Comunicat de presă - Patriarhia Română
Mărturisirea credinţei ortodoxe prin arta bisericească
Ne întrunim astăzi în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei, pentru lucrările celei de-a XI-a ediţii a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, organizată de Patriarhia Română, prin intermediul Sectorului Cultură, Pictură şi Restaurare, Componenta Pictură, Comisia de Pictură Bisericească. Ca în fiecare an, acest eveniment reuneşte preoţi, specialişti atestaţi de Ministerul Culturii şi autorizaţi de către Comisia de Pictură Bisericească, specialişti consacraţi în diferite domenii ale artei bisericeşti (restauratori, sculptori, vitralişti, arhitecţi, istorici de artă etc.), profesori şi studenţi din cadrul facultăţilor de profil, precum şi numeroase persoane interesate de pictură şi de arhitectura eclezială ori de patrimoniul naţional bisericesc.
Conferinţa din acest an îşi propune ca temă Programele iconografice, spaţiul liturgic şi metodele de restaurare: abordări actuale, pentru a răspunde dintr-o perspectivă interdisciplinară (istorică, teologică şi artistică) unor necesităţi practice din domeniul picturii şi restaurării bisericeşti şi pentru a evidenţia importanţa funcţiei liturgico-dogmatice a patrimoniului religios. De asemenea, evenimentul urmăreşte punerea în dialog a membrilor breslei pictorilor bisericeşti şi restauratorilor, a cercetătorilor şi a reprezentanţilor administraţiei bisericeşti centrale, având drept rezultat implicarea lor activă în conservarea, promovarea şi îmbogăţirea patrimoniului naţional bisericesc.
Prin temele abordate şi prin metodologia propusă, actuala ediţie a conferinţei vine în continuarea firească a demersurilor întreprinse în ediţiile anilor precedenţi (2021, 2022 şi 2023), care au pus bazele realizării Îndrumătorului iconografic pentru pictorii bisericeşti şi pentru slujitorii sfintelor altare şi Normativului pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult, proiecte aflate în continuare pe agenda de lucru a Comisiei de Pictură Bisericească.
Arta bisericească nu constituie o 'limbă moartă', ci ea ne vorbeşte limba vie a credinţei noastre, exprimată prin formă, culoare, piatră, lemn sau marmură, prin întruchipări materiale ale evlaviei cu care credincioşii ortodocşi au adus, generaţie după generaţie, slavă lui Dumnezeu. Fiind parte integrantă din Liturghia şi din lucrarea misionară a Bisericii, iconografia nu este doar o artă decorativă, pedagogică sau estetică, ci, în primul rând, o mărturisire vizuală a adevărului de credinţă privind Înomenirea sau Întruparea Cuvântului veşnic al lui Dumnezeu şi în acelaşi timp o chemare la rugăciune, ajungând astfel la comuniunea spirituală cu El şi cu persoanele sfinte reprezentate în icoane. Potrivit Sfântului Gherman, patriarhul Constantinopolului, 'Biserica este un cer pământesc în care locuieşte şi Se plimbă Dumnezeul cel ceresc'1, iar cultul ortodox rezumă experienţa liturgică a tainei Bisericii. În lăcaşul de cult, 'formele arhitecturale, frescele, icoanele, obiectele de cult, nu sunt puse alături pur şi simplu, ca obiectele unui muzeu, ci, asemeni mădularelor unui trup, trăiesc întru aceeaşi tainică viaţă, sunt integrate misterului liturgic'2.
În acest an, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi Anul comemorativ al tuturor sfinţilor tămăduitori fără de arginţi, suntem chemaţi să ne reamintim faptul că sfinţii taumaturgi, ca membre ale Trupului tainic al lui Hristos, Îl fac cunoscut lumii pe Domnul Iisus Hristos ca fiind Doctorul cel Mare, care le-a dăruit şi lor darul vindecărilor. Diversele vindecări săvârşite de sfinţi în lume sunt recunoscute ca fiind manifestările unui har deosebit pe care îl primesc în dar de la Dumnezeu şi îl oferă mai departe, tot ca dar. Pe aceştia credincioşii au ajuns să-i venereze ca vindecători minunaţi, iar alţii au fost incluşi în categoria sfinţilor tămăduitori datorită vindecărilor minunate săvârşite după moartea lor, prin puterea harului dăruit de Dumnezeu sfintelor moaşte.
