RETRANSMITERE - Comunicat de presă - Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung România
ERATĂ: Scăderea numărului de grădiniţe publice din România, în ultimele trei decenii
Infografic Monitorul Social un proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România
În data de 19 noiembrie 2024, cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social stipula că numărul de grădiniţe publice din România a scăzut dramatic în ultimii treizeci de ani. Acesta se baza pe datele statistice de la Institutul Naţional de Statistică despre categoria 'grădiniţe' (matricea SCL101A), care acoperă numai unităţile de învăţământ preşcolar cu statut juridic de 'grădiniţe', nu şi unităţile preşcolare care sunt arondate altor unităţi de învăţământ precum şcoli generale / gimnaziale.
Conform datelor statistice care includ şi aceste unităţi, în 2023 în România existau un total de 10.485 de unităţi de învăţământ preşcolar (cu sau fără statut juridic de 'grădiniţe'), comparativ cu 12.529 de grădiniţe în 1990, adică o reducere de 16% în 30 de ani.
Dintre cele 10.438 de unităţi de învăţământ preşcolar din România din 2023, 9.859 erau publice, adică 94%. Însă la nivel urban, poate fi remarcată o creştere a grădiniţelor private. De exemplu, tot în 2023, în regiunea Bucureşti-Ilfov funcţionau un total de 558 de unităţi de învăţământ preşcolar (cu sau fără statut juridic de 'grădiniţe'), din care doar 55% erau publice (309) iar restul de 45% (249) erau private, comparativ cu 349 de grădiniţe, toate publice în 1990.
În 2023, 60% din toţi copiii între 3-6 ani sunt înscrişi în învăţământul preşcolar. Acest procent a crescut din 1990 când era 54%). Numărul cadre didactice din preşcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jurul a 37.000).
Numeroase studii de specialitate arată importanţa crucială a educaţiei timpurii: dincolo de abilităţile sociale, cognitive şi emoţionale dobândite în timpul educaţiei preşcolare, în rândul copiilor care au urmat învăţământul preşcolar se constată niveluri mai înalte de succes educaţional, angajare şi competenţe sociale pe durata întregii vieţi.
În România este nevoie urgentă de o politică publică dedicată învăţământului preşcolar în vederea creşterii numărului de grădiniţe în funcţie de numărul de copii din fiecare regiune. Deşi numărul cadrelor didactice din preşcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jur de 37.000), diminuarea unităţilor de învăţământ preşcolar a dus la o suprasolicitare a acestora. Consecinţele pentru familii sunt costuri mai mari (de ex. Înscrierea la grădiniţe private), dar şi imposibilitatea reluării activităţii profesionale de către părinţi, în principal de către mame. Pentru a ţine cont de nevoile părinţilor şi copiilor, aceste politici publice trebuie concepute în parteneriat cu asociaţiile de părinţi şi cu experţi în domeniu.
Infografic Monitorul Social un proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România
În data de 19 noiembrie 2024, cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social stipula că numărul de grădiniţe publice din România a scăzut dramatic în ultimii treizeci de ani. Acesta se baza pe datele statistice de la Institutul Naţional de Statistică despre categoria 'grădiniţe' (matricea SCL101A), care acoperă numai unităţile de învăţământ preşcolar cu statut juridic de 'grădiniţe', nu şi unităţile preşcolare care sunt arondate altor unităţi de învăţământ precum şcoli generale / gimnaziale.
Conform datelor statistice care includ şi aceste unităţi, în 2023 în România existau un total de 10.485 de unităţi de învăţământ preşcolar (cu sau fără statut juridic de 'grădiniţe'), comparativ cu 12.529 de grădiniţe în 1990, adică o reducere de 16% în 30 de ani.
Dintre cele 10.438 de unităţi de învăţământ preşcolar din România din 2023, 9.859 erau publice, adică 94%. Însă la nivel urban, poate fi remarcată o creştere a grădiniţelor private. De exemplu, tot în 2023, în regiunea Bucureşti-Ilfov funcţionau un total de 558 de unităţi de învăţământ preşcolar (cu sau fără statut juridic de 'grădiniţe'), din care doar 55% erau publice (309) iar restul de 45% (249) erau private, comparativ cu 349 de grădiniţe, toate publice în 1990.
În 2023, 60% din toţi copiii între 3-6 ani sunt înscrişi în învăţământul preşcolar. Acest procent a crescut din 1990 când era 54%). Numărul cadre didactice din preşcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jurul a 37.000).
Numeroase studii de specialitate arată importanţa crucială a educaţiei timpurii: dincolo de abilităţile sociale, cognitive şi emoţionale dobândite în timpul educaţiei preşcolare, în rândul copiilor care au urmat învăţământul preşcolar se constată niveluri mai înalte de succes educaţional, angajare şi competenţe sociale pe durata întregii vieţi.
În România este nevoie urgentă de o politică publică dedicată învăţământului preşcolar în vederea creşterii numărului de grădiniţe în funcţie de numărul de copii din fiecare regiune. Deşi numărul cadrelor didactice din preşcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jur de 37.000), diminuarea unităţilor de învăţământ preşcolar a dus la o suprasolicitare a acestora. Consecinţele pentru familii sunt costuri mai mari (de ex. Înscrierea la grădiniţe private), dar şi imposibilitatea reluării activităţii profesionale de către părinţi, în principal de către mame. Pentru a ţine cont de nevoile părinţilor şi copiilor, aceste politici publice trebuie concepute în parteneriat cu asociaţiile de părinţi şi cu experţi în domeniu.
Afisari: 41
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.