Comunicat de presă - Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Premieră la Filarmonica din Cluj-Napoca cu ocazia aniversării Zilei Naţionale a României - Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' de George Enescu
Vineri, 29 noiembrie 2024, ora 19, Abonament 6
Colegiul Academic
Concert dedicat Zilei Naţionale a României
Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania'
Mihnea Ignat dirijor
Mihai Diaconescu pian
Bedrich Smetana
Vltava (Moldau)
Nicolae Kirculescu
Moment muzical
George Enescu
Concertul pentru pian
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală'
Ziua Naţională a României va fi aniversată la Filarmonica de Stat 'Transilvania' cu un program muzical cu totul special şi inedit, ce va aduce melomanilor clujeni o premieră - George Enescu - Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală', precum şi o serie de lucrări menite să sublinieze diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural naţional şi european. Evenimentul din seara zilei de 29 noiembrie 2024 (ora 19.00, Colegiul Academic) este posibil datorită colaborării cu Muzeul Naţional 'George Enescu', partener care a pus la dispoziţie materialul de orchestră din patrimoniul propriu pentru interpretarea în premieră la Cluj a Simfoniei nr. 1 în re minor 'de şcoală' semnată de George Enescu.
Despre lucrări
'Moldau' de Bedrich Smetana - o odă patriotică universală
Includerea poemului simfonic 'Moldau -Vltava' de Bedrich Smetana alături de capodopere semnate de George Enescu şi Nicolae Kirculescu reprezintă mai mult decât o alegere artistică, este o declaraţie care celebrează legătura profundă dintre muzică şi identitatea naţională.
'Moldau' este o lucrare de o frumuseţe rară, în care Smetana evocă prin muzica sa curgerea râului Vltava, ce străbate peisaje spectaculoase: sursele izvoarelor, tumultul apelor repezi, o nuntă veselă la sat, momente legendare în care nimfele apelor dansează la lumina lunii şi multe altele.
Poemul simfonic transcende timpul, devenind un exemplu al modului în care identitatea naţională poate fi exprimată prin mijloace artistice fermecătoare. Prin temele şi orchestraţia sa descriptivă, 'Moldau' aminteşte de legătura profundă a omului cu natura. Acelaşi sentiment îl regăsim în lucrările lui Enescu şi Kirculescu, care integrează elemente şi imagini sonore inspirate din peisajele autentice româneşti.
Alături de lucrările lui George Enescu şi Nicolae Kirculescu, această capodoperă creează o punte între culturile noastre naţionale, revelând modul în care tradiţiile pot deveni surse de inspiraţie pentru compozitorii din întreaga lume; o călătorie sonoră prin peisaje naturale, legende şi tradiţii, invitând publicul să descopere frumuseţea universală a muzicii şi puterea ei de a uni identităţi.
'Momentul muzical' de Nicolae Kirculescu - un simbol al patrimoniului cultural românesc
Compusă în 1946 de Nicolae Kirculescu, lucrarea 'Momentul muzical pentru pian şi orchestră' a atins consacrarea în 1965, când un fragment din această creaţie a fost preluat în genericul emisiunii Teleenciclopedia, difuzată de Televiziunea Română.
De-a lungul decadelor, 'Momentul muzical' a devenit mai mult decât o simplă lucrare muzicală; şi-a câştigat locul în patrimoniul cultural al României, simbolizând legătura profundă dintre artă, educaţie şi identitatea naţională. Asocierea sa de durată cu Teleenciclopedia a păstrat o conexiune emoţională puternică cu publicul larg şi asta pentru că înainte de anii '90, Teleenciclopedia era una dintre puţinele surse de lumină care alimenta spiritele libere din România.
Cu prilejul Zilei Naţionale - o zi potrivită pentru a reflecta asupra modului în care cultura şi arta ne definesc - invităm publicul să redescopere nostalgia 'serilor de sâmbătă', care ne aminteau şi atunci, şi acum, de puterea ştiinţei şi a artei de a inspira şi de a da glas valorilor fundamentale.
Concertul pentru Pian şi Orchestră de George Enescu: un omagiu adus lui Brahms
Concertul pentru pian şi orchestră, scris de Enescu în jurul vârstei de 16 ani, a fost descoperit şi restaurat prin eforturile neobosite ale maestrului Cornel Ţăranu şi ale dirijorului Gabriel Bebeşelea. Lucrarea a fost prezentată în audiţie absolută la Cluj, de pianista Aurelia Vişovan în 2017, devenind o mărturie a genialităţii lui Enescu şi a pasiunii celor care şi-au dedicat viaţa operei sale.
