Comunicat de presă - Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureş
Concluziile Conferinţei Naţionale de Farmacoeconomie şi Management Sanitar 2024
În perioada 17-20 octombrie 2024 s-a desfăşurat Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS), aflată la a XI-a ediţie, organizat la Complexul ANA HOTELS din Poiana Braşov.
Evenimentul a fost organizat de UMFST 'George Emil Palade' Târgu Mureş - Disciplina de Sănătate Publică şi Management, împreună cu Asociaţia SURYAM şi a adus împreună principalii actori din sistemul sanitar românesc şi din regiune.
Ediţia a XI-a a CNFMS a beneficiat de sprijinul unor parteneri de prestigiu din industria farmaceutică, tehnologică şi din domeniul sănătăţii, printre care:
Asociaţii şi consorţii
ISPOR Romania, Societatea Romana de Farmacoeconomie, ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), OSMR (Organizaţia pentru Sănătate Mintală şi Reintegrare)
Companii farmaceutice, producători si distribuitori de medicamente si de dispozitive medicale
Novartis, Roche, MSD, CSL Vifor, Merck, Sanofi, AbbVie, Viatris, Bristol Myers Squibb, Sandoz, Servier, Sobi, Gilead, UCB, Ipsen, Boehringer Ingelheim, Pfizer, Swixx Bio Pharma, Remedia, Alliance Healthcare
Tehnologie şi consultanţă
Infoworld, BD Rowa, Hospital Consulting, Syreon Research România, Digisign, NeoPrivacy, Medicode, Farmacia Socială, CREST
Aceşti parteneri au contribuit la succesul evenimentului, susţinând dezbaterile şi activităţile care au avut loc în cadrul conferinţei.
Participare şi program
Conferinţa a reunit peste 300 de participanţi, incluzând:
Directori de unităţi spitaliceşti şi clinici medicale,
Reprezentanţi ai instituţiilor publice de sănătate (CNAS, MS, Parlament, ANMCS, ANMDM etc.),
Cadre universitare, experţi şi consultanţi în sănătate,
Companii farmaceutice şi furnizori de medicamente, dispozitive medicale si echipamente medicale.
Programul a inclus dezbateri, sesiuni paralele, cursuri şi prezentări. Printre temele abordate s-au numărat:
Educaţia în economia sanitară şi management: adaptarea curriculei academice la cerinţele pieţei, programe de master şi colaborări interinstituţionale;
Evoluţia pieţei farmaceutice şi implementarea contractelor de tip cost-volum;
Health Technology Assessment (HTA) şi noutăţile legislative europene;
Reforma finanţării spitalelor şi optimizarea costurilor, cu soluţii pentru eficientizarea activităţii spitalelor;
Managementul calităţii şi siguranţa pacienţilor;
Resursele umane în sănătate: criza specialiştilor, eficienţa structurii de personal, necesitatea reformelor în normare şi salarizare.
Concluzii principale
În urma desfăşurării celei de-a XI-a ediţii a CNFMS, au fost discutate mai multe probleme şi soluţii, cele mai importante concluzii fiind prezentate în continuare:
1. Educaţia în economia sanitară şi în management sanitar
Există o nevoie urgentă de formare specializată pentru profesioniştii din domeniul sanitar, mai ales în economie sanitară şi management.
Programele de scurtă durată şi cele de masterat sunt insuficiente raportat la cerinţele pieţei, fiind necesară şi o adaptare a curriculelor academice.
Colaborarea între instituţii educaţionale, autorităţi şi mediul privat este esenţială pentru a răspunde provocărilor din sistem.
Educaţia continuă pentru personalul de conducere din spitale şi clinici reprezintă un instrument-cheie pentru creşterea calităţii deciziilor şi eficienţei.
2. Finanţarea sistemului sanitar
Lipsa resurselor financiare este mai degrabă o problemă de alocare şi utilizare ineficientă decât de deficit de fonduri.
Modelele actuale de finanţare, precum contractele cost-volum, necesită analize detaliate şi reglementări clare pentru a fi utilizate mai eficient.
Reforma finanţării spitalelor, inspirată din modele precum cel din Ungaria, ar trebui să includă mecanisme transparente de măsurare a costurilor pe pacient şi standarde uniforme.
3. Resursele umane din sănătate
Se observă un dezechilibru geografic şi structural al resurselor umane:
Specialişti insuficienţi în unele regiuni sau specialităţi (de exemplu, ATI, oncologie).
Excedent în alte domenii, ceea ce indică o planificare deficitară a resurselor umane.
Programul de rezidenţiat trebuie să fie revizuit pentru a răspunde nevoilor reale ale sistemului sanitar.