Într-o lume în care omul se închide tot mai mult în propria lui individualitate, văzându-se doar pe el şi nevoile lui, Biserica se roagă pentru întreaga umanitate şi în mod deosebit pentru cei ce suferă. Filantropia Bisericii lui Hristos a fost dintotdeauna una slujitoare, vindecătoare şi sfinţitoare. Prezenţa iubitoare a Domnului Iisus Hristos, prin Sfântul Duh, în creştinii care se împărtăşesc euharistic cu El, face legătura între Filantropia divină a Preasfintei Treimi şi filantropia eclesială şi socială a creştinilor. În contextul societăţii moderne, filantropia sau opera caritabilă a Bisericii nu trebuie să fie o modă, ci modul însuşi al existenţei misionare a Bisericii în lume, icoana dinamică a Filantropiei divine. La rândul lor pictorii bisericeşti, care nu sunt simpli artişti sau meşteşugari, simpli cunoscători ai unor tehnici artistice, înzestraţi cu mai mult sau mai puţin talent, contribuie prin lucrarea lor la afirmarea Bisericii ca Biserică mărturisitoare, fiind vestitori ai luminii celei neînserate, ai păcii, bucuriei şi slavei Împărăţiei Cerurilor.
Deschidem astăzi a XI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, eveniment inaugurat în anul 2012, şi care de atunci s-a bucurat de o participare şi de o popularitate crescândă. Desfăşurată pe parcursul zilelor de 12 şi 13 noiembrie 2024, ea cuprinde, pe lângă sesiunea de deschidere, trei secţiuni şi anume: secţiunea Pictură bisericească, cu tema: 'Programe iconografice: perspective istorice şi valorificări contemporane'; secţiunea Restaurare, arhitectură şi obiect liturgic, cu tema 'Restaurarea şi valorizarea tradiţiei Bisericii'; secţiunea Normative şi îndrumător iconografic, cu tematica: 'Liturghie, iconografie, canon. Prezentări şi dialog cu membrii Comisiei de Pictură Bisericească'. Prin subiectele alese şi prin participarea la dezbaterile tematice şi la discuţiile generate de fiecare secţiune în parte, comunicările ştiinţifice de anul acesta vor încerca pe de-o parte să propună modele practice, aplicabile în situaţii concrete, iar pe de altă parte să aibă o contribuţie în alcătuirea programelor iconografice ale noilor lăcaşuri de cult, respectiv în alcătuirea proiectelor de restaurare a picturii acestora.
În încheierea sesiunii de deschidere va avea loc lansarea volumului Programele iconografice şi metodele de restaurare în arta bisericească actuală, publicat de Editura Basilica a Patriarhiei Române, volum ce reuneşte lucrările ştiinţifice susţinute în cadrul ediţiei din anul precedent (2023). Ca un element de noutate, anul acesta în sesiunea de deschidere, va avea loc şi lansarea filmului documentar 'Iconografia Altarului Catedralei Naţionale', realizat de Trinitas TV.
Filmul explorează în detaliu procesul complex al elaborării picturii în mozaic la altarul Catedralei Naţionale din Bucureşti, lucrare monumentală cu caracter unic în istoria artei bisericeşti din România, veritabil reper pentru viitoarele ansambluri în mozaic de la noi din ţară. Este evidenţiată munca excepţională a echipelor de pictori, ingineri şi specialişti care au contribuit la această remarcabilă operă. Înregistrând şi diseminând cunoştinţele şi expertiza acumulată, documentarul constituie totodată şi o resursă educaţională esenţială pentru toţi cei care activează în domeniul picturii bisericeşti.
Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii, nădăjduind că şi această ediţie a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească va reprezenta un puternic stimulent al misiunii Bisericii Ortodoxe Române în ceea ce priveşte conservarea şi punerea în valoare a preţiosului său patrimoniu eclezial - adevărat tezaur sacru moştenit de la înaintaşi, care trebuie conservat, îmbogăţit şi transmis cu talent şi efort, cu multă responsabilitate şi cu bucuria realizării comuniunii între generaţii.
DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Ne întrunim astăzi în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei, pentru lucrările celei de-a XI-a ediţii a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, organizată de Patriarhia Română, prin intermediul Sectorului Cultură, Pictură şi Restaurare, Componenta Pictură, Comisia de Pictură Bisericească. Ca în fiecare an, acest eveniment reuneşte preoţi, specialişti atestaţi de Ministerul Culturii şi autorizaţi de către Comisia de Pictură Bisericească, specialişti consacraţi în diferite domenii ale artei bisericeşti (restauratori, sculptori, vitralişti, arhitecţi, istorici de artă etc.), profesori şi studenţi din cadrul facultăţilor de profil, precum şi numeroase persoane interesate de pictură şi de arhitectura eclezială ori de patrimoniul naţional bisericesc.
Conferinţa din acest an îşi propune ca temă Programele iconografice, spaţiul liturgic şi metodele de restaurare: abordări actuale, pentru a răspunde dintr-o perspectivă interdisciplinară (istorică, teologică şi artistică) unor necesităţi practice din domeniul picturii şi restaurării bisericeşti şi pentru a evidenţia importanţa funcţiei liturgico-dogmatice a patrimoniului religios. De asemenea, evenimentul urmăreşte punerea în dialog a membrilor breslei pictorilor bisericeşti şi restauratorilor, a cercetătorilor şi a reprezentanţilor administraţiei bisericeşti centrale, având drept rezultat implicarea lor activă în conservarea, promovarea şi îmbogăţirea patrimoniului naţional bisericesc.
Prin temele abordate şi prin metodologia propusă, actuala ediţie a conferinţei vine în continuarea firească a demersurilor întreprinse în ediţiile anilor precedenţi (2021, 2022 şi 2023), care au pus bazele realizării Îndrumătorului iconografic pentru pictorii bisericeşti şi pentru slujitorii sfintelor altare şi Normativului pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult, proiecte aflate în continuare pe agenda de lucru a Comisiei de Pictură Bisericească.
Arta bisericească nu constituie o 'limbă moartă', ci ea ne vorbeşte limba vie a credinţei noastre, exprimată prin formă, culoare, piatră, lemn sau marmură, prin întruchipări materiale ale evlaviei cu care credincioşii ortodocşi au adus, generaţie după generaţie, slavă lui Dumnezeu. Fiind parte integrantă din Liturghia şi din lucrarea misionară a Bisericii, iconografia nu este doar o artă decorativă, pedagogică sau estetică, ci, în primul rând, o mărturisire vizuală a adevărului de credinţă privind Înomenirea sau Întruparea Cuvântului veşnic al lui Dumnezeu şi în acelaşi timp o chemare la rugăciune, ajungând astfel la comuniunea spirituală cu El şi cu persoanele sfinte reprezentate în icoane. Potrivit Sfântului Gherman, patriarhul Constantinopolului, 'Biserica este un cer pământesc în care locuieşte şi Se plimbă Dumnezeul cel ceresc'1, iar cultul ortodox rezumă experienţa liturgică a tainei Bisericii. În lăcaşul de cult, 'formele arhitecturale, frescele, icoanele, obiectele de cult, nu sunt puse alături pur şi simplu, ca obiectele unui muzeu, ci, asemeni mădularelor unui trup, trăiesc întru aceeaşi tainică viaţă, sunt integrate misterului liturgic'2.
În acest an, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi Anul comemorativ al tuturor sfinţilor tămăduitori fără de arginţi, suntem chemaţi să ne reamintim faptul că sfinţii taumaturgi, ca membre ale Trupului tainic al lui Hristos, Îl fac cunoscut lumii pe Domnul Iisus Hristos ca fiind Doctorul cel Mare, care le-a dăruit şi lor darul vindecărilor. Diversele vindecări săvârşite de sfinţi în lume sunt recunoscute ca fiind manifestările unui har deosebit pe care îl primesc în dar de la Dumnezeu şi îl oferă mai departe, tot ca dar. Pe aceştia credincioşii au ajuns să-i venereze ca vindecători minunaţi, iar alţii au fost incluşi în categoria sfinţilor tămăduitori datorită vindecărilor minunate săvârşite după moartea lor, prin puterea harului dăruit de Dumnezeu sfintelor moaşte.
