logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Comunicat de presă - Opera Naţională Bucureşti

Valentina Naforniţă, Ruxandra Donose şi Ştefan Pop, alături de Orchestra Operei Naţionale Bucureşti dirijată de Daniel Jinga, pe scena Teatro La Fenice din Veneţia, pe 28 noiembrie

Valentina Naforniţa, Ruxandra Donose şi Ştefan Pop, acompaniaţi de Orchestra Operei Naţionale Bucureşti dirijată de Daniel Jinga, prezintă joi, 28 noiembrie, ora 19:30 concertul de gală Ziua Naţională a României pe scena La Fenice - Stele ale Operei Româneşti la Veneţia.

Proiectul este finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, fiind organizat de Opera Naţională Bucureşti şi realizat în parteneriat cu Ambasada României în Republica Italiană şi cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în contextul manifestărilor ce marchează 145 de ani de relaţii diplomatice între România şi Italia.

Concertul de gală Ziua Naţională a României pe scena La Fenice - Stele ale Operei Româneşti la Veneţia este un proiect ce are în centru promovarea marilor interpreţi români de operă în faţa comunităţilor de români din afara graniţelor - Valentina Naforniţa, Ruxandra Donose şi Ştefan Pop fiind la rândul lor reprezentanţi marcanţi ai comunităţii românilor de pretutindeni, vedete ale artei lirice internaţionale.

'Suntem încă în anul 2024 şi nu contenim să îl celebrăm pe Puccini. De data aceasta sunt fericită să anunţ că voi cânta pe scena teatrului La Fenice împreună cu Orchestra Operei Naţionale Bucureşti şi maestrul Daniel Jinga şi cu minunaţii mei colegi tenorul Ştefan Pop şi mezzosoprana Ruxandra Donose. Vom cânta Puccini, vom celebra de Ziua Naţională a României şi vom aduce şi compoziţii de compozitori români pe această minunată scenă.' - soprana Valentina Naforniţa

'Se apropie 1 decembrie şi cu nerăbdare aştept să mă întorc la Veneţia, pe scena teatrului La Fenice, împreună cu Opera Naţională Bucureşti şi alături de doi dragi colegi, soprana Valentina Naforniţă şi tenorul Ştefan Pop. Vom sărbători România, vom sărbători şi muzica şi pe Puccini, opera şi bucuria de a ne afla din nou în faţa extraordinarului public.' - mezzosoprana Ruxandra Donose

De-a lungul timpului, pe scena prestigiosului Teatru La Fenice din Veneţia au cântat artişti români de renume precum Hariclea Darclee, Florica Cristoforeanu, Ileana Cotrubaş, Virginia Zeani, Mariana Nicolesco, Leontina Văduva, Viorica Cortez, Ruxandra Donose, Marina Krilovici, Ştefan Pop, Angela Gheorghiu, Roxana Constantinescu, Elena Moşuc, Şerban Vasile, Cezar Ouatu, Petre Munteanu, Maria Cebotari, Eugenia Moldoveanu şi Viorica Ursuleac, care au scris pagini importante în istoria operei mondiale.

Ziua Naţională a României pe scena La Fenice - Stele ale Operei Româneşti la Veneţia este un proiect cultural naţional de anvergură ce integrează repertoriul românesc - cu influenţe folclorice - în tezaurul muzical internaţional, din program nelipsind lucrări de George Enescu, Iosif Ivanovici sau Tiberiu Brediceanu.
Iniţiativa organizării cu prilejul Zilei Naţionale a României a unui concert de gală, menit a deveni memorabil prin participarea unor mari artişti români din domeniul muzicii clasice cu o carieră internaţională impresionantă, s-a născut din dorinţa de împrospătare a contactului comunităţii de români din Europa cu excelenţa artei interpretative naţionale şi cu muzica autohtonă şi universală într-un eveniment de excepţie.

Artiştii români care au plecat din ţară pentru a-şi împărtăşi talentul lumii întregi au dorinţa de a reîntâlni publicul din rândul căruia au venit, cel românesc, fie că el se găseşte acasă sau în străinătate. Concertul de gală aduce astfel voci care strălucesc pe cele mai mari scene (Covent Garden, Staatsoper din Viena, Opera din Paris, Metropolitan Opera), cu un repertoriu accesibil publicului larg, ce conţine şi creaţii muzicale româneşti.