Compoziţia, începută în perioada 1906-1907, reprezintă un omagiu adus lui Johannes Brahms, unul dintre compozitorii care l-au influenţat profund pe Enescu în anii de formare de la Viena. Enescu, care la doar 13 ani absolvise Conservatorul din Viena, trăia în casa lui Joseph Hellmesberger Jr., concertmaestrul de la Musikverein, unde discuţiile şi repetiţiile frecvente ale lui Brahms au lăsat o amprentă stilistică semnificativă asupra sa.
Cornel Ţăranu, un eminent cercetător al creaţiei enesciene, a jucat un rol esenţial în aducerea la lumină a acestei lucrări, analizând manuscrisele originale şi confruntându-se cu provocarea numeroaselor erori editoriale.
Acest Concert în Re minor impresionează prin complexitatea sa: o orchestră vastă, detalii de o fineţe extraordinară, o dinamică şi construcţie melodică desăvârşită. Deşi poartă influenţa lui Brahms, stilul unic al lui Enescu transpare în fiecare măsură, îmbinând tradiţia clasică cu profunzimea emoţională caracteristică creaţiei sale.
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' de George Enescu
Născut într-un sat moldovenesc, George Enescu îşi descria copilăria cu o sensibilitate poetică, evocând peisajul autentic românesc: 'Locuiam într-o casă mică cu pridvor de lemn vopsit, unde se uscau funiile de ceapă la soare. Şi acum mai văd ţăranii, în cămăşi albe cu ilice albastre, cântând în asfinţit' Imaginea aceasta transpusă în muzică a fost, după cum mărturisea el, un însoţitor permanent al vieţii sale.
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' semnată de George Enescu a fost compusă de Enescu la vârsta de doar 13 ani, în perioada sa de studiu la Conservatorul din Paris, sub îndrumarea lui Massenet. Această lucrare reprezintă o etapă timpurie, dar esenţială, în cariera sa, dezvăluind atât influenţele clasice ale mentorilor săi francezi, cât şi semnele distinctive ale geniului muzical care avea să devină cea mai importantă personalitate a muzicii româneşti în secolul XX.
La sfârşitul secolului XIX, Enescu a fost martorul unei perioade vibrante în istoria muzicii franceze, cunoscută drept 'a doua Renaştere'. În această atmosferă dominată de figuri ilustre precum Camille Saint-SaĂŤns, Gabriel Faure, Claude Debussy şi Maurice Ravel, Enescu a atras atenţia prin talentul său extraordinar ca violonist, pianist şi compozitor.
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' cu orchestraţia sa surprinzătoare şi maturitatea artistică remarcabilă pentru vârsta autorului, marchează debutul unui parcurs strălucitor. În cadrul clasei de compoziţie a lui Massenet, tânărul Enescu a început să îşi definească un stil propriu, iar această lucrare rămâne o mărturie a potenţialului său imens.
Premiera de la Cluj promite să ofere publicului o experienţă muzicală unică, aducând în prim-plan începuturile acestui geniu al muzicii clasice româneşti (texte semnate de Oana Bălan-Budoiu).
Despre dirijor
Mihnea Ignat
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Născut la Craiova în 1980, Mihnea Ignat este unul dintre cei mai importanţi dirijorii români ai generaţiei sale. În prezent, este dirijor principal al Operei Naţionale Române din Timişoara şi director artistic al Orchestrei Simfonice din Elche (Spania). De asemenea, timp de doisprezece ani (2005-2017) a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii Universităţii din Alicante (Spania), iar în sezonul 2009/2010, dirijor asociat al Orchestrei Simfonice Naţionale din Republica Dominicană. Începând cu anul 2025 va prelua funcţia de dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Sarajevo (Bosnia-Herţegovina).
Mihnea Ignat a fost distins în octombrie 2010, cu Premiul Special al Orchestrei, în cadrul Concursului internaţional de dirijat 'Arturo Toscanini', desfăşurat la Parma (Italia). A fost deasemenea semifinalist al concursurilor internaţionale de dirijat 'Donatella Flick' (Londra, 2008) şi 'Georg Solti' (Frankfurt, 2008).
Între anii 2009 şi 2014 a lucrat ca asistent al lui Dmitri Kitajenko, cu Orchestra Filarmonicii din Berlin, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Orchestra Filarmonicii din Munchen şi Orchestra Filarmonicii din Zagreb, printre altele. În aceeaşi perioadă i-a asistat şi pe dirijorii JesĂşs LĂłpez Cobos (Orchestra Naţională a Spaniei) şi pe Josep Pons (Teatro del Liceu, Barcelona).
