Comunicat de presă - Filarmonica de Stat 'Transilvania'
De Sfântul Nicolae - Oratoriul Messiah de Georg Frideric Handel la Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Vineri, 6 decembrie 2024, ora 19, Abonament 7
Colegiul Academic
Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania''
Andrei Feher dirijor
Manuela Ipate soprană
Melinda Duffner mezzosoprană
Radu Câmpan tenor
Ştefan-Ioan Muţ bas
Cornel Groza dirijorul corului
Georg Frideric Handel
Oratoriul Messiah, HWV 56
Vineri, 6 decembrie 2024, orele 19.00, vă invităm la Colegiul Academic pentru a petrece clipe muzicale înălţătoare alături de Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania', sub bagheta tânărului dirijor Andrei Feher. Pentru a interpreta Oratoriul Messiah, HWV 56 de Georg Frideric Handel pe scena sălii Auditorium Maximum vor urca şi Manuela Barna-Ipate - soprană, Melinda Duffner - mezzosoprană, Radu Câmpan - tenor şi Ştefan-Ioan Muţ - bas, dirijorul corului fiind Maestrul Cornel Groza.
Despre lucrare
Compusă în doar 24 de zile, Messiah a fost descrisă drept o creaţie a inspiraţiei divine. Se spune că, în timpul scrierii celebrului cor 'Hallelujah', Handel ar fi izbucnit în lacrimi, afirmând că 'cerul s-a deschis' şi că a văzut îngerii cântând alături de el. Această emoţie a fost transpusă în muzică, rămânând vie prin fiecare interpretare.
Dincolo de bijuteria stilisticii baroce, Messiah este o călătorie interioară. De la speranţa unui nou început, la sacrificiul suprem şi triumful vieţii veşnice, lucrarea vorbeşte fiecărui ascultător. Textul biblic, atent ales de libretistul Charles Jennens, construieşte o poveste despre naştere, mântuire, profeţie şi iubire universală.
Interpretarea lucrării ne oferă un spaţiu sacru, fie că este prezentată într-o catedrală sau într-o sală de concert, oferind o experienţă unică.
Impresionat de măreţia momentului, Regele George al II-lea s-a ridicat în picioare la premiera londoneză a Messiah din 1743, în timpul corului 'Hallelujah'. Acest gest, plin de reverenţă, a fost imediat urmat de întreaga audienţă, dând naştere unei tradiţii care continuă şi astăzi. Ridicarea în picioare în timpul corului simbolizează admiraţia pentru geniul lui Handel şi o recunoaştere universală a puterii muzicii de a uni şi de a inspira, transformând un moment artistic într-un act de celebrare spirituală.
Prin textele sale atent selecţionate din Isaia, Psalmi şi Apocalipsa, Messiah reinterpretează povestea biblică, transformând-o într-un simbol al iubirii universale.
De-a lungul timpului, această capodoperă a fost apreciată de cele mai mari figuri ale muzicii. Joseph Haydn, cunoscut pentru generozitatea sa în a recunoaşte talentul altor compozitori, l-a numit pe Handel 'der Meister von uns allen' ('maestrul nostru al tuturor'). Chiar şi Ludwig van Beethoven, de obicei rezervat în laudele sale, l-a descris drept 'der unerreichte Meister aller Meisters' ('maestrul neegalat al tuturor maeştrilor'). Influenţa acestei lucrări se resimte şi în creaţiile compozitorilor moderni, făcând din Messiah mai mult decât o lucrare istorică; ecoul acestei lucrări trece dincolo de epoca sa, devenind un reper şi pentru creaţiile lui Leonard Bernstein, Andrew Lloyd Webber şi Paul McCartney (text semnat de Oana Bălan-Budoiu).
Despre dirijor
Andrei Feher
Andrei Feher şi-a câştigat deja o reputaţie datorită maturităţii sale muzicale. La vârsta de 26 de ani, Feher a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Kitchener-Waterloo, poziţie care a intrat în vigoare din august 2018.