Programul cuprinde lucrări de G. Enescu, G. Puccini, F. Cilea, G. Rossini, T. Brediceanu, G. Verdi, V. Bellini, Iosif Ivanovici, alcătuirea lui marcând şi faptul că 2024 a fost cunoscut în întreaga lume ca Anul Puccini.

Valentina Naforniţa - soprană

La scurt timp după absolvirea Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Valentina Naforniţa a câştigat concursul BBC Cardiff Singer of the World şi şi-a început cariera internaţională de cântăreaţă de operă.

Ca tânără membră a ansamblului Operei de Stat din Viena, Valentina Naforniţa şi-a dezvoltat un repertoriu vast. 'Papagena' sa din Flautul fermecat de Mozart a fost urmată de mai multe debuturi remarcabile, printre care 'Musetta' (La Boheme), 'Susanna' (Le nozze di Figaro), 'Pamina' (Die Zauberflote), 'Norina' (Don Pasquale), 'Zerlina' (Don Giovanni), 'Adina' (L'elisir d'amore), 'Oscar' (Un ballo in maschera) şi 'Ilia' (Idomeneo).

Debutul său în rolul 'Zerlina' la Festivalul de la Salzburg din vara anului 2014 a fost urmat de apariţii la Opera national de Paris în rolul titular din Iolanta, la Opera de Lausanne în rolul 'Contessa' din Le nozze di Figaro şi la Operele de Stat din Hamburg, Berlin şi Munchen, Teatro alla Scala din Milano.

Alte momente importante din cariera sa includ rolurile 'Helena' în Visul unei nopţi de vară de Britten la Opera de Stat din Viena, 'Musetta' (La Boheme) la Teatro de Liceu din Barcelona, 'Fiordiligi' (CosĂŹ fan tutte) la Teatro del Maggio Musicale din Florenţa sub bagheta lui Zubin Mehta şi o adaptare cinematografică a operei La Boheme pentru RAI Italia.
În stagiunea 2022/ 23, Valentina Naforniţa revine la Teatro del Maggio Musicale din Florenţa, unde apare pentru prima dată pe scenă în rolul 'MicaĂŤla' din Carmen de Bizet. Cu mare succes şi-a făcut debutul şi la Teatro Carlo Felice din Genova în rolul 'Rosalinde' din Die Fledermaus, în regia muzicală a lui Fabio Luisi.

În stagiunea 2023/24 debutează ca 'Mimi' (La Boheme) la Opera de Stat din Berlin şi va interpreta, din nou, rolul 'Zerlina', de data aceasta la Teatro San Carlo din Napoli.
Artista lucrează în mod regulat cu dirijori de talie mondială precum Bertrand de Billy, Guillermo GarcĂ­a Calvo, Karel Mark Chichon, Gustavo Dudamel, Adam Fischer, Louis Langree, Cristian Mandeal, Ingo Metzmacher, Kazushi Ono, Evelino Pida, Peter Schneider şi Franz Welser-Most, Keri-Lynn Wilson, Simone Young şi Massimo Zanetti.

Primul ei album, Romance, a fost lansat de casa de discuri Alpha în 2020, fiind apreciat de critica muzicală.

Ştefan Pop - tenor

Născut în Bistriţa, având o pregătire muzicală solidă după studiul viorii timp de doisprezece ani, Ştefan Pop a absolvit Academia de Muzică 'Gheorghe Dima' (catedra de canto) din Cluj Napoca. După ce a câştigat majoritatea concursurilor naţionale de canto, în anul 2008, la vârsta de 21 de ani, a debutat în rolul Nemorino din opera 'L'elisir d'amore' de Gaetano Donizetti pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara şi în opera 'Il Matrimonio Segretto' de Domenico Cimarosa la Opera Maghiară din Cluj- Napoca. În martie 2009 a fost invitat să cânte la premiera mondială a lucrării 'Colindă-Baladă op. 46″ de Gyorgy Kurtag alături de Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj Napoca. Debutul său internaţional, spectaculos, a avut loc în luna decembrie a anului 2009 la vârsta de doar 22 de ani, cu rolul Alfredo din opera 'La Traviata' de Giuseppe Verdi la 'Teatro dell'Opera' din Roma în celebra producţie regizată de Franco Zeffirelli. Curând a urmat debutul la Opera Naţională Greacă, tot în opera 'La Traviata'.