Mihnea Ignat a colaborat de-a lungul timpului ca dirijor invitat, cu orchestre, precum Orchestra Simfonică Radio din Madrid, Orchestra Simfonică Naţională Irlandeză, Orchestra Simfonică Naţională a Radiodifuziunii Române, Orchestra Filarmonicii 'George Enescu', Orchestra Filarmonicii 'Transilvania' Cluj, Orchestra Sinfonică Regală din Sevilla (Spania), Orchestra Filarmonicii din Zagreb (Croaţia), Filarmonica Toscanini (Italia), Orchestra Simfonică Castilla şi Leon (Spania), Filarmonica Regală din Galicia (Spania), Orchestra Filarmonicii din Malaga (Spania), Orchestra Simfonică din Murcia (Spania), Orchestra Simfonică din Bilbao (Spania), Orchestra Filarmonică din Sarajevo şi Orchestra Simfonică 'Reina Sofia' din Madrid. De asemenea, este invitat cu regularitate să dirijeze majoritatea orchestrelor simfonice din România.
Un remarcabil dirijor de operă, Mihnea Ignat a fost dirijor invitat permanent al Operei Naţionale Române din Bucureşti, între anii 2018 şi 2020. Cele mai importante momente care au consolidat reputaţia sa de dirijor de operă includ premiera operei Otello de Giuseppe Verdi la Opera Naţională Română din Bucureşti, în regia lui Giancarlo del Monaco şi spectaculoasa producţie a operei La Serva Padrona de Giovanni Battista Pergolesi, în regia lui Silviu Purcărete şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. Dirijează în mod regulat titluri, precum Nabucco, Il Trovatore, Aida, La Traviata, Simon Boccanegra, Bal Mascat, Otello, Carmen, Rigoletto, Cavalleria Rusticana, Pagliacci, L'Elisir d'Amore, Madama Butterfly, Le Nozze di Figaro sau Don Giovanni. Mihnea Ignat abordează cu acelaşi succes şi celelalte genuri lirice precum musical-ul (Bal la Savoy) sau opereta (Văduva veselă).
A acompaniat pe scenă mari solişti, precum Juan Diego FlĂłrez, Jerome Lowenthal, John O'Conor, Stefan Milenkovich, Ning Feng, Remus Azoiţei, Liviu Prunaru, Ramona Zaharia, Celine Byrne, Lina Tur Bonet, Renata Pokupic, Ilana Vered, Miguel Ăngel Estrella, Viktor Derevianko, Alexandru Tomescu, Erzhan Kulibaev, ş.a.
Preocupat de formarea tinerilor cântăreţi Mihnea Ignat este din 2024 şi profesor de clasă de operă în cadrul catedrei de canto a Conservatorului Superior de Muzică 'Reina Sofia' din Madrid.
A studiat dirijatul de orchestră la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (România), unde a urmat şi studii de compoziţie. Ulterior şi-a obţinut diploma de master în dirijat de orchestră, la aceeaşi universitate, sub îndrumare renumitului dirijor român, Horia Andreescu. În prezent, realizează studii de doctorat la aceeaşi universitate, sub îndrumarea Valentinei Sandu Dediu, cu o lucrare ce se apleacă asupra relaţiei muzical-dramatice dintre Giuseppe Verdi, Arrigo Boito şi William Shakespeare.
Despre solist
Mihai Diaconescu
Mihai Diaconescu (n. 1991, Craiova) a început să studieze pianul la frageda vârstă de 4 ani. A absolvit cursurile Şcolii şi Liceului de Artă ,,Marin Sorescu', unde a avut-o ca mentor pe distinsa profesoară Mariana Ilie. A câştigat primul concurs de pian la vârsta de 7 ani, iar prima performanţă notabilă în competiţiile de interpretare a fost câştigarea Premiului I la Olimpiada Naţională, la vârsta de 13 ani.
Din anul 2010 până în 2013 urmează cursurile Academiei Naţionale de Muzică ,,Gh. Dima' din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Csiky Boldizsar. În anul 2013-2014 beneficiază de bursa Erasmus şi va studia la Academia ,,Sibelius' din Helsinki. Între 2014-2018 urmează cursurile de masterat al Academiei ,,Sibelius' la clasa profesorului Erik T. Tawaststjerna. În tot acest timp păstrează o legătura artistică foarte importantă cu Walter Krafft, sub îndrumarea căruia a avut privilegiul să fie de la o vârstă fragedă şi fără de care ,,o carieră pianistică nu ar fi fost posibilă'.
Pe scena internaţională a debutat la vârsta de 12 ani, când, în cadrul unui curs de măiestrie a avut ocazia să cânte pe scena Kleinerkonzertsaal am Gasteig (Filarmonica din Munchen). Va reveni aici peste doi ani (2006), cu un recital solo.
În decursul carierei, tânărul pianist a participat la numeroase cursuri de perfecţionare cu personalităţi marcante ale lumii muzicale: Walter Krafft, Mihai Ungureanu, Csiky Boldizsar, Robert Levin, Martin Hughes, Denis Pascal, Paavali Jumppanen, Mirabela Dina, Julia Mustonen, Richard Gode, Antti Siirala, Galina Eguizarova, Marta Gulyas, Pascal Gallois, Imai Nobuko, Felix Renggli, Mihaela Martin, Bjorn Lehmann, Axel Bauni, Krysztof Jablonski, Jean-Jaques Kantorov, Martti Rautio, Teemu Kupiaine, Hui-Ying Tawaststjerna, Julia Mustonen, Thomas Hecht.
