresu
Proiectele sunt parte a reţelelor TEN-T, sunt cuprinse în Programul Investiţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2021-2030 şi au un grad ridicat de maturitate. Proiectele din sectorul rutier se regăsesc pe principalul coridor de conectivitate între Portul Constanţa şi vestul Europei. Proiectele din sectorul feroviar fac parte din sectorul sudic ce leagă Portul Constanţa de Europa Centrală şi de Vest, iar proiectul de metrou vizează axa cea mai aglomerată nord-sud a capitalei Bucureşti.
Valoarea totală a acestor investiţii se ridică la aproximativ 74,716 miliarde lei (15,021 miliarde euro), din care aproximativ 43,412 miliarde lei (8,728 miliarde euro) reprezintă contribuţia bugetului de stat.
Prin memorandum este propusă contractarea de asistenţă financiară rambursabilă, de la BEI, de până la 4,975 miliarde euro, pentru acoperirea parţială a finanţării naţionale necesare implementării unor investiţii din cadrul Programului Transport 2021-2027 şi Mecanismului pentru interconectarea Europei.
Este necesar ca în anul 2030 România să aibă o reţea de infrastructură de transport de înaltă calitate care să asigure conectivitatea între România şi restul Uniunii Europene, precum şi între toate regiunile ţării, în siguranţă şi cu respectarea obiectivelor de neutralitate climatică şi protecţie a mediului.

3. MEMORANDUM cu tema: aprobarea negocierii Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru susţinerea proiectului privind patrimoniul cultural şi istoric din România şi a semnării acestuia şi acordarea împuternicirii de semnare ministrului finanţelor
Guvernul României a aprobat acordul de principiu pentru contractarea unui împrumut de 140 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru proiectul 'Temelii culturale'. Proiectul are un buget total estimat la 280 de milioane de euro, restul sumei fiind asigurată de statul român.
Acest proiect de investiţii vizează realizarea a 14 obiective culturale şi istorice de importanţă naţională şi europeană, inclusiv:
- construirea sălii de spectacole a Operei Naţionale Române din Iaşi;
- construirea unui nou corp pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' din Bucureşti;
- restaurarea şi modernizarea Operei Naţionale din Bucureşti,
- restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional ,,Constantin Brâncuşi'' din Targu-Jiu;
- restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba-lulia;
- consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti;
- restaurarea parţială la interior şi refacerea unor instalaţii la Ateneul Român;
- restaurarea şi amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia - Constanta şi amenajarea terenului aferent;
- restaurarea şi punerea în valoare a domeniului (casa-muzeu, capela şi anexele) de la Teşcani, jud. Bacău - Secţia ,,Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu' a Muzeului Naţional ,,George Enescu';
- consolidarea, restaurarea Casei Samurcaş din cadrul Muzeului Naţional al Tăranului Român;
- restaurarea şi punerea în valoare a Muzeului Sitului Arheologic Cucuteni - Complexul Naţional Muzeal ,,Moldova' laşi;
- consolidarea, restaurarea şi amenajarea Vilei arhitectului Paul Gottereau - spaţiu cultural al lnstitutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti;
- restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional de lstorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca;
- consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Administraţiei Fondului Cultural Naţional, din Bucureşti.
Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033.

4. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea organizării procedurilor de achiziţie publică şi încheierea angajamentelor legale de către unele unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne la Titlul 20 ,,Bunuri şi servicii', articolul de cheltuieli bugetare ,,Alte cheltuieli', în anul 2024
Memorandumul a fost aprobat.

5. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea modificării limitei lunare de credite bugetare aprobate pentru luna decembrie 2024, la titlul 20 'Bunuri şi servicii', depăşirea limitei pentru cererea de deschidere de credite bugetare pentru luna decembrie 2024 la titlul 20 'Bunuri şi servicii', precum şi depăşirea mediei plăţilor aferente perioadei ianuarie-august 2024, pentru Consiliul Economic şi Social
Memorandumul a fost aprobat.

6. MEMORANDUM cu tema: Depăşirea limitelor de deschideri de credite bugetare pe luna decembrie 2024, la titlul ,,Bunuri şi servicii', pentru Consiliul Concurenţei
Memorandumul a fost aprobat.

7. MEMORANDUM cu tema: Suplimentarea limitelor de credite de angajament şi de credite bugetare aprobate pe luna decembrie 2024 pentru Ministerul Finanţelor - Acţiuni generale
Memorandumul a fost aprobat.

8. MEMORANDUM cu tema: Încheierea de angajamente legale pentru cheltuieli de investiţii şi majorarea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, pe luna decembrie 2024
Memorandumul a fost aprobat.

V. NOTE

1. NOTĂ cu tema: Actualizarea Planului anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară aferent anului 2024
Guvernul a luat act de această notă.

2. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Iaşi, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al Municipiului Iaşi în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerul Afacerilor Interne -Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Iaşi
Guvernul a luat act de această notă.

3. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al comunei Buneşti, judeţul Vâlcea, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al comunei Buneşti în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă 'General Magheru' al judeţului Vâlcea (UM0358), în vederea înfiinţării unei subunităţi de pompieri în localitatea Buneşti
Guvernul a luat act de această notă.

Biroul de presă al Guvernului

Afisari: 57