Comunicat de presă - Ordinul Arhitecţilor din România
MANIFESTUL PROFESIONIŞTILOR MEDIULUI CONSTRUIT
Solicitări adresate candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi parlamentare 2024 formulate de Ordinul Arhitecţilor din România
2024 este anul scrutinelor, la toate nivelurile, în multe ţări europene sau din alte părţi ale lumii, inclusiv în România, unde trecem prin toate categoriile de alegeri, de la euro-parlamentare la prezidenţiale, parlamentare şi locale. Într-un astfel de an credem că este important să reamintim temele şi acţiunile necesare pentru creşterea calităţii mediului nostru construit, mediul nostru de viaţă, care trebuie să se afle pe agenda fiecărui politician - candidat sau ales.
În perioada 24 noiembrie - 8 decembrie 2024 vor avea loc alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Atât viitorii legiuitori, cât şi Preşedintele României au un rol esenţial în procesul legislativ, ca iniţiatori şi elaboratori ai textelor de lege şi respectiv ca filtru de oportunitate şi constituţionalitate, precum şi în formarea executivului care are rolul să implementeze politicile cu care au candidat.
În această perioadă aleşii locali şi-au început mandatele, noi sau reînnoite, iar de ei depinde în mare măsură elaborarea strategiilor de dezvoltare a localităţilor, care includ şi investiţiile publice în construcţii şi mediul construit.
În acest context excepţional, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) şi-a consultat membrii şi a formulat un Manifest care reflectă nevoile sectorului şi aşteptările profesioniştilor şi pe care îl înaintează candidaţilor şi aleşilor.
I. POLITICI PUBLICE
Exigenţele mediului construit trebuie integrate în toate politicile publice
Includerea arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului în toate politicile publice sectoriale - de la transporturi, la sănătate şi de la turism, la educaţie - într-o abordare integrată şi interdisciplinară.
Este necesară adoptarea unei politici naţionale de arhitectură
Adoptarea unei politici naţionale de arhitectură, în acord cu angajamentul asumat în anul 2019 de Ministerul Dezvoltării prin semnarea Declaraţiei comune pentru crearea unei viitoare politici de arhitectură în România.
II. LOCUIRE
Statul trebuie să garanteze accesul tuturor cetăţenilor la o locuire de calitate
Regândirea implicării statului în problematica locuirii de urgenţă, locuirii sociale, şi locuirii accesibile, în sensul asigurării accesului la locuire decentă pentru oricine, ca drept fundamental şi menţinerii texturii sociale diversificate în oraşele noastre, în opoziţie cu fenomene precum gentrificarea şi excluziunea.
Locuirea de calitate trebuie susţinută prin lege şi aplicată prin programe eficiente
Actualizarea legislaţiei, cu adoptarea sau îmbunătăţirea programelor de finanţare a locuinţelor, incluzând criterii de calitate precum normele de dotări suport ale locuinţei, corelate cu densităţi şi tipuri de zone, neutralitate energetică la construire sau renovare, accesibilitatea fizică şi proiectarea incluzivă.
Strategia Naţională a Locuirii trebuie pusă în aplicare sistematic
Operaţionalizarea Strategiei Naţionale a Locuirii şi instituirea unui program de finanţare trans-ministerial (între ministerele responsabile cu dezvoltarea, protecţia socială, educaţia, energia, mediul) vizând creşterea accesului la locuinţe decente şi abordabile economic şi sprijinirea primăriilor în elaborarea politicilor locale de locuire, incluzând obiective şi criterii de calitate arhitecturală şi urbanistică.
III. ACHIZIŢII PUBLICE BAZATE PE CALITATE
Concursul de soluţii trebuie să devină procedură obligatorie pentru marile investiţii publice
Introducerea concursului de soluţii ca procedură obligatorie pentru achiziţia proiectelor ample de arhitectură şi urbanism, cu respectarea recomandărilor Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor (UIA).
Calitatea trebuie să fie criteriu definitoriu pentru atribuirea contractelor publice
Îmbunătăţirea aplicării criteriului 'cel mai bun raport-calitate preţ' pentru achiziţiile publice din sectorul construcţiilor, prin definirea clară a conceptului de calitate a arhitecturii şi mediului construit şi elaborarea unei metodologii riguroase şi transparente de punctare, care să includă aspecte de neutralitate climatică, sustenabilitate, inovaţie, eficienţă energetică şi impact asupra comunităţii în procesul de selecţie.
Calitatea nu poate fi urmărită corespunzător în procedurile design & build şi cu atât mai puţin în cazul contractelor-cadru - aceste proceduri nu trebuie aplicate pentru investiţiile publice în domeniul construcţiilor şi mediului construit.
Capacitatea administrativă privind achiziţiile publice trebuie să crească
Formarea şi certificarea funcţionarilor publici implicaţi în achiziţii publice, pentru a asigura înţelegerea principiilor de calitate şi sustenabilitate a mediului construit.