Mihai Diaconescu a obţinut numeroase premii în cadrul concursurilor naţionale şi internaţionale: Premiul al II-lea în cadrul Concursului ,,Giovanni Pianisti' (Citta del Vasto, Italia); laureat în repetate rânduri al olimpiadelor naţionale de interpretare (România); Premiul I la Concursul ,,Rovered'Oro' (San Bartolomeo, Italia); Premiul I la Concursul 'Liszt' (Cluj, România). Este, de asemenea, semifinalist la concursurile internaţionale ,,Nordic Piano Competition' (Suedia) şi ,,Ciorlionis Competition' (Lituania).
Din 2006, Mihai Diaconescu începe o activitate concertistică extrem de puternică, iar la vârsta de 16 ani debutează ca solist, alături de orchestra Filarmonicii 'Oltenia' Craiova, interpretând Concertul nr.1 în Do major de Ludwig van Beethoven.
Este invitat să cânte frecvent în Germania, Italia, Austria. Cu ocazia comemorării compozitorului Carl Filtsch, susţine în 2007 un recital la Venezia, urmat chiar de un recital de deschidere a Festivalului şi Concursului 'Carl Filtsch'. De altfel, activitatea concertistică acoperă deopotrivă scena românească şi pe cea internaţională: România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Iaşi, Sibiu, Braşov, Sinaia, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Mureş, etc.), Germania (Munchen, Dresda), Italia (Portofino, Veneţia, Aosta, Como, Stressa, Montferrato, Mantova, Trieste), Spania (Barcelona, Santander), Franţa (Paris), Austria (Viena), Armenia (Yerevan), Polonia (Gdansk), Finlanda (Helsinki, Tampere, Turku), Rusia (Moscova), Ungaria (Budapesta), Bulgaria (Sofia), Polonia (Gdansk).
Din sălile importante unde tânărul muzician a concertat, menţionăm: Gasteig (Munchen, Germania), unde a susţinut o serie de recitaluri şi concerte de muzică de cameră; Sala Argenta - Palacio de Festivales (Santander, Spania); Teatro Bibiena, (Mantova, Italia).
De asemenea, Mihai Diaconescu a susţinut concerte în cadrul mai multor festivaluri: Festivalului ,,Carl Filtsch' (Sibiu, România); Festivalul ,,Liszt' (Cluj, România); ,,Festivalul Verdi' (Aosta, Italia); Festivalul ,,Encuentro Santander 2018' (Santander, Spania), Festivalul de la Fontainebleau (Franţa), Festivalul 'Classix' Iaşi, s.a.
Pe 25 octombrie 2018, Mihai Diaconescu a fost unul dintre soliştii tradiţionalului concert regal, concert care are loc în fiecare an în Sala Ateneului Român, alături de Camerata Regală.
Mihai Diaconescu a avut ocazia să colaboreze cu artişti renumiţi precum Serghei Lomovsky (vioara a doua din cvartetul Borodin), Ludmila Kruskhova, Pascal Gallois, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu. Ca solist, Mihai Diaconescu a susţinut concerte cu orchestre din România, Bulgaria, Finlanda şi Poloni sub bagheta unor maeştri precum Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Petre Sbârcea, I. Ilarion Galaţi, Gheorghe Costin, Tiberiu Soare, Ovidiu Bălan, Alexandru Iosub, Mihail Agafiţa, Jaan Ots, Gianluigi Zampieri, Friedrich Pfeiffer, Cristian Spătaru, etc
Începând din 2018 este stabilit la Cluj-Napoca, iar în aprilie 2023 a obţinut titlul de doctor în muzică. În prezent, îşi desfăşoară activitatea ca asistent universitar la Academia Naţională de Muzică 'Gheorghe Dima' şi în plus susţine cursuri de măiestrie dedicate tinerilor pianişti.
Perioada 2022-2023 a fost bogată în recitaluri şi concerte, în care Mihai a fost prezent în postură solistică alături de orchestrele filarmonicilor din Oradea, Râmnicu-Vâlcea, Ploieşti, Craiova, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, Podkarpacka Rzeszow Philharmonie, Polonia, Teatro Carignano Torino, Italia.
