Comunicat de presă - World Vision România
World Vision România a lansat raportul 'Bunăstarea Copilului din Mediul Rural', singura analiză longitudinală asupra bunăstării copiilor şi cel de-al şaptelea raport de bunăstare realizat de fundaţie în România.
Principalele rezultate ale cercetării:
Aproape un sfert dintre copii (23%) se duc întotdeauna sau uneori seara la culcare flămânzi pentru că nu există suficientă mâncare acasă
2 din 10 părinţi (19%) consideră că uneori este nevoie să-ţi baţi copiii pentru a-i educa mai bine
93% dintre copiii din mediul rural au suferit pe parcursul anului şcolar anterior cel puţin o situaţie de bullying în mediul şcolar
4 din 10 copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare
42% dintre gospodăriile din mediul rural cu copii nu au venituri salariale. Prin urmare, depind de venituri din ajutoare sociale, pensii sau surse neregulate de venit
14% dintre copii (5-17 ani) nu fac baie întotdeauna în fiecare săptămână
Raportul a fost lansat pe 20 noiembrie, de Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, o zi extrem de importantă la nivel mondial, care marchează adoptarea Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului şi adoptarea Declaraţiei drepturilor copilului de către Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1959.
'Rezultatele cercetării ne arată din nou că, deşi în România copiii noştri au foarte multe drepturi pe hârtie, la capitolul practică mai avem mult de lucrat. În continuare avem copii fără acces la educaţie, servicii de sănătate, copii abuzaţi sau cărora familiile nu le pot oferi nici măcar strictul necesar. Copii care merg la culcare flămânzi, care abandonează şcoala, umiliţi acasă sau la şcoală. Bunăstarea copiilor ar trebui să fie una dintre cele mai importante teme ale campaniei electorale, dar şi să ocupe o poziţie importantă în lista priorităţilor partidelor din România pentru următorii patru ani. Vedem realitatea încă o dată în cifre clare, iar acest studiu oferă informaţie consistentă autorităţilor publice, decidenţilor, care să stea la baza adoptării unor decizii eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copilului din mediul rural. Având o radiografie clară în faţă, noi, alături de copiii şi tinerii din Consiliul Consulativ al Copiilor, vom fi în continuare vocea copiilor din mediul rural şi le vom aduce realitatea în faţa autorităţilor', a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Violenţa asupra copilului, în continuare prezentă în România: 2 din 10 părinţi cred că este nevoie să-ţi baţi copiii
Peste 19% dintre părinţii chestionaţi consideră că uneori este nevoie să-ţi baţi copiii pentru a-i educa mai bine, iar 9% dintre copii consideră acelaşi lucru. 8% dintre copii (aproximativ 86.000 de copii) consideră că părinţii îi tratează întotdeauna mai rău decât pe ceilalţi copii din familie.
În mediul şcolar, violenţa verbală este principala formă de violenţă pe care copiii o suferă. 93% dintre copiii din mediul rural au suferit pe parcursul anului şcolar anterior cel puţin o situaţie de bullying în mediul şcolar.
Aproximativ o treime (31%) dintre situaţiile în care copilul a fost umilit în public, făcut de râs în faţa colegilor l-au avut ca agresor pe profesor. 43% dintre părinţi şi 29% dintre copii afirmă că în urma anunţării agresiunii nu s-a luat nicio măsură.
Educaţia copiilor: abandonul şcolar atinge cote ridicate în ultimii ani de liceu, iar 4 din 10 elevi de gimnaziu nu vor nici măcar să meargă la liceu
5% dintre copiii înscrişi la şcoală în 2023 au încetat să mai frecventeze cursurile, iar rata de abandonare a şcolii este de peste patru ori mai mare în comunităţile marginalizate. Abandonul şcolar se intensifică după 14 ani şi ajunge la cote foarte ridicate în ultimii ani de liceu.