După ce a dobândit o experienţă timpurie ca asistent al lui Fabien Gabel la Orchestre Symphonique de Quebec, la vârsta de 22 de ani Feher s-a alăturat Orchestrei din Paris ca dirijor asistent al directorului muzical al acesteia, Paavo Jarvi. În perioada respectivă, a colaborat cu dirijori precum Zubin Mehta, Valery Gergiev, Christoph von Dohnanyi, Thomas Hengelbrock şi Jaap van Zweden. De asemenea, a dirijat în mod regulat orchestra în cadrul popularelor concerte pentru publicul tânăr de la Filarmonica din Paris.
Pe lângă angajamentele sale cu Orchestra Simfonică Kitchener-Waterloo, printre cele mai importante evenimente recente şi viitoare se numără concerte cu Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Simfonică din Montreal, Orchestra de Cameră Lausanne, Orchestra Simfonică din Quebec, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo, Orchestra Naţională Ile de France, Orchestra Metropolitană Montreal şi Orchestra Naţională Radio din România, ş.a.
Un susţinător puternic al muzicii contemporane, Feher a prezentat recent lucrări de Eric Champagne, Pierre Mercure, George Dimitrov, Ciprian Pop şi Abigail Richardson, precum şi premiera mondială a operei pentru copii Les Zoocrates de Thierry Besancon cu Opera din Lausanne. În noiembrie 2015, Feher a dirijat premiera mondială Soleil Noir de Pierre Jodlowski cu Orchestra de Pau-Bearn, ceea ce a dus la o invitaţie imediată de a dirija lucrarea la Toulouse în noiembrie 2016.
Născut în România într-o familie de muzicieni, Feher şi-a început educaţia muzicală ca violonist în oraşul natal Satu-Mare, înainte de a-şi continua studiile la Conservatorul din Montreal, când părinţii săi s-au mutat în Canada.
Despre solişti
Manuela Barna-Ipate - soprană
Soprana Manuela Barna-Ipate s-a născut la Iaşi şi şi-a început formarea artistică la Colegiul Naţional de Artă 'Octav Băncilă', la secţia canto clasic, sub îndrumarea prof. Veronica Onceanu. După absolvire, a urmat cursurile de licenţă la Universitatea de Arte 'George Enescu' din Iaşi, unde a studiat cu conf. univ. dr. Doina Dimitriu-Ursache, lect. univ. dr. Lăcrămioara Maria Hrubaru-Roată, continuând cu studiile de master sub îndrumarea lect. univ. dr. Maria Macsim.
Cariera sa a fost marcată de succese timpurii, câştigând în 2010 premiul al II-lea la Concursul Naţional de Canto 'Achim Stoia' din Iaşi, iar în 2017 obţinând premiul I la Concursul Naţional de Canto 'OperaStart' de la Buşteni.
Din 2014, Manuela Barna-Ipate devine colaborator permanent în corul Operei Naţionale Române Iaşi, iar din 2018 este angajată cu normă întreagă. În paralel, îşi începe activitatea ca solistă, debutând în roluri precum: Frasquita şi Micaela din opera Carmen de G. Bizet; Barbarina din opera Le Nozze di Figaro de W. A. Mozart; Phani din opera Les Indes galantes de J. P. Rameau; Ecaterina Teodoroiu din opera omonimă de E. Lerescu; Violetta din opera La Traviata de G. Verdi.
În 2019 reuşeşte să ocupe postul de solist vocal al Operei Naţionale Române Iaşi, continuând să debuteze în roluri de mare dificultate: Musetta din opera La Boheme de G. Puccini; Gilda din opera Rigoletto de G. Verdi; Norina din opera Don Pasquale de G. Donizetti; Oscar din opera Un ballo in maschera de G. Verdi; Lucia din opera Lucia di Lammermoor de G. Donizetti; Marea Preoteasă din opera Aida de G. Verdi; Adina din opera L'elisir d'amore de G. Donizetti.