Într-o lume în care omul se închide tot mai mult în propria lui individualitate, văzându-se doar pe el şi nevoile lui, Biserica se roagă pentru întreaga umanitate şi în mod deosebit pentru cei ce suferă. Filantropia Bisericii lui Hristos a fost dintotdeauna una slujitoare, vindecătoare şi sfinţitoare. Prezenţa iubitoare a Domnului Iisus Hristos, prin Sfântul Duh, în creştinii care se împărtăşesc euharistic cu El, face legătura între Filantropia divină a Preasfintei Treimi şi filantropia eclesială şi socială a creştinilor. În contextul societăţii moderne, filantropia sau opera caritabilă a Bisericii nu trebuie să fie o modă, ci modul însuşi al existenţei misionare a Bisericii în lume, icoana dinamică a Filantropiei divine. La rândul lor pictorii bisericeşti, care nu sunt simpli artişti sau meşteşugari, simpli cunoscători ai unor tehnici artistice, înzestraţi cu mai mult sau mai puţin talent, contribuie prin lucrarea lor la afirmarea Bisericii ca Biserică mărturisitoare, fiind vestitori ai luminii celei neînserate, ai păcii, bucuriei şi slavei Împărăţiei Cerurilor.
Deschidem astăzi a XI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, eveniment inaugurat în anul 2012, şi care de atunci s-a bucurat de o participare şi de o popularitate crescândă. Desfăşurată pe parcursul zilelor de 12 şi 13 noiembrie 2024, ea cuprinde, pe lângă sesiunea de deschidere, trei secţiuni şi anume: secţiunea Pictură bisericească, cu tema: 'Programe iconografice: perspective istorice şi valorificări contemporane'; secţiunea Restaurare, arhitectură şi obiect liturgic, cu tema 'Restaurarea şi valorizarea tradiţiei Bisericii'; secţiunea Normative şi îndrumător iconografic, cu tematica: 'Liturghie, iconografie, canon. Prezentări şi dialog cu membrii Comisiei de Pictură Bisericească'. Prin subiectele alese şi prin participarea la dezbaterile tematice şi la discuţiile generate de fiecare secţiune în parte, comunicările ştiinţifice de anul acesta vor încerca pe de-o parte să propună modele practice, aplicabile în situaţii concrete, iar pe de altă parte să aibă o contribuţie în alcătuirea programelor iconografice ale noilor lăcaşuri de cult, respectiv în alcătuirea proiectelor de restaurare a picturii acestora.
În încheierea sesiunii de deschidere va avea loc lansarea volumului Programele iconografice şi metodele de restaurare în arta bisericească actuală, publicat de Editura Basilica a Patriarhiei Române, volum ce reuneşte lucrările ştiinţifice susţinute în cadrul ediţiei din anul precedent (2023). Ca un element de noutate, anul acesta în sesiunea de deschidere, va avea loc şi lansarea filmului documentar 'Iconografia Altarului Catedralei Naţionale', realizat de Trinitas TV.
Filmul explorează în detaliu procesul complex al elaborării picturii în mozaic la altarul Catedralei Naţionale din Bucureşti, lucrare monumentală cu caracter unic în istoria artei bisericeşti din România, veritabil reper pentru viitoarele ansambluri în mozaic de la noi din ţară. Este evidenţiată munca excepţională a echipelor de pictori, ingineri şi specialişti care au contribuit la această remarcabilă operă. Înregistrând şi diseminând cunoştinţele şi expertiza acumulată, documentarul constituie totodată şi o resursă educaţională esenţială pentru toţi cei care activează în domeniul picturii bisericeşti.
Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii, nădăjduind că şi această ediţie a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească va reprezenta un puternic stimulent al misiunii Bisericii Ortodoxe Române în ceea ce priveşte conservarea şi punerea în valoare a preţiosului său patrimoniu eclezial - adevărat tezaur sacru moştenit de la înaintaşi, care trebuie conservat, îmbogăţit şi transmis cu talent şi efort, cu multă responsabilitate şi cu bucuria realizării comuniunii între generaţii.
DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Afisari: 35
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.