Aproximativ 2500 de fete minore au abandonat şcoala anul anterior pentru că au născut, mai exact o treime din minorele care au născut la nivel naţional.
O proporţie foarte mare dintre copiii de gimnaziu din România nu vor să meargă la liceu: patru din 10 copii de gimnaziu (41%) vor să renunţe la liceu pentru a se angaja, a lucra în familie sau pentru a urma un curs de calificare. Una dintre principalele provocări cu care se confruntă liceenii rămâne distanţa faţă de liceu: aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la şcoală.
Mergând mai departe, patru din zece tineri de liceu (41%) nu doresc să meargă la facultate, ci să se angajeze (inclusiv prin cursuri de calificare), să se căsătorească sau să îşi facă propria afacere.
Jumătate dintre părinţi sunt nemulţumiţi de progresul la şcoală al copilului, dar două treimi dintre copii lucrează în gospodărie
49% dintre părinţi se declară nemulţumiţi de progresul şcolar realizat în ultimul an de copilul, copiii lor. Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă şcolară din mediul rural (62%) sunt implicaţi în activităţi lucrative. Curăţenia în gospodărie şi îngrijirea animalelor sunt principalele activităţi la care participă minorii din gospodărie. Implicarea în aceste activităţi creşte odată cu creşterea în vârstă a copilului. 14% dintre copiii cu vârste de 16-17 ani (aprox. 30.000 de copii) îngrijesc alţi membri ai familiei, iar 48% dintre copiii cu vârste peste 14 ani îngrijesc animalele din gospodărie.
30% dintre părinţii cu copii cu vârste de 3-5 ani din mediul rural, din comunităţi marginalizate, care nu au frecventat grădiniţa justifică acest lucru prin faptul că nu au avut bani pentru hainele necesare copilului. 7% dintre copii de grădiniţă din mediul rural (aproximativ 20.000 de copii) participă la activităţi gospodăreşti în afara orelor de grădiniţă, iar ponderea acestora ajunge la 11% în cazul comunităţilor marginalizate. Curăţenia în gospodărie este activitatea cea mai frecventă.
Sursele de venit ale gospodăriilor din mediul rural şi nivelul de educaţie al adulţilor
42% dintre gospodăriile din mediul rural cu copii nu au venituri salariale, astfel aproximativ 762.000 de copii depind de venituri din ajutoare sociale, pensii sau surse neregulate de venit. 48% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 864.000 de copii) trăiesc în familii în care banii abia ajung de la o lună la alta sau nu ajung nici pentru strictul necesar.
Costul standard lunar pentru întreţinerea unui copil (în afara cheltuielilor de îngrijire, educaţionale şi de sănătate), calculat la nivelul eşantionului este de 595 lei pe lună. O treime dintre gospodăriile cu copii din mediul rural (32%) nu au maşină de spălat automată (în principal pentru că nu acces la apa curentă).
13% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 236.000 de copii) locuiesc în familii în care majoritatea adulţilor (peste 50% dintre aceştia) au maximum 8 clase absolvite (gospodării cu intensitate foarte ridicată a deficitului de educaţie).
Alimentaţia copiilor în mediul rural: 1 din 4 copii merg la culcare flămânzi
Aproape un sfert (23%) dintre copii se duc întotdeauna sau uneori seara la culcare flămânzi pentru că nu există suficientă mâncare acasă, iar 24% dintre copiii din mediul rural mănâncă doar două mese pe zi.
Doar o treime dintre copiii din mediul rural mănâncă fructe, ponderea fiind în uşoară scădere odată cu creşterea în vârstă a copilului. 13% dintre copiii din mediul rural (aprox. 222.000 de copii) mănâncă o pâine sau mai mult pe zi.
10% dintre copii (aproximativ 180.000 de copii) nu luaseră cina în ziua anterioară aplicării chestionarului.