La 23 de ani, în 2010, a câştigat două dintre cele mai importante concursuri internaţionale de canto la doar şapte zile diferenţă, pe două continente diferite: Operalia, găzduită de 'Teatro alla Scala' din Milano sub atenta îndrumare a maestrului Placido Domingo, unde a fost printre puţinii concurenţi din întreaga istorie a concursului care au câştigat două premii în aceeaşi seară, premiul I şi premiul publicului şi 6th International Music Competition din Seul, unde a câştigat premiul I.

După ce a câştigat Operalia, Ştefan Pop a debutat la 'Teatro Verdi' din Trieste (2010) în rolul Nemorino din opera 'L'elisir d'amore' şi la Opera de Stat din Hamburg (2011) iar la Opera de Stat din Viena (2011), sub bagheta lui Evelino Pido, a debutat cu rolul Elvino din opera 'La Sonnambula' de Vincenzo Bellini. Anul 2013 i-a adus debutul la Teatrul Bolşoi din Moscova în rolul lui Alfredo şi, de asemenea, debutul în rolul titular din opera 'Faust' de Charles Gounod la Opera Naţională din Bucureşti.

În iunie 2014 a debutat în rolul Rodolfo, în varianta de concert a operei 'La boheme' de Giacomo Puccini, la 'Salle Pleyel' din Paris, alături de Patrizia Cioffi (Mimi). Mai târziu, în august 2014, a debutat şi în rolul cântăreţului italian din opera 'Der Rosenkavalier' de Richard Strauss la renumitul Festival de la Salzburg, spectacol disponibil şi pe DVD. Tot în 2014 a cântat în 'La Traviata' la Opera Menorca alături de Leo Nucci şi Norah Amselem. În februarie 2015, Ştefan Pop a debutat în opera 'Don Giovanni' de Wolfgang Amadeus Mozart la Opera 'Bastille' din Paris, alături de o distribuţie de excepţie, sub bagheta lui Alain Altinoglu. A participat la două festivaluri importante de operă, Festivalul Menuhin din Gstaad, Elveţia, în rolul Don Ottavio din opera Don Giovanni (alături de Tatiana Lisnic şi Erwin Schrott) şi la Festivalul 'George Enescu' de la Bucureşti, într-un concert în aer liber condus de David Crescenzi. În noiembrie 2015 i s-a oferit titlul de cetăţean de onoare al oraşului natal, Bistriţa.

Ruxandra Donose - mezzsoprană

Printre cele mai cunoscute şi apreciate mezzosoprane din generaţia sa, Ruxandra Donose a captat atenţia publicului şi a criticii de specialitate în teatre de operă şi săli de concerte din întreaga lume. Asociată iniţial mai mult cu stilul Belcanto, muzica lui Mozart sau muzica franceză, în ultimii ani s-a îndreptat spre repertoriul dramatic german şi italian, bucurându-se de un enorm succes în rolul Kundry din opera 'Parsifal' de Wagner cu Filarmonica din Berlin sub bagheta lui Sir Simon Rattle, în Elektra din opera 'Orest' de Manfred Trojahn la Opera din Zürich sau Sieglinde în 'Walkiria' de Wagner, la Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski.