În 2023 şi 2024 Mihai a fost implicat într-un proiect cameral deosebit, Turneul Naţional Vibrations. Împreună cu violonistul Valentin Şerban, au susţinut concerte camerale la filarmonicile din Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca, Braşov, Târgu-Mureş, Craiova şi a avut onoarea de a performa în prestigioasa sală a Ateneului Român.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Vineri, 29 noiembrie 2024, ora 19, Abonament 6
Colegiul Academic
Concert dedicat Zilei Naţionale a României
Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania'
Mihnea Ignat dirijor
Mihai Diaconescu pian
Bedrich Smetana
Vltava (Moldau)
Nicolae Kirculescu
Moment muzical
George Enescu
Concertul pentru pian
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală'
Ziua Naţională a României va fi aniversată la Filarmonica de Stat 'Transilvania' cu un program muzical cu totul special şi inedit, ce va aduce melomanilor clujeni o premieră - George Enescu - Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală', precum şi o serie de lucrări menite să sublinieze diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural naţional şi european. Evenimentul din seara zilei de 29 noiembrie 2024 (ora 19.00, Colegiul Academic) este posibil datorită colaborării cu Muzeul Naţional 'George Enescu', partener care a pus la dispoziţie materialul de orchestră din patrimoniul propriu pentru interpretarea în premieră la Cluj a Simfoniei nr. 1 în re minor 'de şcoală' semnată de George Enescu.
Despre lucrări
'Moldau' de Bedrich Smetana - o odă patriotică universală
Includerea poemului simfonic 'Moldau -Vltava' de Bedrich Smetana alături de capodopere semnate de George Enescu şi Nicolae Kirculescu reprezintă mai mult decât o alegere artistică, este o declaraţie care celebrează legătura profundă dintre muzică şi identitatea naţională.
'Moldau' este o lucrare de o frumuseţe rară, în care Smetana evocă prin muzica sa curgerea râului Vltava, ce străbate peisaje spectaculoase: sursele izvoarelor, tumultul apelor repezi, o nuntă veselă la sat, momente legendare în care nimfele apelor dansează la lumina lunii şi multe altele.
Poemul simfonic transcende timpul, devenind un exemplu al modului în care identitatea naţională poate fi exprimată prin mijloace artistice fermecătoare. Prin temele şi orchestraţia sa descriptivă, 'Moldau' aminteşte de legătura profundă a omului cu natura. Acelaşi sentiment îl regăsim în lucrările lui Enescu şi Kirculescu, care integrează elemente şi imagini sonore inspirate din peisajele autentice româneşti.
Alături de lucrările lui George Enescu şi Nicolae Kirculescu, această capodoperă creează o punte între culturile noastre naţionale, revelând modul în care tradiţiile pot deveni surse de inspiraţie pentru compozitorii din întreaga lume; o călătorie sonoră prin peisaje naturale, legende şi tradiţii, invitând publicul să descopere frumuseţea universală a muzicii şi puterea ei de a uni identităţi.
'Momentul muzical' de Nicolae Kirculescu - un simbol al patrimoniului cultural românesc
Compusă în 1946 de Nicolae Kirculescu, lucrarea 'Momentul muzical pentru pian şi orchestră' a atins consacrarea în 1965, când un fragment din această creaţie a fost preluat în genericul emisiunii Teleenciclopedia, difuzată de Televiziunea Română.
De-a lungul decadelor, 'Momentul muzical' a devenit mai mult decât o simplă lucrare muzicală; şi-a câştigat locul în patrimoniul cultural al României, simbolizând legătura profundă dintre artă, educaţie şi identitatea naţională. Asocierea sa de durată cu Teleenciclopedia a păstrat o conexiune emoţională puternică cu publicul larg şi asta pentru că înainte de anii '90, Teleenciclopedia era una dintre puţinele surse de lumină care alimenta spiritele libere din România.
Cu prilejul Zilei Naţionale - o zi potrivită pentru a reflecta asupra modului în care cultura şi arta ne definesc - invităm publicul să redescopere nostalgia 'serilor de sâmbătă', care ne aminteau şi atunci, şi acum, de puterea ştiinţei şi a artei de a inspira şi de a da glas valorilor fundamentale.
Concertul pentru Pian şi Orchestră de George Enescu: un omagiu adus lui Brahms
Concertul pentru pian şi orchestră, scris de Enescu în jurul vârstei de 16 ani, a fost descoperit şi restaurat prin eforturile neobosite ale maestrului Cornel Ţăranu şi ale dirijorului Gabriel Bebeşelea. Lucrarea a fost prezentată în audiţie absolută la Cluj, de pianista Aurelia Vişovan în 2017, devenind o mărturie a genialităţii lui Enescu şi a pasiunii celor care şi-au dedicat viaţa operei sale.
Compoziţia, începută în perioada 1906-1907, reprezintă un omagiu adus lui Johannes Brahms, unul dintre compozitorii care l-au influenţat profund pe Enescu în anii de formare de la Viena. Enescu, care la doar 13 ani absolvise Conservatorul din Viena, trăia în casa lui Joseph Hellmesberger Jr., concertmaestrul de la Musikverein, unde discuţiile şi repetiţiile frecvente ale lui Brahms au lăsat o amprentă stilistică semnificativă asupra sa.