Pe lângă activitatea pe scenă, repertoriul ei include lucrări vocal-simfonice importante precum Carmina Burana de C. Orff şi Requiem op. 48 de G. Faure.
Pentru a-şi perfecţiona tehnica vocală, Manuela Barna-Ipate a participat la numeroase masterclass-uri susţinute de solişti români renumiţi, precum Maria Slătinaru-Nistor, Viorica Cortez, Leontina Văduva, Lucia Papa, Mariana Nicolesco şi Marius Budoiu.
De-a lungul carierei, a colaborat cu dirijori de renume, printre care Ciprian Teodoraşcu, Tiberiu Soare, Victor Dumănescu, Traian Ichim, Bogdan Chiroşcă, Corneliu Calistru, Daniel Jinga, Vladimir Lungu, Marcello Mottadelli, Alessandro Cedrone, David Crescenzi, Andrea Albertin şi Jin Wang.
Activitatea sa artistică include colaborări cu Opera Naţională Română Cluj, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă 'Nae Leonard' din Galaţi, Filarmonica 'Moldova' Iaşi, Filarmonica 'Mihail Jora' din Bacău, Opera Braşov şi Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu.
Prin talentul său, Manuela Barna-Ipate continuă să impresioneze publicul şi să contribuie la dezvoltarea peisajului liric naţional şi internaţional.
Melinda Duffner - mezzosoprană
Melinda Duffner şi-a început drumul în lumea muzicii lirice cu absolvirea Academiei de Muzică 'Gheorghe Dima' în 2009, unde a studiat la secţia Canto, sub îndrumarea prof. univ. dr. Elena Andrieş şi prep. Iulia Merca. Continuându-şi pregătirea, a urmat cursurile de masterat la aceeaşi instituţie, sub coordonarea conf. dr. Ramona Eremia. Dedicată perfecţionării, Melinda Duffner a participat la cursuri de măiestrie susţinute de personalităţi precum Mariana Nicolesco şi Mihaly Kalmandi.
Cariera sa este marcată de colaborări cu instituţii muzicale de prestigiu, printre care Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica de Stat 'Ion Dumitrescu' din Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Târgu Mureş, Camerata 'Euroart' Baia Mare, Opera Maghiară din Cluj-Napoca şi Filarmonica de Stat 'Transilvania' din Cluj-Napoca.
Pe scena de operă, Melinda Duffner a interpretat cu succes roluri variate şi complexe. Printre acestea se numără Fidalma din Căsătoria secretă de Domenico Cimarosa, Cherubino din Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Flora din Traviata de Giuseppe Verdi, Mamma Lucia şi Lola din Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni, Orlovski din Liliacul de Johann Strauss, precum şi Flosshilde din Aurul Rinului şi Waltraute din Valkiria de Richard Wagner. De asemenea, a adus la viaţă personaje precum Bunica din Scufiţa Roşie şi Maricica din Când dragostea triumfă de Nicolae Brânzeu.
În repertoriul său vocal-simfonic se regăsesc lucrări de referinţă din creaţia unor mari compozitori: Magnificat, Johannes Passion şi O Ewigkeit, du Donnerwort de J. S. Bach, Gloria de A. L. Vivaldi, Requiem şi Missa Încoronării de W. A. Mozart, Nelsonmesse de J. Haydn, Stabat Mater de G. B. Pergolesi şi Missa în Do de L. van Beethoven.
Melinda Duffner a contribuit la promovarea creaţiilor în premieră naţională, printre care amintim Messa Votiva de M. Salvi. Repertoriul său include şi lucrări precum Oratoriul Bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, Requiem Parastas de Marţian Negrea şi Missa in honorem Sanctae Elizabeth e Domo Arpad de Demeny Dezso.