Sănătatea şi îngrijirea copiilor: 14% dintre copii nu fac baie în fiecare săptămână
Unu din cinci nou-născuţi din mediu rural (21%) nu a fost monitorizat în perioada prenatală de un medic ginecolog, iar aproximativ o treime dintre copii s-au îmbolnăvit în primii doi ani de viaţă.
Igiena copiilor din mediul rural este de multe ori precară: 1 din 6 copii cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani (17%) nu se spală NICIODATÄ pe dinţi, iar 19% dintre copiii de 2-5 ani şi mai mult de un sfert (26%) dintre copiii de 5-17 ani din mediul rural au carii. 14% dintre copii (5-17 ani) nu fac baie în fiecare săptămână.
Lipsa serviciilor medicale specializate la nivelul localităţii este principala problemă atunci când se îmbolnăveşte copilul. Pentru 48% dintre părinţii cu copii cu vârste de 2-5 ani şi pentru 62% dintre părinţii cu copii de 5-17 ani costul medicamentelor este o problemă importantă.
2% dintre copiii din mediul rural fumează frecvent şi alţi 7% ocazional. 8% consumă alcool frecvent sau ocazional, 2% joacă frecvent sau ocazional jocuri de noroc, iar 1% consumă substanţe interzise.
Cea mai scăzută vârstă pentru consum de alcool şi jocuri de noroc este, la nivelul eşantionului, conform declaraţiilor aparţinătorilor, vârsta de 10 ani, pentru fumat vârsta de 11 ani, iar pentru substanţe interzise vârsta de 14 ani.
Metodologia raportului 'Bunăstarea copilului din mediul rural'
Eşantionare de tip stadial, stratificat, cu selecţie proporţională în ultimul strat. Marja de eroare statistică aferentă volumului de chestionare colectate, pentru un interval de încredere de 95% este de +/-2,4%. Au fost realizate 1009 chestionare cu copii cu vârste de 8-17 ani împliniţi, din toate judeţele, din 70 de localităţi rurale (la fel ca şi sondajul cu părinţii), din care 17 comunităţi marginalizate conform hărţilor de marginalizare (Ministerul Muncii).
Despre World Vision România
World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 judeţe.
Principalele rezultate ale cercetării:
Aproape un sfert dintre copii (23%) se duc întotdeauna sau uneori seara la culcare flămânzi pentru că nu există suficientă mâncare acasă
2 din 10 părinţi (19%) consideră că uneori este nevoie să-ţi baţi copiii pentru a-i educa mai bine
93% dintre copiii din mediul rural au suferit pe parcursul anului şcolar anterior cel puţin o situaţie de bullying în mediul şcolar
4 din 10 copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare
42% dintre gospodăriile din mediul rural cu copii nu au venituri salariale. Prin urmare, depind de venituri din ajutoare sociale, pensii sau surse neregulate de venit
14% dintre copii (5-17 ani) nu fac baie întotdeauna în fiecare săptămână
Raportul a fost lansat pe 20 noiembrie, de Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, o zi extrem de importantă la nivel mondial, care marchează adoptarea Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului şi adoptarea Declaraţiei drepturilor copilului de către Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1959.
'Rezultatele cercetării ne arată din nou că, deşi în România copiii noştri au foarte multe drepturi pe hârtie, la capitolul practică mai avem mult de lucrat. În continuare avem copii fără acces la educaţie, servicii de sănătate, copii abuzaţi sau cărora familiile nu le pot oferi nici măcar strictul necesar. Copii care merg la culcare flămânzi, care abandonează şcoala, umiliţi acasă sau la şcoală. Bunăstarea copiilor ar trebui să fie una dintre cele mai importante teme ale campaniei electorale, dar şi să ocupe o poziţie importantă în lista priorităţilor partidelor din România pentru următorii patru ani. Vedem realitatea încă o dată în cifre clare, iar acest studiu oferă informaţie consistentă autorităţilor publice, decidenţilor, care să stea la baza adoptării unor decizii eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copilului din mediul rural. Având o radiografie clară în faţă, noi, alături de copiii şi tinerii din Consiliul Consulativ al Copiilor, vom fi în continuare vocea copiilor din mediul rural şi le vom aduce realitatea în faţa autorităţilor', a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Violenţa asupra copilului, în continuare prezentă în România: 2 din 10 părinţi cred că este nevoie să-ţi baţi copiii
Peste 19% dintre părinţii chestionaţi consideră că uneori este nevoie să-ţi baţi copiii pentru a-i educa mai bine, iar 9% dintre copii consideră acelaşi lucru. 8% dintre copii (aproximativ 86.000 de copii) consideră că părinţii îi tratează întotdeauna mai rău decât pe ceilalţi copii din familie.