Stabilirea unor echipe de experţi independenţi pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor majore.
Definirea investiţiilor publice în construcţii trebuie făcută cu contribuţia profesioniştilor
Crearea unui mecanism legal care să garanteze implicarea arhitecţilor şi urbaniştilor în faza de concepţie a proiectelor publice (faza de programare), pentru asigurarea unei bune corelări cu panificarea teritorială şi urbanistică şi pentru a integra în mod corespunzător exigenţele de calitate a mediului construit.
IV. MEDIU ŞI SUSTENABILITATE
Instrumentele dezvoltării urbane sustenabile trebuie actualizate
Dezvoltarea durabilă a localităţilor prin planificare urbană, implementarea unor soluţii şi infrastructuri diverse de mobilitate urbană şi reducerea distanţelor parcurse pentru accesarea serviciilor esenţiale, prioritizarea renovării construcţiilor faţă de desfiinţare şi edificare de construcţii noi, conservarea spaţiilor verzi.
Angajarea pe drumul neutralităţii climatice a oraşelor din România
Aplicarea programată şi concertată a principiilor şi metodelor de atingere a neutralităţii climatice în cel puţin 10 oraşe din România până la orizontul 2035 şi difuzarea continuă a bunelor practici rezultate de aici în cât mai multe oraşe şi comunităţi.
V. PATRIMONIU NATURAL ŞI CULTURAL
Statul trebuie să devină garant de facto şi exemplu pentru protejarea patrimoniului cultural
Statul, prin instituţiile sale, trebuie să dea un mesaj clar privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural, prin investiţii coerente şi prin acţiuni sistematice de recuperare, restaurare şi punere în circuit public a clădirilor istorice valoroase pe care le administrează în numele cetăţenilor. Statul trebuie să dea exemplu, să fie un model pentru cetăţenii săi.
Vocea societăţii civile dedicată patrimoniului cultural trebuie ascultată
Punerea în aplicare a acţiunilor şi propunerilor formulate în Manifestul pentru protejarea patrimoniului din România [2], semnat de peste 60 de organizaţii de profil, între care şi OAR, instituţii şi specialişti din domeniu şi crearea instrumentelor legale pentru îmbunătăţirea cadrului de protecţie şi valorificare a patrimoniului din România.
VI. ANGAJAMENT PENTRU COLABORARE INSTITUŢIONALÄ
Organizaţiile profesionale pot fi şi trebuie să fie partenerele statului în elaborarea de politici şi legislaţie
Implicarea activă a Ordinului Arhitecţilor din România şi a celorlalte asociaţii profesionale în elaborarea de politici publice în domeniul construcţiilor, arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului şi a peisajului trebuie recunoscută şi susţinută.
Legiuitorul a înzestrat OAR cu atribuţia de a contribui la elaborarea reglementărilor legislative şi normative în materia construcţiilor. Prin ministerul de resort şi participările la lucrările tehnice din Parlament, OAR este un partener profesionist şi esenţial pentru dezvoltarea de politici publice de calitate, fundamentate.
VII. DIGITALIZARE
Digitalizarea sectorului construcţiilor trebuie accelerată
Continuarea eforturilor de dezvoltare a sistemelor şi de transparentizare şi interconectare a bazelor de date ale statului, pentru creşterea operativităţii procedurilor de avizare şi autorizare, precum şi pentru eficientizarea procedurilor de control.
Operaţionalizarea cloud-ului guvernamental, utilizarea la scară largă a sistemelor GIS pentru cartarea proprietăţilor, a reglementărilor urbanistice, reţelelor de utilităţi şi a zonelor de risc pentru asigurarea predictibilităţii investiţiilor şi degrevarea autorităţilor locale de sarcini repetitive privind informarea.
Datele digitale trebuie să stea la baza dezvoltărilor arhitecturale şi urbane
Construirea strategiilor de dezvoltare arhitecturală şi urbană pornind de la date digitale integrate despre ocupare, trafic, natura terenului, accesul la utilităţi şi alţi indicatori relevanţi.
Asigurarea accesului liber şi gratuit al profesioniştilor la date teritoriale şi cadastrale, pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor, prin integrarea contextului fizic şi a vecinătăţilor.
---
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) este organizaţia profesională înfiinţată prin lege cu scopul de a ocroti interesele profesiei de arhitect, de a proteja şi promova calitatea produsului de arhitectură şi urbanism, de a urmări exercitarea competentă a profesiei şi de a propune reglementări legislative şi normative specifice.
OAR rămâne, ca şi până acum, deschis şi interesat de colaborarea cu autorităţile statului la toate nivelurile, pentru a atinge obiectivele sus-menţionate şi în general pentru asigurarea unui mediu construit de calitate, esenţial pentru calitatea vieţii fiecărui cetăţean.
