Discursul susţinut de Preşedintele României, Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Comemorării victimelor războiului şi ale dictaturii

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut duminică, 17 noiembrie 2024, la sediul Bundestagului, Parlamentul Federal al Republicii Federale Germania, un discurs în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Comemorării victimelor războiului şi ale dictaturii.

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii (traducerea în limba română):

Domnule Preşedinte Federal Frank-Walter Steinmeier,
Doamnă Preşedinte a Bundestagului, Barbel Bas,
Doamnă Preşedinte a Bundesratului, Anke Rehlinger,
Domnule Preşedinte al Volksbund, Wolfgang Schneiderhan,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Excelenţe,
Doamnelor şi domnilor,

Sunt deosebit de onorat să mă aflu în faţa dumneavoastră aici, în Bundestag, în inima democraţiei germane, în această zi solemnă, Ziua Comemorativă Naţională (Volkstrauertag).

Astăzi omagiem împreună memoria victimelor războaielor, ale tiraniei şi ale violenţei din toate naţiunile. Este însă şi un prilej pentru a reflecta asupra provocărilor şi ameninţărilor prezente, poate cele mai îngrijorătoare de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Graniţele, etniile şi culturile pălesc când ne oprim să ne amintim sacrificiul celor care s-au jertfit în trecut pentru libertatea, drepturile şi demnitatea noastră. Realizăm, o dată în plus, cât de multe avem în comun ca europeni şi cât de mult putem construi împreună, într-o Europă liberă şi democratică.

Trebuie să avem permanent în minte că uitarea trecutului conduce la repetarea greşelilor istoriei sau la perpetuarea injustiţiei. Această uitare reprezintă un pericol din ce în ce mai mare, pe măsură ce generaţiile care au trăit direct ororile războiului sau ale regimurilor totalitare nu mai sunt printre noi.

De aceea, admir grija cu care statul german înţelege să se aplece asupra cunoaşterii corespunzătoare a istoriei, în special de către generaţiile tinere. Şi în România depunem eforturi serioase pentru ca tinerii să înveţe în şcoli despre greşelile trecutului şi să fie conştienţi de ele, pentru a nu le repeta. Şi, vorbind de tineri, consider emblematic faptul că Ziua Comemorativă, 17 noiembrie, coincide anul acesta cu Ziua Internaţională a Studenţilor.

Anul acesta comemorăm şi 80 de ani de la Debarcarea din Normandia şi 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, momente de cotitură pentru istoria europeană.

În 1987, a izbucnit revolta muncitorilor din Braşov, prima acţiune de masă împotriva dictaturii ceauşiste, care, deşi înăbuşită sângeros în doar câteva zile, a reprezentat, fără îndoială, unul dintre catalizatorii Revoluţiei Române din decembrie 1989.

Prin curajul cetăţenilor români care au ieşit atunci să protesteze contra dictatorului Ceauşescu şi a regimului comunist şi prin sacrificiul multora dintre ei, care au plătit acest curaj cu propria viaţa, regimul opresiv din România a fost înlăturat.

De 35 de ani, România este liberă. O libertate câştigată cu mari suferinţe, dar şi cu multă speranţă.

Căderea Zidului Berlinului a reprezentat şi pentru români o încurajare în lupta pentru libertate şi democraţie, iar pentru România, înlăturarea Cortinei de Fier a făcut posibilă revenirea în marea familie a democraţiilor europene.

Nu doar elita intelectuală, ci întreaga naţiune română, în ansamblul său, s-a orientat dintotdeauna în mod natural către valorile occidentale, reprezentate astăzi de Uniunea Europeană şi NATO.

După secole de conflicte, Uniunea Europeană, marele proiect al păcii de după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost întemeiată din dorinţa reconcilierii între naţiunile europene.

Valorile noastre democratice şi modelul nostru economic au devenit o sursă de inspiraţie pentru vecini şi parteneri internaţionali, deopotrivă.

Constatăm, totuşi, că proiectul nostru european a trezit şi un alt tip de reacţie, în rândul unor state nedemocratice. Teama unor regimuri totalitare de atractivitatea valorilor europene a făcut ca Uniunea noastră să fie percepută ca o ameninţare. Detractorii Uniunii Europene sunt inamicii democraţiei şi ai libertăţii.

Din păcate, mecanismele propagandei şi ale dezinformării se propagă din nou astăzi, pentru că regimurile dictatoriale se bazează pe faptul că 'o minciună spusă suficient de des devine adevăr'.