Din 2011, Melinda Duffner este membră a Corului Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca, unde contribuie constant la excelenţa interpretativă a ansamblului. Prin activitatea sa, mezzosoprana Melinda Duffner continuă să îmbogăţească peisajul muzical românesc şi internaţional, rămânând un exemplu de dedicare şi versatilitate artistică.
Radu Câmpan - tenor
Radu Câmpan a absolvit în 2016 Academia Naţională de Muzică 'Gheorghe Dima' la secţia Dirijat, studiind cu profesorii Ciprian Para şi Cornel Groza. Din 2016 face parte din corul Filarmonicii de Stat 'Transilvania'. În 2017 a fost admis la secţia canto, la clasa prof. univ. dr. habil. Marius Budoiu.
În 2018 a colaborat cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, interpretând rolul lui Eduard Strauss din opereta Lăsaţi-mă să cânt de Gherase Dendrino. În 2019 a făcut parte din distribuţia operei în concert La Fanciulla del West de Puccini, la Filarmonica de Stat 'Transilvania' precum şi la imprimările pentru casa de discuri Pentatone.
Anul 2020 aduce o nouă colaborare cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, în rolul lui Ernesto din opera Don Pasquale de G. Donizetti. În 2021 a fost solist invitat al Filarmonicii 'Banatul' din Timişoara, pentru Petite Messe Solennelle de G. Rossini.
În 2023 a câştigat premiul al II-lea la concursul 'Belcanto la Curtea Domnească' din Târgovişte.
Vocea lirică a lui Radu Câmpan se remarcă prin versatilitate şi maleabilitate, ceea ce îl face să fie unul din interpreţii de mare viitor în repertoriul vocal-simfonic, de la Handel la compozitorii din zilele noastre. Fiind un muzician complex, el este adesea solicitat în roluri solistice pentru lucrările cele mai dificile tehnic, interpretativ şi stilistic.
Ioan-Ştefan Muţ - bas
Absolvent de Seminar teologic (studii de licenţă şi masterat în Teologie Ortodoxă), Ştefan-Ioan Muţ a devenit din 2018, student al Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima', secţia canto clasic, la clasa prof. univ. dr. habil. Marius Budoiu şi conf. univ. dr. Codruţa Ghenceanu.
Pe parcursul anilor de studiu şi în prezent, a avut colaborări solistice cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca pentru rolurile Bartholo în opera Le Nozze di Figaro de W. A. Mozart;Reinmar von Zweter în opera Tannhauser' de Wagner; Sarastro în opera Die Zauberflote de W. A. Mozart; Don Pasquale în opera Don Pasquale de G. Donizetti; Gaudenzio în opera Il Signor Bruschino de G. Rossini; Leporello în opera Don Giovanni de W. A. Mozart; Don Magnifico în opera La Cenerentola de G. Rossini.
De asemenea, a colaborat în calitate solist cu Filarmonica de Stat'Transilvania' din Cluj-Napoca. Printre premiile recente obţinute se numără Premiul Special la Concursul Internaţional de Canto 'G. Enescu' de la Paris.
După absolvirea studiilor de Licenţă şi Masterat în Interpretare vocală, continuă studiile la Şcoala Doctorală 'Sigismund Toduţă' din cadrul Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Habil. Marius Budoiu. Este angajat al Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca şi membru al Studioului de Operă 'Lya Hubic', aflat sub egida Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.
Din toamna anului 2024 este student al Academiei Ecleziastice de Muzică Bizantină şi Tradiţională din Atena, sub îndrumarea protopsaltului Konstantinos Angelidis.