Solicitări adresate candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi parlamentare 2024 formulate de Ordinul Arhitecţilor din România
2024 este anul scrutinelor, la toate nivelurile, în multe ţări europene sau din alte părţi ale lumii, inclusiv în România, unde trecem prin toate categoriile de alegeri, de la euro-parlamentare la prezidenţiale, parlamentare şi locale. Într-un astfel de an credem că este important să reamintim temele şi acţiunile necesare pentru creşterea calităţii mediului nostru construit, mediul nostru de viaţă, care trebuie să se afle pe agenda fiecărui politician - candidat sau ales.
În perioada 24 noiembrie - 8 decembrie 2024 vor avea loc alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Atât viitorii legiuitori, cât şi Preşedintele României au un rol esenţial în procesul legislativ, ca iniţiatori şi elaboratori ai textelor de lege şi respectiv ca filtru de oportunitate şi constituţionalitate, precum şi în formarea executivului care are rolul să implementeze politicile cu care au candidat.
În această perioadă aleşii locali şi-au început mandatele, noi sau reînnoite, iar de ei depinde în mare măsură elaborarea strategiilor de dezvoltare a localităţilor, care includ şi investiţiile publice în construcţii şi mediul construit.
În acest context excepţional, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) şi-a consultat membrii şi a formulat un Manifest care reflectă nevoile sectorului şi aşteptările profesioniştilor şi pe care îl înaintează candidaţilor şi aleşilor.
I. POLITICI PUBLICE
Exigenţele mediului construit trebuie integrate în toate politicile publice
Includerea arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului în toate politicile publice sectoriale - de la transporturi, la sănătate şi de la turism, la educaţie - într-o abordare integrată şi interdisciplinară.
Este necesară adoptarea unei politici naţionale de arhitectură
Adoptarea unei politici naţionale de arhitectură, în acord cu angajamentul asumat în anul 2019 de Ministerul Dezvoltării prin semnarea Declaraţiei comune pentru crearea unei viitoare politici de arhitectură în România.
II. LOCUIRE
Statul trebuie să garanteze accesul tuturor cetăţenilor la o locuire de calitate
Regândirea implicării statului în problematica locuirii de urgenţă, locuirii sociale, şi locuirii accesibile, în sensul asigurării accesului la locuire decentă pentru oricine, ca drept fundamental şi menţinerii texturii sociale diversificate în oraşele noastre, în opoziţie cu fenomene precum gentrificarea şi excluziunea.
Locuirea de calitate trebuie susţinută prin lege şi aplicată prin programe eficiente
Actualizarea legislaţiei, cu adoptarea sau îmbunătăţirea programelor de finanţare a locuinţelor, incluzând criterii de calitate precum normele de dotări suport ale locuinţei, corelate cu densităţi şi tipuri de zone, neutralitate energetică la construire sau renovare, accesibilitatea fizică şi proiectarea incluzivă.
Strategia Naţională a Locuirii trebuie pusă în aplicare sistematic
Operaţionalizarea Strategiei Naţionale a Locuirii şi instituirea unui program de finanţare trans-ministerial (între ministerele responsabile cu dezvoltarea, protecţia socială, educaţia, energia, mediul) vizând creşterea accesului la locuinţe decente şi abordabile economic şi sprijinirea primăriilor în elaborarea politicilor locale de locuire, incluzând obiective şi criterii de calitate arhitecturală şi urbanistică.
III. ACHIZIŢII PUBLICE BAZATE PE CALITATE
Concursul de soluţii trebuie să devină procedură obligatorie pentru marile investiţii publice
Introducerea concursului de soluţii ca procedură obligatorie pentru achiziţia proiectelor ample de arhitectură şi urbanism, cu respectarea recomandărilor Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor (UIA).
Calitatea trebuie să fie criteriu definitoriu pentru atribuirea contractelor publice
Îmbunătăţirea aplicării criteriului 'cel mai bun raport-calitate preţ' pentru achiziţiile publice din sectorul construcţiilor, prin definirea clară a conceptului de calitate a arhitecturii şi mediului construit şi elaborarea unei metodologii riguroase şi transparente de punctare, care să includă aspecte de neutralitate climatică, sustenabilitate, inovaţie, eficienţă energetică şi impact asupra comunităţii în procesul de selecţie.
Calitatea nu poate fi urmărită corespunzător în procedurile design & build şi cu atât mai puţin în cazul contractelor-cadru - aceste proceduri nu trebuie aplicate pentru investiţiile publice în domeniul construcţiilor şi mediului construit.
Capacitatea administrativă privind achiziţiile publice trebuie să crească
Formarea şi certificarea funcţionarilor publici implicaţi în achiziţii publice, pentru a asigura înţelegerea principiilor de calitate şi sustenabilitate a mediului construit.