În mediul şcolar, violenţa verbală este principala formă de violenţă pe care copiii o suferă. 93% dintre copiii din mediul rural au suferit pe parcursul anului şcolar anterior cel puţin o situaţie de bullying în mediul şcolar.
Aproximativ o treime (31%) dintre situaţiile în care copilul a fost umilit în public, făcut de râs în faţa colegilor l-au avut ca agresor pe profesor. 43% dintre părinţi şi 29% dintre copii afirmă că în urma anunţării agresiunii nu s-a luat nicio măsură.
Educaţia copiilor: abandonul şcolar atinge cote ridicate în ultimii ani de liceu, iar 4 din 10 elevi de gimnaziu nu vor nici măcar să meargă la liceu
5% dintre copiii înscrişi la şcoală în 2023 au încetat să mai frecventeze cursurile, iar rata de abandonare a şcolii este de peste patru ori mai mare în comunităţile marginalizate. Abandonul şcolar se intensifică după 14 ani şi ajunge la cote foarte ridicate în ultimii ani de liceu.
Aproximativ 2500 de fete minore au abandonat şcoala anul anterior pentru că au născut, mai exact o treime din minorele care au născut la nivel naţional.
O proporţie foarte mare dintre copiii de gimnaziu din România nu vor să meargă la liceu: patru din 10 copii de gimnaziu (41%) vor să renunţe la liceu pentru a se angaja, a lucra în familie sau pentru a urma un curs de calificare. Una dintre principalele provocări cu care se confruntă liceenii rămâne distanţa faţă de liceu: aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la şcoală.
Mergând mai departe, patru din zece tineri de liceu (41%) nu doresc să meargă la facultate, ci să se angajeze (inclusiv prin cursuri de calificare), să se căsătorească sau să îşi facă propria afacere.
Jumătate dintre părinţi sunt nemulţumiţi de progresul la şcoală al copilului, dar două treimi dintre copii lucrează în gospodărie
49% dintre părinţi se declară nemulţumiţi de progresul şcolar realizat în ultimul an de copilul, copiii lor. Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă şcolară din mediul rural (62%) sunt implicaţi în activităţi lucrative. Curăţenia în gospodărie şi îngrijirea animalelor sunt principalele activităţi la care participă minorii din gospodărie. Implicarea în aceste activităţi creşte odată cu creşterea în vârstă a copilului. 14% dintre copiii cu vârste de 16-17 ani (aprox. 30.000 de copii) îngrijesc alţi membri ai familiei, iar 48% dintre copiii cu vârste peste 14 ani îngrijesc animalele din gospodărie.
30% dintre părinţii cu copii cu vârste de 3-5 ani din mediul rural, din comunităţi marginalizate, care nu au frecventat grădiniţa justifică acest lucru prin faptul că nu au avut bani pentru hainele necesare copilului. 7% dintre copii de grădiniţă din mediul rural (aproximativ 20.000 de copii) participă la activităţi gospodăreşti în afara orelor de grădiniţă, iar ponderea acestora ajunge la 11% în cazul comunităţilor marginalizate. Curăţenia în gospodărie este activitatea cea mai frecventă.