Preocupările sale acoperă o plajă largă de stiluri muzicale şi ca atare, basul Ştefan-Ioan Muţ se relevă o alegere foarte potrivită pentru distribuţiile din care face parte. Repertoriul pe care îl stăpâneşte se întinde de la Recviemul de Mozart, până chiar la Recviemul de Verdi, lucrare care este una dintre cele mai pretenţioase provocări pentru vocea de bas. Evoluţia sa interpretativă din ultimii ani, îl propulsează între soliştii de mare viitor din România.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Vineri, 6 decembrie 2024, ora 19, Abonament 7
Colegiul Academic
Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania''
Andrei Feher dirijor
Manuela Ipate soprană
Melinda Duffner mezzosoprană
Radu Câmpan tenor
Ştefan-Ioan Muţ bas
Cornel Groza dirijorul corului
Georg Frideric Handel
Oratoriul Messiah, HWV 56
Vineri, 6 decembrie 2024, orele 19.00, vă invităm la Colegiul Academic pentru a petrece clipe muzicale înălţătoare alături de Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania', sub bagheta tânărului dirijor Andrei Feher. Pentru a interpreta Oratoriul Messiah, HWV 56 de Georg Frideric Handel pe scena sălii Auditorium Maximum vor urca şi Manuela Barna-Ipate - soprană, Melinda Duffner - mezzosoprană, Radu Câmpan - tenor şi Ştefan-Ioan Muţ - bas, dirijorul corului fiind Maestrul Cornel Groza.
Despre lucrare
Compusă în doar 24 de zile, Messiah a fost descrisă drept o creaţie a inspiraţiei divine. Se spune că, în timpul scrierii celebrului cor 'Hallelujah', Handel ar fi izbucnit în lacrimi, afirmând că 'cerul s-a deschis' şi că a văzut îngerii cântând alături de el. Această emoţie a fost transpusă în muzică, rămânând vie prin fiecare interpretare.
Dincolo de bijuteria stilisticii baroce, Messiah este o călătorie interioară. De la speranţa unui nou început, la sacrificiul suprem şi triumful vieţii veşnice, lucrarea vorbeşte fiecărui ascultător. Textul biblic, atent ales de libretistul Charles Jennens, construieşte o poveste despre naştere, mântuire, profeţie şi iubire universală.
Interpretarea lucrării ne oferă un spaţiu sacru, fie că este prezentată într-o catedrală sau într-o sală de concert, oferind o experienţă unică.
Impresionat de măreţia momentului, Regele George al II-lea s-a ridicat în picioare la premiera londoneză a Messiah din 1743, în timpul corului 'Hallelujah'. Acest gest, plin de reverenţă, a fost imediat urmat de întreaga audienţă, dând naştere unei tradiţii care continuă şi astăzi. Ridicarea în picioare în timpul corului simbolizează admiraţia pentru geniul lui Handel şi o recunoaştere universală a puterii muzicii de a uni şi de a inspira, transformând un moment artistic într-un act de celebrare spirituală.
Prin textele sale atent selecţionate din Isaia, Psalmi şi Apocalipsa, Messiah reinterpretează povestea biblică, transformând-o într-un simbol al iubirii universale.
De-a lungul timpului, această capodoperă a fost apreciată de cele mai mari figuri ale muzicii. Joseph Haydn, cunoscut pentru generozitatea sa în a recunoaşte talentul altor compozitori, l-a numit pe Handel 'der Meister von uns allen' ('maestrul nostru al tuturor'). Chiar şi Ludwig van Beethoven, de obicei rezervat în laudele sale, l-a descris drept 'der unerreichte Meister aller Meisters' ('maestrul neegalat al tuturor maeştrilor'). Influenţa acestei lucrări se resimte şi în creaţiile compozitorilor moderni, făcând din Messiah mai mult decât o lucrare istorică; ecoul acestei lucrări trece dincolo de epoca sa, devenind un reper şi pentru creaţiile lui Leonard Bernstein, Andrew Lloyd Webber şi Paul McCartney (text semnat de Oana Bălan-Budoiu).
Despre dirijor
Andrei Feher
Andrei Feher şi-a câştigat deja o reputaţie datorită maturităţii sale muzicale. La vârsta de 26 de ani, Feher a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Kitchener-Waterloo, poziţie care a intrat în vigoare din august 2018.