Este necesară atragerea tinerilor către zone defavorizate, prin stimulente financiare şi non-financiare.
4. Calitatea şi siguranţa în spitale
Managementul calităţii în spitale necesită o atenţie mai mare, inclusiv din perspectivă juridică şi managerială.
Siguranţa pacienţilor rămâne un punct vulnerabil, iar îmbunătăţirea proceselor interne este o prioritate.
Lipsa de standardizare a unor proceduri administrative şi medicale conduce la ineficienţă şi riscuri suplimentare.
5. Health Technology Assessment (HTA)
România trebuie să alinieze metodologia HTA la standardele europene, facilitând adoptarea noilor tehnologii şi medicamente.
Evaluarea impactului costurilor trebuie să fie inclusă în toate etapele decizionale.
6. Programe şi proiecte inovatoare
Proiectele de succes implementate în spitale din România (de exemplu, reducerea costurilor prin digitalizare sau managementul deşeurilor) pot fi replicate la nivel naţional.
Studiile comparative între România şi alte ţări din regiune oferă modele utile pentru adaptarea unor practici eficiente.
7. Provocările financiare şi administrative
Spitalele se confruntă cu costuri extreme în cazul pacienţilor critici, ceea ce necesită un sistem de compensare mai bine reglementat.
Administraţia sanitară are nevoie de creşterea capacităţii administrative la toate nivelurile, inclusiv prin programe de formare a liderilor din sănătate.
Recomandări şi direcţii viitoare
Crearea unor platforme de dialog permanent între autorităţi, universităţi, spitale şi sectorul privat.
Investiţii în formarea resurselor umane şi în infrastructura spitalicească.
Implementarea unui mecanism de feedback la nivel naţional, care să urmărească eficienţa utilizării fondurilor publice şi impactul politicilor de sănătate.
Adoptarea unei strategii naţionale de atragere şi retenţie a personalului medical.
Consolidarea unor parteneriate internaţionale pentru schimb de bune practici.
Impact şi perspective
Evenimentul a reconfirmat importanţa dialogului intersectorial şi colaborării dintre autorităţi, universităţi, spitale şi sectorul privat pentru identificarea soluţiilor optime în faţa provocărilor din sănătate.
CNFMS 2024 a demonstrat că schimbul de experienţă şi implicarea activă a tuturor părţilor interesate sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea sistemului sanitar din România.
În perioada 17-20 octombrie 2024 s-a desfăşurat Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS), aflată la a XI-a ediţie, organizat la Complexul ANA HOTELS din Poiana Braşov.
Evenimentul a fost organizat de UMFST 'George Emil Palade' Târgu Mureş - Disciplina de Sănătate Publică şi Management, împreună cu Asociaţia SURYAM şi a adus împreună principalii actori din sistemul sanitar românesc şi din regiune.
Ediţia a XI-a a CNFMS a beneficiat de sprijinul unor parteneri de prestigiu din industria farmaceutică, tehnologică şi din domeniul sănătăţii, printre care:
Asociaţii şi consorţii
ISPOR Romania, Societatea Romana de Farmacoeconomie, ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), OSMR (Organizaţia pentru Sănătate Mintală şi Reintegrare)
Companii farmaceutice, producători si distribuitori de medicamente si de dispozitive medicale
Novartis, Roche, MSD, CSL Vifor, Merck, Sanofi, AbbVie, Viatris, Bristol Myers Squibb, Sandoz, Servier, Sobi, Gilead, UCB, Ipsen, Boehringer Ingelheim, Pfizer, Swixx Bio Pharma, Remedia, Alliance Healthcare
Tehnologie şi consultanţă
Infoworld, BD Rowa, Hospital Consulting, Syreon Research România, Digisign, NeoPrivacy, Medicode, Farmacia Socială, CREST
Aceşti parteneri au contribuit la succesul evenimentului, susţinând dezbaterile şi activităţile care au avut loc în cadrul conferinţei.
Participare şi program
Conferinţa a reunit peste 300 de participanţi, incluzând:
Directori de unităţi spitaliceşti şi clinici medicale,
Reprezentanţi ai instituţiilor publice de sănătate (CNAS, MS, Parlament, ANMCS, ANMDM etc.),
Cadre universitare, experţi şi consultanţi în sănătate,
Companii farmaceutice şi furnizori de medicamente, dispozitive medicale si echipamente medicale.