Cornel Ţăranu, un eminent cercetător al creaţiei enesciene, a jucat un rol esenţial în aducerea la lumină a acestei lucrări, analizând manuscrisele originale şi confruntându-se cu provocarea numeroaselor erori editoriale.
Acest Concert în Re minor impresionează prin complexitatea sa: o orchestră vastă, detalii de o fineţe extraordinară, o dinamică şi construcţie melodică desăvârşită. Deşi poartă influenţa lui Brahms, stilul unic al lui Enescu transpare în fiecare măsură, îmbinând tradiţia clasică cu profunzimea emoţională caracteristică creaţiei sale.
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' de George Enescu
Născut într-un sat moldovenesc, George Enescu îşi descria copilăria cu o sensibilitate poetică, evocând peisajul autentic românesc: 'Locuiam într-o casă mică cu pridvor de lemn vopsit, unde se uscau funiile de ceapă la soare. Şi acum mai văd ţăranii, în cămăşi albe cu ilice albastre, cântând în asfinţit' Imaginea aceasta transpusă în muzică a fost, după cum mărturisea el, un însoţitor permanent al vieţii sale.
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' semnată de George Enescu a fost compusă de Enescu la vârsta de doar 13 ani, în perioada sa de studiu la Conservatorul din Paris, sub îndrumarea lui Massenet. Această lucrare reprezintă o etapă timpurie, dar esenţială, în cariera sa, dezvăluind atât influenţele clasice ale mentorilor săi francezi, cât şi semnele distinctive ale geniului muzical care avea să devină cea mai importantă personalitate a muzicii româneşti în secolul XX.
La sfârşitul secolului XIX, Enescu a fost martorul unei perioade vibrante în istoria muzicii franceze, cunoscută drept 'a doua Renaştere'. În această atmosferă dominată de figuri ilustre precum Camille Saint-SaĂŤns, Gabriel Faure, Claude Debussy şi Maurice Ravel, Enescu a atras atenţia prin talentul său extraordinar ca violonist, pianist şi compozitor.
Simfonia nr. 1 în re minor 'de şcoală' cu orchestraţia sa surprinzătoare şi maturitatea artistică remarcabilă pentru vârsta autorului, marchează debutul unui parcurs strălucitor. În cadrul clasei de compoziţie a lui Massenet, tânărul Enescu a început să îşi definească un stil propriu, iar această lucrare rămâne o mărturie a potenţialului său imens.
Premiera de la Cluj promite să ofere publicului o experienţă muzicală unică, aducând în prim-plan începuturile acestui geniu al muzicii clasice româneşti (texte semnate de Oana Bălan-Budoiu).
Despre dirijor
Mihnea Ignat
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Născut la Craiova în 1980, Mihnea Ignat este unul dintre cei mai importanţi dirijorii români ai generaţiei sale. În prezent, este dirijor principal al Operei Naţionale Române din Timişoara şi director artistic al Orchestrei Simfonice din Elche (Spania). De asemenea, timp de doisprezece ani (2005-2017) a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii Universităţii din Alicante (Spania), iar în sezonul 2009/2010, dirijor asociat al Orchestrei Simfonice Naţionale din Republica Dominicană. Începând cu anul 2025 va prelua funcţia de dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Sarajevo (Bosnia-Herţegovina).
Mihnea Ignat a fost distins în octombrie 2010, cu Premiul Special al Orchestrei, în cadrul Concursului internaţional de dirijat 'Arturo Toscanini', desfăşurat la Parma (Italia). A fost deasemenea semifinalist al concursurilor internaţionale de dirijat 'Donatella Flick' (Londra, 2008) şi 'Georg Solti' (Frankfurt, 2008).
Între anii 2009 şi 2014 a lucrat ca asistent al lui Dmitri Kitajenko, cu Orchestra Filarmonicii din Berlin, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Orchestra Filarmonicii din Munchen şi Orchestra Filarmonicii din Zagreb, printre altele. În aceeaşi perioadă i-a asistat şi pe dirijorii JesĂşs LĂłpez Cobos (Orchestra Naţională a Spaniei) şi pe Josep Pons (Teatro del Liceu, Barcelona).