Într-o carieră care se desfăşoară de peste 30 de ani la nivel internaţional, Ruxandra Donose a cântat pe cele mai mari scene de operă ale lumii, de la Royal Opera Covent Garden, Londra până la Metropolitan New York, trecând prin Wiener Staatsoper, Theater an der Wien, Opera Paris Bastille, Théatre de Chatelet Paris, Opéra de Lyon, Teatro Real Madrid, Opernhaus Zürich, Grand Théatre de Genève, Deutsche Oper Berlin, Bayerischer Staatsoper München, Teatro la Fenice Venezia, Grande Teatro di Torino, Opera Bolshoi din Moscova, Opera din Praga, Opera din Budapesta, Opera din Beijing, Opera din Shanghai, ca şi Toronto Opera Company, San Francisco Opera, Los Angeles Opera, Chicago Opera, Philadelphia Opera, San Paolo Opera, Opera din Copenhaga, Opera din Helsinki, Glyndebourne Festival, Grange Park Opera, Sn Festival in Singapore, Festivalul de la Salzburg şi multe altele.

De asemenea, a fost solistă în concerte sau a susţinut recitaluri în cele mai reputate săli de concert din lume de la Wigmore Hall, Royal Festival Hall, Barbican Theatre din Londra, la Carnegie Hall din New York, trecând prin Konzerthaus Viena, Musikverein Viena, Salle Pleyel Paris, Tokyo Bunka Kaikan, Ceaikovski Hall din Moscova, Sala Gasteig din München, Tonhalle Zürich etc. A colaborat cu dirijori precum Sergiu Celibidache, Claudio Abbado, Mariss Jansons, Pierre Boulez, Sir Colin Davis, Zubin Mehta, Charles Dutoit şi alţi artişti importanţi.

Ruxandra Donose a interpretat şi a înregistrat şi mult repertoriu baroc pentru EMI, Deusche Gramphone, Decca, Naive şi alte importante case de discuri, cu orchestre ca Armonia Atenea, La Cetra, Concerto Köln, I Barrochisti etc. Repertoriul său mai cuprinde şi multe lucrări vocal simfonice sau lieduri. Înregistrarea ei cu Stabat Mater de Dvořak sub bagheta lui Giuseppe Sinopoli a fost nominalizată la cea de-a 44-a ediţie a premiilor Grammy.

Printre proiectele sale din viitorul apropiat se numără recitaluri de lied la Viena, opera 'Tristan şi Isolda' de Wagner la Tokio, sub bagheta lui Marek Janowski şi premiera americană a operei 'Innocence' de Kaija Saariaho la opera din San Francisco.

Daniel Jinga - dirijor

Daniel Jinga a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, pe care le-a absolvit în anul 2003. În anul 2004 şi-a finalizat cursurile de master în Stilistică Dirijorală - Dirijat Cor Academic ale Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti iar în anul 2012 i s-a acordat titlul de Doctor în Muzică al aceleiaşi universităţi. I-a avut ca profesori de dirijat sau mentori pe Marin Constantin, Petre Crăciun, Stelian Olariu, Dan Mihai Goia şi Valentin Gruescu.

În paralel a absolvit şi alte cursuri de perfecţionare: Masterclass internaţional de dirijat operă, susţinut de Prof. Univ. Dr. Dumitru Goia, Masterclass de dirijat coral susţinut cu Corul 'Arnold Schoenberg' de către Prof. Erwin Ortner şi Masterclass de dirijat coral şi stilistică dirijorală, susţinut de Sharon Hansen (Profesor de Muzică şi Artă la Universitatea din Wisconsin, SUA).

Marin Constantin îl numeşte în anul 2003, dirijor secund al Corului Naţional de Cameră 'Madrigal', legitimându-i astfel calităţile dirijorale. Din dorinţa de a se exprima artistic într-o manieră autentică, părăseşte emblematicul 'Madrigal' şi înfiinţează Corul de Cameră 'Accoustic', împreună cu cei mai valoroşi colegi ai generaţiei sale. Corul 'Accoustic' îşi construieşte în scurt timp o identitate repertorială nouă şi o sonoritate proprie, la acest lucru contribuind colaborările cu lumea teatrului, concertele şi imprimările de muzică contemporană realizate în colaborare cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

În anul 2009 debutează la pupitrul Orchestrei Simfonice Bucureşti în cadrul spectacolelor-eveniment 'Ascultă, Simte, DescOperă' alături de tenorul Vlad Miriţă. Acesta este începutul unui lung şir de spectacole-eveniment pe care le va face în săli importante sau în aer liber alături de vedete din toate genurile muzicale, preferând pentru o perioadă proiectele pop-rock simfonic, spaţiile neconvenţionale şi zona experimentală a manifestărilor muzical-artistice.