După ce a dobândit o experienţă timpurie ca asistent al lui Fabien Gabel la Orchestre Symphonique de Quebec, la vârsta de 22 de ani Feher s-a alăturat Orchestrei din Paris ca dirijor asistent al directorului muzical al acesteia, Paavo Jarvi. În perioada respectivă, a colaborat cu dirijori precum Zubin Mehta, Valery Gergiev, Christoph von Dohnanyi, Thomas Hengelbrock şi Jaap van Zweden. De asemenea, a dirijat în mod regulat orchestra în cadrul popularelor concerte pentru publicul tânăr de la Filarmonica din Paris.
Pe lângă angajamentele sale cu Orchestra Simfonică Kitchener-Waterloo, printre cele mai importante evenimente recente şi viitoare se numără concerte cu Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Simfonică din Montreal, Orchestra de Cameră Lausanne, Orchestra Simfonică din Quebec, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo, Orchestra Naţională Ile de France, Orchestra Metropolitană Montreal şi Orchestra Naţională Radio din România, ş.a.
Un susţinător puternic al muzicii contemporane, Feher a prezentat recent lucrări de Eric Champagne, Pierre Mercure, George Dimitrov, Ciprian Pop şi Abigail Richardson, precum şi premiera mondială a operei pentru copii Les Zoocrates de Thierry Besancon cu Opera din Lausanne. În noiembrie 2015, Feher a dirijat premiera mondială Soleil Noir de Pierre Jodlowski cu Orchestra de Pau-Bearn, ceea ce a dus la o invitaţie imediată de a dirija lucrarea la Toulouse în noiembrie 2016.
Născut în România într-o familie de muzicieni, Feher şi-a început educaţia muzicală ca violonist în oraşul natal Satu-Mare, înainte de a-şi continua studiile la Conservatorul din Montreal, când părinţii săi s-au mutat în Canada.
Despre solişti
Manuela Barna-Ipate - soprană
Soprana Manuela Barna-Ipate s-a născut la Iaşi şi şi-a început formarea artistică la Colegiul Naţional de Artă 'Octav Băncilă', la secţia canto clasic, sub îndrumarea prof. Veronica Onceanu. După absolvire, a urmat cursurile de licenţă la Universitatea de Arte 'George Enescu' din Iaşi, unde a studiat cu conf. univ. dr. Doina Dimitriu-Ursache, lect. univ. dr. Lăcrămioara Maria Hrubaru-Roată, continuând cu studiile de master sub îndrumarea lect. univ. dr. Maria Macsim.
Cariera sa a fost marcată de succese timpurii, câştigând în 2010 premiul al II-lea la Concursul Naţional de Canto 'Achim Stoia' din Iaşi, iar în 2017 obţinând premiul I la Concursul Naţional de Canto 'OperaStart' de la Buşteni.
Din 2014, Manuela Barna-Ipate devine colaborator permanent în corul Operei Naţionale Române Iaşi, iar din 2018 este angajată cu normă întreagă. În paralel, îşi începe activitatea ca solistă, debutând în roluri precum: Frasquita şi Micaela din opera Carmen de G. Bizet; Barbarina din opera Le Nozze di Figaro de W. A. Mozart; Phani din opera Les Indes galantes de J. P. Rameau; Ecaterina Teodoroiu din opera omonimă de E. Lerescu; Violetta din opera La Traviata de G. Verdi.
În 2019 reuşeşte să ocupe postul de solist vocal al Operei Naţionale Române Iaşi, continuând să debuteze în roluri de mare dificultate: Musetta din opera La Boheme de G. Puccini; Gilda din opera Rigoletto de G. Verdi; Norina din opera Don Pasquale de G. Donizetti; Oscar din opera Un ballo in maschera de G. Verdi; Lucia din opera Lucia di Lammermoor de G. Donizetti; Marea Preoteasă din opera Aida de G. Verdi; Adina din opera L'elisir d'amore de G. Donizetti.