Sursele de venit ale gospodăriilor din mediul rural şi nivelul de educaţie al adulţilor
42% dintre gospodăriile din mediul rural cu copii nu au venituri salariale, astfel aproximativ 762.000 de copii depind de venituri din ajutoare sociale, pensii sau surse neregulate de venit. 48% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 864.000 de copii) trăiesc în familii în care banii abia ajung de la o lună la alta sau nu ajung nici pentru strictul necesar.
Costul standard lunar pentru întreţinerea unui copil (în afara cheltuielilor de îngrijire, educaţionale şi de sănătate), calculat la nivelul eşantionului este de 595 lei pe lună. O treime dintre gospodăriile cu copii din mediul rural (32%) nu au maşină de spălat automată (în principal pentru că nu acces la apa curentă).
13% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 236.000 de copii) locuiesc în familii în care majoritatea adulţilor (peste 50% dintre aceştia) au maximum 8 clase absolvite (gospodării cu intensitate foarte ridicată a deficitului de educaţie).
Alimentaţia copiilor în mediul rural: 1 din 4 copii merg la culcare flămânzi
Aproape un sfert (23%) dintre copii se duc întotdeauna sau uneori seara la culcare flămânzi pentru că nu există suficientă mâncare acasă, iar 24% dintre copiii din mediul rural mănâncă doar două mese pe zi.
Doar o treime dintre copiii din mediul rural mănâncă fructe, ponderea fiind în uşoară scădere odată cu creşterea în vârstă a copilului. 13% dintre copiii din mediul rural (aprox. 222.000 de copii) mănâncă o pâine sau mai mult pe zi.
10% dintre copii (aproximativ 180.000 de copii) nu luaseră cina în ziua anterioară aplicării chestionarului.
Sănătatea şi îngrijirea copiilor: 14% dintre copii nu fac baie în fiecare săptămână
Unu din cinci nou-născuţi din mediu rural (21%) nu a fost monitorizat în perioada prenatală de un medic ginecolog, iar aproximativ o treime dintre copii s-au îmbolnăvit în primii doi ani de viaţă.
Igiena copiilor din mediul rural este de multe ori precară: 1 din 6 copii cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani (17%) nu se spală NICIODATÄ pe dinţi, iar 19% dintre copiii de 2-5 ani şi mai mult de un sfert (26%) dintre copiii de 5-17 ani din mediul rural au carii. 14% dintre copii (5-17 ani) nu fac baie în fiecare săptămână.
Lipsa serviciilor medicale specializate la nivelul localităţii este principala problemă atunci când se îmbolnăveşte copilul. Pentru 48% dintre părinţii cu copii cu vârste de 2-5 ani şi pentru 62% dintre părinţii cu copii de 5-17 ani costul medicamentelor este o problemă importantă.
2% dintre copiii din mediul rural fumează frecvent şi alţi 7% ocazional. 8% consumă alcool frecvent sau ocazional, 2% joacă frecvent sau ocazional jocuri de noroc, iar 1% consumă substanţe interzise.
Cea mai scăzută vârstă pentru consum de alcool şi jocuri de noroc este, la nivelul eşantionului, conform declaraţiilor aparţinătorilor, vârsta de 10 ani, pentru fumat vârsta de 11 ani, iar pentru substanţe interzise vârsta de 14 ani.
Metodologia raportului 'Bunăstarea copilului din mediul rural'
Eşantionare de tip stadial, stratificat, cu selecţie proporţională în ultimul strat. Marja de eroare statistică aferentă volumului de chestionare colectate, pentru un interval de încredere de 95% este de +/-2,4%. Au fost realizate 1009 chestionare cu copii cu vârste de 8-17 ani împliniţi, din toate judeţele, din 70 de localităţi rurale (la fel ca şi sondajul cu părinţii), din care 17 comunităţi marginalizate conform hărţilor de marginalizare (Ministerul Muncii).
Despre World Vision România
World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 judeţe.
Afisari: 40
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.