Vedem această realitate revoltătoare în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rămânem alături de poporul ucrainean, care s-a opus cu curaj şi eroism invaziei dictate de la Kremlin, sfidând forţa şi brutalitatea imperialismului rus. Sprijinul statelor noastre şi al comunităţii internaţionale este vital pentru a asigura în final o pace justă şi durabilă, în deplin acord cu Carta ONU şi cu dreptul internaţional.

România a avertizat din timp asupra riscului pentru securitatea Europei reprezentat de agresivitatea regimurilor dictatoriale, precum cel rus.

Aceste riscuri sunt şi un motiv important pentru care pledăm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, cel mai afectat stat de acest război, după Ucraina.

Rămânem, de asemenea, ferm angajaţi alături de Ucraina şi din Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană. Ţine de noi toţi să menţinem activ acest proces de aderare la Uniunea Europeană, pentru că s-a dovedit a fi un proces cu adevărat transformator, de pe urma căruia beneficiem cu toţii, state membre vechi şi noi.

Onorată asistenţă,

Pentru a face faţă ameninţărilor de astăzi, avem nevoie de o Uniune Europeană mai puternică şi mai solidară, adaptată provocărilor viitorului.

Am convingerea că vom beneficia, în continuare, de implicarea puternică a Germaniei în gestionarea provocărilor actuale şi în efortul de revitalizare a încrederii şi ataşamentului faţă de proiectul de pace european. Vă asigur că Germania va găsi, în continuare, în România un partener profund dedicat valorilor europene, suntem gata să lucrăm cu dumneavoastră pentru întărirea Uniunii Europene şi pentru ca aceste valori ale libertăţii şi democraţiei să fie protejate şi acceptate, atât în vecinătate, cât şi la nivel global.

Doamnelor şi domnilor,

Mă bucur să evidenţiez astăzi, aici, în Bundestag, că prietenia dintre România şi Germania nu a fost niciodată mai strânsă şi mai puternică decât acum.

Relaţiile diplomatice între ţările noastre au fost stabilite în anul 1880 şi puse pe baze noi, moderne şi europene, prin Tratatul bilateral de prietenie din 1992. Avem, de atunci, o dinamică ascendentă, reflectată într-un dialog bazat pe încredere şi valori împărtăşite. Relaţiile dintre ţările noastre se găsesc la un maxim istoric, la nivel politic, economic, cultural, şi, mai ales, interuman. Este elocventă, în acest sens, instituirea în România, începând din primăvara acestui an, a zilei de 21 aprilie drept 'Ziua Prieteniei Româno-Germane'.

Doresc să amintesc aici că România a fost mereu un loc al confluenţelor unor culturi diferite care au coexistat şi convieţuit. Interacţiunea dintre români şi germani are rădăcini străvechi, de la colonizarea saşilor transilvăneni, în urmă cu peste 850 de ani, şi a şvabilor bănăţeni, cu 300 de ani în urmă.

România este astăzi locul unde etnicii germani, ca de altfel toate celelalte minorităţi etnice naţionale, sunt încurajaţi şi susţinuţi să îşi prezerve identitatea, inclusiv prin asumarea unui rol activ în societatea românească.

Cetăţenii din ţările noastre construiesc, în Germania şi în România, zi de zi, punţi de dialog şi de prietenie. Aşa cum germanii din România au contribuit la construcţia României moderne, la fel românii din Germania, o comunitate care a atins aproape un milion de persoane, contribuie astăzi la bunăstarea Germaniei.

Europa unită, a graniţelor deschise, a permis această evoluţie esenţială pentru relaţia dintre ţările noastre.

Doamnelor şi domnilor,

În această zi cu semnificaţii atât de puternice, mă alătur dumneavoastră în aducerea unui omagiu memoriei victimelor războaielor, ale totalitarismului, precum şi a celor prigoniţi pentru credinţa lor, pentru căutarea dreptăţii şi a libertăţii.

Păstrarea acestei memorii este o datorie şi 'o formă de justiţie' - ca să evoc aici motto-ul celebru al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, creat în incinta fostei închisori comuniste de la Sighet - în română, unde au pierit mare parte din elitele României.

Am încredere că vom reuşi să insuflăm şi generaţiilor viitoare această datorie a memoriei şi a justiţiei.

Este singurul fel în care putem asigura construirea unui viitor mai bun, fără a repeta greşelile trecutului!

Vă mulţumesc!

Departamentul Comunicare Publică

Afisari: 39