Pe lângă activitatea pe scenă, repertoriul ei include lucrări vocal-simfonice importante precum Carmina Burana de C. Orff şi Requiem op. 48 de G. Faure.
Pentru a-şi perfecţiona tehnica vocală, Manuela Barna-Ipate a participat la numeroase masterclass-uri susţinute de solişti români renumiţi, precum Maria Slătinaru-Nistor, Viorica Cortez, Leontina Văduva, Lucia Papa, Mariana Nicolesco şi Marius Budoiu.
De-a lungul carierei, a colaborat cu dirijori de renume, printre care Ciprian Teodoraşcu, Tiberiu Soare, Victor Dumănescu, Traian Ichim, Bogdan Chiroşcă, Corneliu Calistru, Daniel Jinga, Vladimir Lungu, Marcello Mottadelli, Alessandro Cedrone, David Crescenzi, Andrea Albertin şi Jin Wang.
Activitatea sa artistică include colaborări cu Opera Naţională Română Cluj, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă 'Nae Leonard' din Galaţi, Filarmonica 'Moldova' Iaşi, Filarmonica 'Mihail Jora' din Bacău, Opera Braşov şi Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu.
Prin talentul său, Manuela Barna-Ipate continuă să impresioneze publicul şi să contribuie la dezvoltarea peisajului liric naţional şi internaţional.
Melinda Duffner - mezzosoprană
Melinda Duffner şi-a început drumul în lumea muzicii lirice cu absolvirea Academiei de Muzică 'Gheorghe Dima' în 2009, unde a studiat la secţia Canto, sub îndrumarea prof. univ. dr. Elena Andrieş şi prep. Iulia Merca. Continuându-şi pregătirea, a urmat cursurile de masterat la aceeaşi instituţie, sub coordonarea conf. dr. Ramona Eremia. Dedicată perfecţionării, Melinda Duffner a participat la cursuri de măiestrie susţinute de personalităţi precum Mariana Nicolesco şi Mihaly Kalmandi.
Cariera sa este marcată de colaborări cu instituţii muzicale de prestigiu, printre care Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica de Stat 'Ion Dumitrescu' din Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Târgu Mureş, Camerata 'Euroart' Baia Mare, Opera Maghiară din Cluj-Napoca şi Filarmonica de Stat 'Transilvania' din Cluj-Napoca.
Pe scena de operă, Melinda Duffner a interpretat cu succes roluri variate şi complexe. Printre acestea se numără Fidalma din Căsătoria secretă de Domenico Cimarosa, Cherubino din Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Flora din Traviata de Giuseppe Verdi, Mamma Lucia şi Lola din Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni, Orlovski din Liliacul de Johann Strauss, precum şi Flosshilde din Aurul Rinului şi Waltraute din Valkiria de Richard Wagner. De asemenea, a adus la viaţă personaje precum Bunica din Scufiţa Roşie şi Maricica din Când dragostea triumfă de Nicolae Brânzeu.
În repertoriul său vocal-simfonic se regăsesc lucrări de referinţă din creaţia unor mari compozitori: Magnificat, Johannes Passion şi O Ewigkeit, du Donnerwort de J. S. Bach, Gloria de A. L. Vivaldi, Requiem şi Missa Încoronării de W. A. Mozart, Nelsonmesse de J. Haydn, Stabat Mater de G. B. Pergolesi şi Missa în Do de L. van Beethoven.
Melinda Duffner a contribuit la promovarea creaţiilor în premieră naţională, printre care amintim Messa Votiva de M. Salvi. Repertoriul său include şi lucrări precum Oratoriul Bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, Requiem Parastas de Marţian Negrea şi Missa in honorem Sanctae Elizabeth e Domo Arpad de Demeny Dezso.
Din 2011, Melinda Duffner este membră a Corului Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca, unde contribuie constant la excelenţa interpretativă a ansamblului. Prin activitatea sa, mezzosoprana Melinda Duffner continuă să îmbogăţească peisajul muzical românesc şi internaţional, rămânând un exemplu de dedicare şi versatilitate artistică.