Anul 2012 îi aduce o liniştire a activităţii şi o cristalizare a aspiraţiilor dirijorale. Câştigă concursul organizat de Opera Naţională Bucureşti pentru postul de Maestru de cor şi începe o frumoasă ucenicie şi activitate dirijorală alături de legendarul Stelian Olariu. În egală măsură cu Marin Constantin, acesta avea să traseze o ultimă tuşă asupra personalităţii dirijorale în formare a încă tânărului dirijor Daniel Jinga. Va învăţa aici meseria de 'maestru de cor', va asista şi va pregăti el însuşi premiere puse în scenă de Opera Naţională Bucureşti.

În paralel, continuă să fie prezent ca dirijor cu o multitudine de orchestre din Bucureşti sau din ţară. Se apropie de genul musical şi debutează la pupitrul Teatrului Naţional de Operetă 'Ion Dacian'. Concertează la Ateneul Român, Sala Radio, Sala Palatului, Palatul Patriarhiei, etc., spectacolele sale devenind tot mai cunoscute şi apreciate.

În 2015 este numit dirijor principal al Orchestrei Simfonice 'Muntenia' din Târgovişte şi începe o revigorare a activităţii concertistice a acestui ansamblu, aducând alături de el o pleiadă de instrumentişti foarte valoroşi şi experimentaţi din Capitală. Tot acum începe colaborările cu Gheorghe Zamfir şi corul 'Song', concretizate în turnee şi spectacole-eveniment rămase de referinţă. În anul 2016 devine dirijor principal al Orchestrei Metropolitane Bucureşti, la pupitrul căreia susţine o serie de gale, producţii independente de musical, spectacole-eveniment desfăşurate 'open air' sau în săli de spectacole emblematice.

În 2017, alături de Orchestra Metropolitană Bucureşti şi Orchestra Simfonică 'Muntenia', Daniel Jinga a realizat discul 'Rapsodiem', care cuprinde cele două rapsodii enesciene şi suita 'Valurile Dunării', compusă de Iosif Ivanovici.

În ultimii ani s-a remarcat în gale şi spectacole de operă precum seria galelor 'Trei tenori' susţinută cu Orchestra Metropolitană Bucuresti, pe întreg teritoriul României, concertele de gală extraordinare oferite la Tel Aviv, la Washington - Kennedy Center şi Viena - Das Muth Concert hall, reprezentaţiile operei 'Rigoletto' la Opera Naţională Bucureşti, producţii cu 'Traviata', 'Tosca' şi 'Boema' pe diverse scene ale ţării, dar şi 'Romeo şi Julieta' de Prokofiev în concert, precum şi importantul eveniment al prezentării în concert la pupitrul orchestrei şi corului ONB, a operetei 'Crai Nou' de Ciprian Porumbescu, la Musikverein Viena.

În anul 2023, Daniel Jinga a mai dirijat spectacolul 'Rigoletto' la Opera din Baku, Azerbaidjan şi a semnat conducerea muzicală a premierei musicalului 'Fantoma de la Operă' de Andrew Lloyd Webber la Opera Naţională Bucureşti.

În perioada ianuarie 2019 - decembrie 2020 a fost Director Artistic al Operei Naţionale Bucureşti. Din martie 2021 este Manager-Director general al Operei Naţionale Bucureşti.

În parteneriat cu: Ambasada României în Republica Italiană, 145 de ani de diplomaţie România-Italia, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Parteneri media: Digi24, Europa FM, Euronews România, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualităţi, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, Radio Itsy Bitsy, România TV, Kanal D, Zile şi Nopţi, Agerpres, Spot Media, Ziarul Metropolis, News Bucureşti, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, Bucureşti Business, Reuşita.ro, 9am.ro., Kudika, Garbo, Romania Journal, CursDeGuvernare, Grupul de Presă SEMNAL, Nine O'Clock, Mediatrust
Afisari: 42

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.