Mihnea Ignat a colaborat de-a lungul timpului ca dirijor invitat, cu orchestre, precum Orchestra Simfonică Radio din Madrid, Orchestra Simfonică Naţională Irlandeză, Orchestra Simfonică Naţională a Radiodifuziunii Române, Orchestra Filarmonicii 'George Enescu', Orchestra Filarmonicii 'Transilvania' Cluj, Orchestra Sinfonică Regală din Sevilla (Spania), Orchestra Filarmonicii din Zagreb (Croaţia), Filarmonica Toscanini (Italia), Orchestra Simfonică Castilla şi Leon (Spania), Filarmonica Regală din Galicia (Spania), Orchestra Filarmonicii din Malaga (Spania), Orchestra Simfonică din Murcia (Spania), Orchestra Simfonică din Bilbao (Spania), Orchestra Filarmonică din Sarajevo şi Orchestra Simfonică 'Reina Sofia' din Madrid. De asemenea, este invitat cu regularitate să dirijeze majoritatea orchestrelor simfonice din România.
Un remarcabil dirijor de operă, Mihnea Ignat a fost dirijor invitat permanent al Operei Naţionale Române din Bucureşti, între anii 2018 şi 2020. Cele mai importante momente care au consolidat reputaţia sa de dirijor de operă includ premiera operei Otello de Giuseppe Verdi la Opera Naţională Română din Bucureşti, în regia lui Giancarlo del Monaco şi spectaculoasa producţie a operei La Serva Padrona de Giovanni Battista Pergolesi, în regia lui Silviu Purcărete şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. Dirijează în mod regulat titluri, precum Nabucco, Il Trovatore, Aida, La Traviata, Simon Boccanegra, Bal Mascat, Otello, Carmen, Rigoletto, Cavalleria Rusticana, Pagliacci, L'Elisir d'Amore, Madama Butterfly, Le Nozze di Figaro sau Don Giovanni. Mihnea Ignat abordează cu acelaşi succes şi celelalte genuri lirice precum musical-ul (Bal la Savoy) sau opereta (Văduva veselă).
A acompaniat pe scenă mari solişti, precum Juan Diego FlĂłrez, Jerome Lowenthal, John O'Conor, Stefan Milenkovich, Ning Feng, Remus Azoiţei, Liviu Prunaru, Ramona Zaharia, Celine Byrne, Lina Tur Bonet, Renata Pokupic, Ilana Vered, Miguel Ăngel Estrella, Viktor Derevianko, Alexandru Tomescu, Erzhan Kulibaev, ş.a.
Preocupat de formarea tinerilor cântăreţi Mihnea Ignat este din 2024 şi profesor de clasă de operă în cadrul catedrei de canto a Conservatorului Superior de Muzică 'Reina Sofia' din Madrid.
A studiat dirijatul de orchestră la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (România), unde a urmat şi studii de compoziţie. Ulterior şi-a obţinut diploma de master în dirijat de orchestră, la aceeaşi universitate, sub îndrumare renumitului dirijor român, Horia Andreescu. În prezent, realizează studii de doctorat la aceeaşi universitate, sub îndrumarea Valentinei Sandu Dediu, cu o lucrare ce se apleacă asupra relaţiei muzical-dramatice dintre Giuseppe Verdi, Arrigo Boito şi William Shakespeare.
Despre solist
Mihai Diaconescu
Mihai Diaconescu (n. 1991, Craiova) a început să studieze pianul la frageda vârstă de 4 ani. A absolvit cursurile Şcolii şi Liceului de Artă ,,Marin Sorescu', unde a avut-o ca mentor pe distinsa profesoară Mariana Ilie. A câştigat primul concurs de pian la vârsta de 7 ani, iar prima performanţă notabilă în competiţiile de interpretare a fost câştigarea Premiului I la Olimpiada Naţională, la vârsta de 13 ani.
Din anul 2010 până în 2013 urmează cursurile Academiei Naţionale de Muzică ,,Gh. Dima' din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Csiky Boldizsar. În anul 2013-2014 beneficiază de bursa Erasmus şi va studia la Academia ,,Sibelius' din Helsinki. Între 2014-2018 urmează cursurile de masterat al Academiei ,,Sibelius' la clasa profesorului Erik T. Tawaststjerna. În tot acest timp păstrează o legătura artistică foarte importantă cu Walter Krafft, sub îndrumarea căruia a avut privilegiul să fie de la o vârstă fragedă şi fără de care ,,o carieră pianistică nu ar fi fost posibilă'.
Pe scena internaţională a debutat la vârsta de 12 ani, când, în cadrul unui curs de măiestrie a avut ocazia să cânte pe scena Kleinerkonzertsaal am Gasteig (Filarmonica din Munchen). Va reveni aici peste doi ani (2006), cu un recital solo.
În decursul carierei, tânărul pianist a participat la numeroase cursuri de perfecţionare cu personalităţi marcante ale lumii muzicale: Walter Krafft, Mihai Ungureanu, Csiky Boldizsar, Robert Levin, Martin Hughes, Denis Pascal, Paavali Jumppanen, Mirabela Dina, Julia Mustonen, Richard Gode, Antti Siirala, Galina Eguizarova, Marta Gulyas, Pascal Gallois, Imai Nobuko, Felix Renggli, Mihaela Martin, Bjorn Lehmann, Axel Bauni, Krysztof Jablonski, Jean-Jaques Kantorov, Martti Rautio, Teemu Kupiaine, Hui-Ying Tawaststjerna, Julia Mustonen, Thomas Hecht.