Radu Câmpan - tenor
Radu Câmpan a absolvit în 2016 Academia Naţională de Muzică 'Gheorghe Dima' la secţia Dirijat, studiind cu profesorii Ciprian Para şi Cornel Groza. Din 2016 face parte din corul Filarmonicii de Stat 'Transilvania'. În 2017 a fost admis la secţia canto, la clasa prof. univ. dr. habil. Marius Budoiu.
În 2018 a colaborat cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, interpretând rolul lui Eduard Strauss din opereta Lăsaţi-mă să cânt de Gherase Dendrino. În 2019 a făcut parte din distribuţia operei în concert La Fanciulla del West de Puccini, la Filarmonica de Stat 'Transilvania' precum şi la imprimările pentru casa de discuri Pentatone.
Anul 2020 aduce o nouă colaborare cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, în rolul lui Ernesto din opera Don Pasquale de G. Donizetti. În 2021 a fost solist invitat al Filarmonicii 'Banatul' din Timişoara, pentru Petite Messe Solennelle de G. Rossini.
În 2023 a câştigat premiul al II-lea la concursul 'Belcanto la Curtea Domnească' din Târgovişte.
Vocea lirică a lui Radu Câmpan se remarcă prin versatilitate şi maleabilitate, ceea ce îl face să fie unul din interpreţii de mare viitor în repertoriul vocal-simfonic, de la Handel la compozitorii din zilele noastre. Fiind un muzician complex, el este adesea solicitat în roluri solistice pentru lucrările cele mai dificile tehnic, interpretativ şi stilistic.
Ioan-Ştefan Muţ - bas
Absolvent de Seminar teologic (studii de licenţă şi masterat în Teologie Ortodoxă), Ştefan-Ioan Muţ a devenit din 2018, student al Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima', secţia canto clasic, la clasa prof. univ. dr. habil. Marius Budoiu şi conf. univ. dr. Codruţa Ghenceanu.
Pe parcursul anilor de studiu şi în prezent, a avut colaborări solistice cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca pentru rolurile Bartholo în opera Le Nozze di Figaro de W. A. Mozart;Reinmar von Zweter în opera Tannhauser' de Wagner; Sarastro în opera Die Zauberflote de W. A. Mozart; Don Pasquale în opera Don Pasquale de G. Donizetti; Gaudenzio în opera Il Signor Bruschino de G. Rossini; Leporello în opera Don Giovanni de W. A. Mozart; Don Magnifico în opera La Cenerentola de G. Rossini.
De asemenea, a colaborat în calitate solist cu Filarmonica de Stat'Transilvania' din Cluj-Napoca. Printre premiile recente obţinute se numără Premiul Special la Concursul Internaţional de Canto 'G. Enescu' de la Paris.
După absolvirea studiilor de Licenţă şi Masterat în Interpretare vocală, continuă studiile la Şcoala Doctorală 'Sigismund Toduţă' din cadrul Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Habil. Marius Budoiu. Este angajat al Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca şi membru al Studioului de Operă 'Lya Hubic', aflat sub egida Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.
Din toamna anului 2024 este student al Academiei Ecleziastice de Muzică Bizantină şi Tradiţională din Atena, sub îndrumarea protopsaltului Konstantinos Angelidis.
Preocupările sale acoperă o plajă largă de stiluri muzicale şi ca atare, basul Ştefan-Ioan Muţ se relevă o alegere foarte potrivită pentru distribuţiile din care face parte. Repertoriul pe care îl stăpâneşte se întinde de la Recviemul de Mozart, până chiar la Recviemul de Verdi, lucrare care este una dintre cele mai pretenţioase provocări pentru vocea de bas. Evoluţia sa interpretativă din ultimii ani, îl propulsează între soliştii de mare viitor din România.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Afisari: 54
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.