Stabilirea unor echipe de experţi independenţi pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor majore.
Definirea investiţiilor publice în construcţii trebuie făcută cu contribuţia profesioniştilor
Crearea unui mecanism legal care să garanteze implicarea arhitecţilor şi urbaniştilor în faza de concepţie a proiectelor publice (faza de programare), pentru asigurarea unei bune corelări cu panificarea teritorială şi urbanistică şi pentru a integra în mod corespunzător exigenţele de calitate a mediului construit.
IV. MEDIU ŞI SUSTENABILITATE
Instrumentele dezvoltării urbane sustenabile trebuie actualizate
Dezvoltarea durabilă a localităţilor prin planificare urbană, implementarea unor soluţii şi infrastructuri diverse de mobilitate urbană şi reducerea distanţelor parcurse pentru accesarea serviciilor esenţiale, prioritizarea renovării construcţiilor faţă de desfiinţare şi edificare de construcţii noi, conservarea spaţiilor verzi.
Angajarea pe drumul neutralităţii climatice a oraşelor din România
Aplicarea programată şi concertată a principiilor şi metodelor de atingere a neutralităţii climatice în cel puţin 10 oraşe din România până la orizontul 2035 şi difuzarea continuă a bunelor practici rezultate de aici în cât mai multe oraşe şi comunităţi.
V. PATRIMONIU NATURAL ŞI CULTURAL
Statul trebuie să devină garant de facto şi exemplu pentru protejarea patrimoniului cultural
Statul, prin instituţiile sale, trebuie să dea un mesaj clar privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural, prin investiţii coerente şi prin acţiuni sistematice de recuperare, restaurare şi punere în circuit public a clădirilor istorice valoroase pe care le administrează în numele cetăţenilor. Statul trebuie să dea exemplu, să fie un model pentru cetăţenii săi.
Vocea societăţii civile dedicată patrimoniului cultural trebuie ascultată
Punerea în aplicare a acţiunilor şi propunerilor formulate în Manifestul pentru protejarea patrimoniului din România [2], semnat de peste 60 de organizaţii de profil, între care şi OAR, instituţii şi specialişti din domeniu şi crearea instrumentelor legale pentru îmbunătăţirea cadrului de protecţie şi valorificare a patrimoniului din România.
VI. ANGAJAMENT PENTRU COLABORARE INSTITUŢIONALÄ
Organizaţiile profesionale pot fi şi trebuie să fie partenerele statului în elaborarea de politici şi legislaţie
Implicarea activă a Ordinului Arhitecţilor din România şi a celorlalte asociaţii profesionale în elaborarea de politici publice în domeniul construcţiilor, arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului şi a peisajului trebuie recunoscută şi susţinută.
Legiuitorul a înzestrat OAR cu atribuţia de a contribui la elaborarea reglementărilor legislative şi normative în materia construcţiilor. Prin ministerul de resort şi participările la lucrările tehnice din Parlament, OAR este un partener profesionist şi esenţial pentru dezvoltarea de politici publice de calitate, fundamentate.
VII. DIGITALIZARE
Digitalizarea sectorului construcţiilor trebuie accelerată
Continuarea eforturilor de dezvoltare a sistemelor şi de transparentizare şi interconectare a bazelor de date ale statului, pentru creşterea operativităţii procedurilor de avizare şi autorizare, precum şi pentru eficientizarea procedurilor de control.
Operaţionalizarea cloud-ului guvernamental, utilizarea la scară largă a sistemelor GIS pentru cartarea proprietăţilor, a reglementărilor urbanistice, reţelelor de utilităţi şi a zonelor de risc pentru asigurarea predictibilităţii investiţiilor şi degrevarea autorităţilor locale de sarcini repetitive privind informarea.
Datele digitale trebuie să stea la baza dezvoltărilor arhitecturale şi urbane
Construirea strategiilor de dezvoltare arhitecturală şi urbană pornind de la date digitale integrate despre ocupare, trafic, natura terenului, accesul la utilităţi şi alţi indicatori relevanţi.
Asigurarea accesului liber şi gratuit al profesioniştilor la date teritoriale şi cadastrale, pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor, prin integrarea contextului fizic şi a vecinătăţilor.
---
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) este organizaţia profesională înfiinţată prin lege cu scopul de a ocroti interesele profesiei de arhitect, de a proteja şi promova calitatea produsului de arhitectură şi urbanism, de a urmări exercitarea competentă a profesiei şi de a propune reglementări legislative şi normative specifice.
OAR rămâne, ca şi până acum, deschis şi interesat de colaborarea cu autorităţile statului la toate nivelurile, pentru a atinge obiectivele sus-menţionate şi în general pentru asigurarea unui mediu construit de calitate, esenţial pentru calitatea vieţii fiecărui cetăţean.
Afisari: 32
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.