Mihai Diaconescu a obţinut numeroase premii în cadrul concursurilor naţionale şi internaţionale: Premiul al II-lea în cadrul Concursului ,,Giovanni Pianisti' (Citta del Vasto, Italia); laureat în repetate rânduri al olimpiadelor naţionale de interpretare (România); Premiul I la Concursul ,,Rovered'Oro' (San Bartolomeo, Italia); Premiul I la Concursul 'Liszt' (Cluj, România). Este, de asemenea, semifinalist la concursurile internaţionale ,,Nordic Piano Competition' (Suedia) şi ,,Ciorlionis Competition' (Lituania).
Din 2006, Mihai Diaconescu începe o activitate concertistică extrem de puternică, iar la vârsta de 16 ani debutează ca solist, alături de orchestra Filarmonicii 'Oltenia' Craiova, interpretând Concertul nr.1 în Do major de Ludwig van Beethoven.
Este invitat să cânte frecvent în Germania, Italia, Austria. Cu ocazia comemorării compozitorului Carl Filtsch, susţine în 2007 un recital la Venezia, urmat chiar de un recital de deschidere a Festivalului şi Concursului 'Carl Filtsch'. De altfel, activitatea concertistică acoperă deopotrivă scena românească şi pe cea internaţională: România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Iaşi, Sibiu, Braşov, Sinaia, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Mureş, etc.), Germania (Munchen, Dresda), Italia (Portofino, Veneţia, Aosta, Como, Stressa, Montferrato, Mantova, Trieste), Spania (Barcelona, Santander), Franţa (Paris), Austria (Viena), Armenia (Yerevan), Polonia (Gdansk), Finlanda (Helsinki, Tampere, Turku), Rusia (Moscova), Ungaria (Budapesta), Bulgaria (Sofia), Polonia (Gdansk).
Din sălile importante unde tânărul muzician a concertat, menţionăm: Gasteig (Munchen, Germania), unde a susţinut o serie de recitaluri şi concerte de muzică de cameră; Sala Argenta - Palacio de Festivales (Santander, Spania); Teatro Bibiena, (Mantova, Italia).
De asemenea, Mihai Diaconescu a susţinut concerte în cadrul mai multor festivaluri: Festivalului ,,Carl Filtsch' (Sibiu, România); Festivalul ,,Liszt' (Cluj, România); ,,Festivalul Verdi' (Aosta, Italia); Festivalul ,,Encuentro Santander 2018' (Santander, Spania), Festivalul de la Fontainebleau (Franţa), Festivalul 'Classix' Iaşi, s.a.
Pe 25 octombrie 2018, Mihai Diaconescu a fost unul dintre soliştii tradiţionalului concert regal, concert care are loc în fiecare an în Sala Ateneului Român, alături de Camerata Regală.
Mihai Diaconescu a avut ocazia să colaboreze cu artişti renumiţi precum Serghei Lomovsky (vioara a doua din cvartetul Borodin), Ludmila Kruskhova, Pascal Gallois, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu. Ca solist, Mihai Diaconescu a susţinut concerte cu orchestre din România, Bulgaria, Finlanda şi Poloni sub bagheta unor maeştri precum Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Petre Sbârcea, I. Ilarion Galaţi, Gheorghe Costin, Tiberiu Soare, Ovidiu Bălan, Alexandru Iosub, Mihail Agafiţa, Jaan Ots, Gianluigi Zampieri, Friedrich Pfeiffer, Cristian Spătaru, etc
Începând din 2018 este stabilit la Cluj-Napoca, iar în aprilie 2023 a obţinut titlul de doctor în muzică. În prezent, îşi desfăşoară activitatea ca asistent universitar la Academia Naţională de Muzică 'Gheorghe Dima' şi în plus susţine cursuri de măiestrie dedicate tinerilor pianişti.
Perioada 2022-2023 a fost bogată în recitaluri şi concerte, în care Mihai a fost prezent în postură solistică alături de orchestrele filarmonicilor din Oradea, Râmnicu-Vâlcea, Ploieşti, Craiova, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, Podkarpacka Rzeszow Philharmonie, Polonia, Teatro Carignano Torino, Italia.
În 2023 şi 2024 Mihai a fost implicat într-un proiect cameral deosebit, Turneul Naţional Vibrations. Împreună cu violonistul Valentin Şerban, au susţinut concerte camerale la filarmonicile din Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca, Braşov, Târgu-Mureş, Craiova şi a avut onoarea de a performa în prestigioasa sală a Ateneului Român.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Afisari: 55
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.