Transcriptul conferinţei de presă susţinute de ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă (11 noiembrie 2024)

https://www.youtube.com/watch?v=cV2IJ0r3l60

Luminiţa Odobescu: Bună ziua! Vă mulţumesc tuturor pentru prezenţă şi pentru atenţia acordată organizării în străinătate a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din acest an.

Mulţumesc, de asemenea, domnului preşedinte Toni Greblă pentru participarea la această conferinţă de presă.

Doresc să transmit şi pe această cale aprecierea pentru excelenta colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă, pe toate palierele - de la aspecte legale, tehnice sau procedurale până la demersurile de comunicare şi informare a alegătorilor.

De asemenea, doresc să adresez mulţumiri şi celorlalte instituţii implicate în organizarea secţiilor de votare din străinătate, cu care avem, de asemenea o cooperare exemplară, şi mă refer la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Monitorul Oficial.

După cum am informat public, MAE va organiza 950 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare din acest an. Este cel mai mare număr de secţii organizate vreodată în străinătate. Sunt cu 35 de secţii de votare mai multe decât cele 915 organizate pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024.

Acest număr record de secţii de votare a fost organizat într-un context aparte, determinat, pe de o parte, de calendarul electoral cu alegeri în trei weekend-uri consecutive, de specificul desfăşurării alegerilor în străinătate, câte trei zile de vot la fiecare tur al alegerilor prezidenţiale şi două zile de vot la alegerile parlamentare, şi, pe de altă parte, de perioada aceasta din an, în care în mod tradiţional multe spaţii private sau publice sunt închiriate pentru evenimentele specifice sfârşitului de an.

Acest context a constituit o provocare pentru colegii noştri din serviciul exterior şi doresc să le adresez mulţumiri şi pe această cale pentru implicarea şi seriozitatea dovedite în pregătirea şi organizarea acestor procese electorale.

Deşi nu a fost uşor, au reuşit să obţină de la autorităţile publice locale sau de la antreprenori privaţi spaţii care să permită desfăşurarea alegerilor în peste 8 zile cumulate, cu respectarea tuturor prevederilor impuse de legislaţia din România privind organizarea scrutinelor în străinătate.

Au existat şi situaţii în care a fost necesar să se identifice soluţii pentru a menţine acelaşi număr de secţii de votare pentru toate cele trei scrutine. Aceste soluţii, permise de cadrul legal actualizat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2024, au constat în identificarea, pentru unele secţii de votare, a unor sedii diferite în care să se desfăşoare cele 3 runde de alegeri. Vor fi 11 secţii de votare care vor avea adrese diferite între cele 3 rânduri de alegeri, şi mă refer aici la secţii din Finlanda, Franţa, Spania, Marea Britanie.

Vreau să adresez, de asemenea, mulţumiri pentru reprezentanţii comunităţilor româneşti, care ne-au oferit sprijinul direct în organizarea acestor alegeri şi o parte dintre aceste secţii de votare au fost făcute cu sprijinul reprezentanţilor comunităţilor româneşti din diaspora.

Folosesc acest prilej pentru a lansa un apel la alegătorii din străinătate să se documenteze înainte de vot şi să verifice dacă secţia de votare la care intenţionează să voteze are sau nu adrese diferite între primul tur al alegerilor prezidenţiale, alegerilor parlamentare şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Lista cu adresele sediilor secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Pe lângă aceste circumstanţe, au intervenit şi unele evenimente nedorite, cum au fost inundaţiile catastrofale din Spania, din Comunitatea Valenciană. Acestea au impus mutarea sediilor unor secţii de votare la alte adrese decât cele anterior stabilite şi adoptate prin Hotărârea AEP nr. 36/2024 şi suntem în dialog cu AEP pentru a face aceste modificări. Totodată, colegii noştri de la reprezentanţele diplomatice vor comunica pe plan local, prin toate mijloacele disponibile, către comunităţile de cetăţeni români, pentru ca aceştia să fie în cunoştinţă de cauză.

Pe de altă parte, este important să fac precizarea că, din motive obiective, nu s-au mai organizat secţii de votare în următoarele state sau oraşe: Afghanistan, Rostov pe Don, Odesa, Sudan, Venezuela, Libia şi Phenian.

