Comunicat de presă - Muzeului Municipiului Bucureşti
O nouă şi inedită expoziţie de pictură la Palatul Suţu 'Portretul: Imagine şi Oglindire'
Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul la vernisajul expoziţiei tematice 'Portretul: Imagine şi Oglindire', eveniment care va avea loc joi, 28 noiembrie, ora 17.00, la Palatul Suţu (Bd. Ion C Brătianu, nr. 2).
Noua expoziţie, care va putea fi văzută în spaţiul rezervat Pinacotecii MMB, la etajul Palatului Suţu, va avea cel puţin două maniere de a fi explorată de vizitatori. Pe de o parte, pe linia verticală a cronologiilor de reprezentare a portretului. Pe de altă parte, pe linia orizontală de reprezentare a portretului, şi anume unul imaginat, ideal, de la tiparul canonic la abstractizările contemporane.
Separat, vor putea fi descoperite o serie de pasaje diferite de reprezentare pe care le datorăm evoluţiei tehnologiei. Portretul static, studiat, de atelier sau de cabinet, este alăturat portretului imortalizat instantaneu, unde imaginea clipei este mereu prezentă. Cromatica este şi ea în măsură să redefinească mesajul, să reflecte un ideal nemărturisit de reprezentare al autorului. În expoziţie vor fi incluse şi reprezentări îndepărtate ale chipului portretizat plastic, de la desprinderea de închipuire, asemănare cu zeii sau tiparul de frumuseţe clasică la imaginea reală, cultivată curajos de civilizaţia greco-romană.
Pinacoteca Muzeului Municipiului Bucureşti îşi doreşte o schimbare de paradigmă expoziţională prin diversificarea temelor de cercetare privind imaginea şi comportamentul cultural ca reprezentare plastică. Pentru a oferi conţinut acestor teme de interferenţă cu alte discipline, precum istoria şi antropologia, colecţia Pinacotecii este pusă în valoare şi prin alăturarea unor piese din alte colecţii ale Muzeului Municipiului Bucureşti pentru o completare cât mai fidelă a unui fenomen descris sau a unui mesaj re-dezvăluit.
Practicat încă din Antichitate, portretul ocupa un loc ambiguu în ierarhia genurilor. De-a lungul istoriei, reprezentările fizionomice în artă s-au îndepărtat voit de realism; portretistica imperială a fost de multe ori idealizată, iar artiştii au optat de multe ori pentru stilizarea trăsăturilor. În Renaştere, figura umană a prezentat un interes crescut pentru artişti, perioadă în care portretul atinge maturitatea. A luat naştere portretul psihologic, cu destinaţie intimă care era opusul portretului de aparat, destinat locaţiilor publice, caracterizat de o inexpresivitate a chipului, însă, în care accentul era pus pe atitudinea personajului şi pe elementele de decor.
Portretul a suscitat interesul pictorilor români încă de la începutul secolului al XIX-lea, tradiţia occidentală făcându-şi simţită prezenţa şi pe meleagurile româneşti. Această tradiţie a fost reflectată prin numărul mare de portrete realizate de 'primitivii picturii româneşti, pictori peregrini, în căutare de comenzi prin Europa Centrală şi de Est, cu stadii mai lungi sau mai scurte în ţara noastră. Lor le-a fost conferit statutul de fondatori şi recunoaşterea ca înaintaşi ai picturii româneşti, care realizau, în special, portrete ale personalităţilor ce făceau parte din înalta societate. După aceştia, artiştii au interpretat trăsăturile modelului în funcţie de curentul artistic pe care l-au reprezentat şi/ sau conform caracteristicilor artei timpului în care şi-au realizat opera.
Celălalt chip are o istorie cu mult mai veche. Numită în vremuri recente autoportretizare, omul antic avea o preocupare, cotidiană chiar, pentru ceea ce putea oferi sau ascunde prin cealaltă înfăţişare care-i era la îndemână şi pe care o remodelează cu fiecare etapă a civilizaţiei: o mască. Ceea ce era relevant cu adevărat în antichitatea romană, Ťmascať, celălalt chip, era definită prin cuvântul Ťpersonať - cuvânt adus astăzi în înţelesul extins al unui alt sau nou individ, posibil o reprezentare a aceleiaşi persoane, reprezentare realizată de ea (autoportret) sau de altcineva. Aici avem o reprezentare de comportament cultural a temei, care a definit socialul şi cotidianul în istorie, şi continuă să o facă.