Programul a inclus dezbateri, sesiuni paralele, cursuri şi prezentări. Printre temele abordate s-au numărat:
Educaţia în economia sanitară şi management: adaptarea curriculei academice la cerinţele pieţei, programe de master şi colaborări interinstituţionale;
Evoluţia pieţei farmaceutice şi implementarea contractelor de tip cost-volum;
Health Technology Assessment (HTA) şi noutăţile legislative europene;
Reforma finanţării spitalelor şi optimizarea costurilor, cu soluţii pentru eficientizarea activităţii spitalelor;
Managementul calităţii şi siguranţa pacienţilor;
Resursele umane în sănătate: criza specialiştilor, eficienţa structurii de personal, necesitatea reformelor în normare şi salarizare.
Concluzii principale
În urma desfăşurării celei de-a XI-a ediţii a CNFMS, au fost discutate mai multe probleme şi soluţii, cele mai importante concluzii fiind prezentate în continuare:
1. Educaţia în economia sanitară şi în management sanitar
Există o nevoie urgentă de formare specializată pentru profesioniştii din domeniul sanitar, mai ales în economie sanitară şi management.
Programele de scurtă durată şi cele de masterat sunt insuficiente raportat la cerinţele pieţei, fiind necesară şi o adaptare a curriculelor academice.
Colaborarea între instituţii educaţionale, autorităţi şi mediul privat este esenţială pentru a răspunde provocărilor din sistem.
Educaţia continuă pentru personalul de conducere din spitale şi clinici reprezintă un instrument-cheie pentru creşterea calităţii deciziilor şi eficienţei.
2. Finanţarea sistemului sanitar
Lipsa resurselor financiare este mai degrabă o problemă de alocare şi utilizare ineficientă decât de deficit de fonduri.
Modelele actuale de finanţare, precum contractele cost-volum, necesită analize detaliate şi reglementări clare pentru a fi utilizate mai eficient.
Reforma finanţării spitalelor, inspirată din modele precum cel din Ungaria, ar trebui să includă mecanisme transparente de măsurare a costurilor pe pacient şi standarde uniforme.
3. Resursele umane din sănătate
Se observă un dezechilibru geografic şi structural al resurselor umane:
Specialişti insuficienţi în unele regiuni sau specialităţi (de exemplu, ATI, oncologie).
Excedent în alte domenii, ceea ce indică o planificare deficitară a resurselor umane.
Programul de rezidenţiat trebuie să fie revizuit pentru a răspunde nevoilor reale ale sistemului sanitar.
Este necesară atragerea tinerilor către zone defavorizate, prin stimulente financiare şi non-financiare.
4. Calitatea şi siguranţa în spitale
Managementul calităţii în spitale necesită o atenţie mai mare, inclusiv din perspectivă juridică şi managerială.
Siguranţa pacienţilor rămâne un punct vulnerabil, iar îmbunătăţirea proceselor interne este o prioritate.
Lipsa de standardizare a unor proceduri administrative şi medicale conduce la ineficienţă şi riscuri suplimentare.
5. Health Technology Assessment (HTA)
România trebuie să alinieze metodologia HTA la standardele europene, facilitând adoptarea noilor tehnologii şi medicamente.
Evaluarea impactului costurilor trebuie să fie inclusă în toate etapele decizionale.
6. Programe şi proiecte inovatoare
Proiectele de succes implementate în spitale din România (de exemplu, reducerea costurilor prin digitalizare sau managementul deşeurilor) pot fi replicate la nivel naţional.
Studiile comparative între România şi alte ţări din regiune oferă modele utile pentru adaptarea unor practici eficiente.
7. Provocările financiare şi administrative
Spitalele se confruntă cu costuri extreme în cazul pacienţilor critici, ceea ce necesită un sistem de compensare mai bine reglementat.
Administraţia sanitară are nevoie de creşterea capacităţii administrative la toate nivelurile, inclusiv prin programe de formare a liderilor din sănătate.
Recomandări şi direcţii viitoare
Crearea unor platforme de dialog permanent între autorităţi, universităţi, spitale şi sectorul privat.
Investiţii în formarea resurselor umane şi în infrastructura spitalicească.
Implementarea unui mecanism de feedback la nivel naţional, care să urmărească eficienţa utilizării fondurilor publice şi impactul politicilor de sănătate.
Adoptarea unei strategii naţionale de atragere şi retenţie a personalului medical.
Consolidarea unor parteneriate internaţionale pentru schimb de bune practici.
Impact şi perspective
Evenimentul a reconfirmat importanţa dialogului intersectorial şi colaborării dintre autorităţi, universităţi, spitale şi sectorul privat pentru identificarea soluţiilor optime în faţa provocărilor din sănătate.
CNFMS 2024 a demonstrat că schimbul de experienţă şi implicarea activă a tuturor părţilor interesate sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea sistemului sanitar din România.
Afisari: 54
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.