Expoziţia 'Portretul: Imagine şi Oglindire' va putea fi vizitată în perioada 28 noiembrie 2024 - 31 august 2025.
Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul la vernisajul expoziţiei tematice 'Portretul: Imagine şi Oglindire', eveniment care va avea loc joi, 28 noiembrie, ora 17.00, la Palatul Suţu (Bd. Ion C Brătianu, nr. 2).
Noua expoziţie, care va putea fi văzută în spaţiul rezervat Pinacotecii MMB, la etajul Palatului Suţu, va avea cel puţin două maniere de a fi explorată de vizitatori. Pe de o parte, pe linia verticală a cronologiilor de reprezentare a portretului. Pe de altă parte, pe linia orizontală de reprezentare a portretului, şi anume unul imaginat, ideal, de la tiparul canonic la abstractizările contemporane.
Separat, vor putea fi descoperite o serie de pasaje diferite de reprezentare pe care le datorăm evoluţiei tehnologiei. Portretul static, studiat, de atelier sau de cabinet, este alăturat portretului imortalizat instantaneu, unde imaginea clipei este mereu prezentă. Cromatica este şi ea în măsură să redefinească mesajul, să reflecte un ideal nemărturisit de reprezentare al autorului. În expoziţie vor fi incluse şi reprezentări îndepărtate ale chipului portretizat plastic, de la desprinderea de închipuire, asemănare cu zeii sau tiparul de frumuseţe clasică la imaginea reală, cultivată curajos de civilizaţia greco-romană.
Pinacoteca Muzeului Municipiului Bucureşti îşi doreşte o schimbare de paradigmă expoziţională prin diversificarea temelor de cercetare privind imaginea şi comportamentul cultural ca reprezentare plastică. Pentru a oferi conţinut acestor teme de interferenţă cu alte discipline, precum istoria şi antropologia, colecţia Pinacotecii este pusă în valoare şi prin alăturarea unor piese din alte colecţii ale Muzeului Municipiului Bucureşti pentru o completare cât mai fidelă a unui fenomen descris sau a unui mesaj re-dezvăluit.
Practicat încă din Antichitate, portretul ocupa un loc ambiguu în ierarhia genurilor. De-a lungul istoriei, reprezentările fizionomice în artă s-au îndepărtat voit de realism; portretistica imperială a fost de multe ori idealizată, iar artiştii au optat de multe ori pentru stilizarea trăsăturilor. În Renaştere, figura umană a prezentat un interes crescut pentru artişti, perioadă în care portretul atinge maturitatea. A luat naştere portretul psihologic, cu destinaţie intimă care era opusul portretului de aparat, destinat locaţiilor publice, caracterizat de o inexpresivitate a chipului, însă, în care accentul era pus pe atitudinea personajului şi pe elementele de decor.
Portretul a suscitat interesul pictorilor români încă de la începutul secolului al XIX-lea, tradiţia occidentală făcându-şi simţită prezenţa şi pe meleagurile româneşti. Această tradiţie a fost reflectată prin numărul mare de portrete realizate de 'primitivii picturii româneşti, pictori peregrini, în căutare de comenzi prin Europa Centrală şi de Est, cu stadii mai lungi sau mai scurte în ţara noastră. Lor le-a fost conferit statutul de fondatori şi recunoaşterea ca înaintaşi ai picturii româneşti, care realizau, în special, portrete ale personalităţilor ce făceau parte din înalta societate. După aceştia, artiştii au interpretat trăsăturile modelului în funcţie de curentul artistic pe care l-au reprezentat şi/ sau conform caracteristicilor artei timpului în care şi-au realizat opera.
Celălalt chip are o istorie cu mult mai veche. Numită în vremuri recente autoportretizare, omul antic avea o preocupare, cotidiană chiar, pentru ceea ce putea oferi sau ascunde prin cealaltă înfăţişare care-i era la îndemână şi pe care o remodelează cu fiecare etapă a civilizaţiei: o mască. Ceea ce era relevant cu adevărat în antichitatea romană, Ťmascať, celălalt chip, era definită prin cuvântul Ťpersonať - cuvânt adus astăzi în înţelesul extins al unui alt sau nou individ, posibil o reprezentare a aceleiaşi persoane, reprezentare realizată de ea (autoportret) sau de altcineva. Aici avem o reprezentare de comportament cultural a temei, care a definit socialul şi cotidianul în istorie, şi continuă să o facă.
Expoziţia 'Portretul: Imagine şi Oglindire' va putea fi vizitată în perioada 28 noiembrie 2024 - 31 august 2025.
Afisari: 25
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.