Din cele 950 de secţii de votare din străinătate, 140 au fost desemnate să îndeplinească şi atribuţiile specifice gestionării plicurilor cu voturi prin corespondenţă, atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la alegerile parlamentare. Aceste 140 de secţii sunt organizate, de regulă, pe lângă sediile reprezentanţelor diplomatice. Membrii acestora vor trebui, suplimentar, să efectueze operaţiuni specifice votului prin corespondenţă şi în zilele de miercuri şi joi anterioare fiecăruia din cele 3 procese electorale.

În plan logistic, săptămâna aceasta se finalizează activitatea de expediere către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate a buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării.

În total, vor fi expediate 3.600.000 de buletine de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi aproape 3.070.000 de buletine de vot pentru alegerile parlamentare, câte 9.210 ştampile cu menţiunea 'VOTAT' pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi pentru alegerile parlamentare, 2.914.000 de timbre autocolante pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi 2.680.000 de timbre autocolante pentru alegerile parlamentare, precum şi 950 de ştampile de control ale secţiilor de votare.

Pe acelaşi palier al demersurilor organizatorice şi logistice, misiunile diplomatice au primit instrucţiuni privind gestionarea plicurilor cu voturi prin corespondenţă care vor fi transmise sau depuse de alegători la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.

De asemenea, au fost transmise instrucţiuni referitoare la procedura de monitorizare video a localurilor secţiilor de votare. După cum ştiţi, secţiile de votare sunt monitorizate video, continuu, de la deschiderea votării.

Este important să reamintim că programul de votare este următorul: pentru alegerile prezidenţiale, vineri începând cu ora 12.00 până la ora 21.00, sâmbătă şi duminică între orele 07:00 şi 21.00, cu posibilitatea de prelungire duminică până la ora 23:59, iar pentru alegerile parlamentare, sâmbătă şi duminică, între orele 07:00 şi 21.00 - vorbim de ore locale, cu posibilitatea de prelungire în ambele zile până la ora 23:59.

Pe partea de resurse umane, s-au finalizat operaţiunile de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor secţiilor de votare de către şefii de misiuni diplomatice şi oficiile consulare. În funcţie de numărul de persoane propuse de partidele politice ca membri în secţii, reprezentanţele diplomatice au contactat cetăţenii din comunităţile de români ca să fie pregătiţi să participe ca membri la activitatea din secţii.

Pentru a ne asigura că secţiile de votare vor avea un număr suficient de membri pentru a face faţă fluxului de alegători, 146 de colegi din Centrala MAE şi 39 de colegi de la alte ministere sau alte instituţii ale administraţiei publice locale vor participa ca preşedinţi, locţiitori sau membri-operatori în secţiile din străinătate, şi vreau să le mulţumesc colegilor mei de la celelalte ministere şi instituţii pentru sprijinul oferit.

Ne ocupăm, de asemenea, împreună cu colegii de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Autoritatea Electorală Permanentă şi Institutul Naţional de Statistică, de instruirea, în sistem videoconferinţă, a persoanelor care ar putea fi desemnate în birourile secţiilor de votare din străinătate, pentru ca acestea să aibă informaţiile necesare pentru a putea fi şi membri-operatori. Sunt instruiţi să verifice pe tabletele din secţii îndeplinirea condiţiilor privind dreptul de vot al alegătorilor care se prezintă la urne şi preluarea semnăturilor electronice ale acestora. Începând cu data de 23 octombrie 2024 au fost organizate mai multe astfel de sesiuni de instruire şi până astăzi dimineaţă au fost instruite în jur de 12.000 persoane, deci până astăzi la ora 10:00.

Vom organiza şi un grup care va asigura asistenţa tehnică pentru preşedinţii secţiilor de votare din străinătate, în regim de permanenţă, la sediile celor două birouri electorale pentru străinătate. Acesta va activa începând cu preziua votării în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale, până la finalizarea tuturor operaţiunilor în secţiile de votare din străinătate la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Nu vreau să închei fără să mă adresez cetăţenilor români aflaţi în afara ţării, să se asigure că atunci când se prezintă la vot au acte de identitate valabile în ziua votării. În plus, pentru alegerile parlamentare, este necesară dovada reşedinţei în străinătate şi recomandăm cetăţenilor români să consulte pe site-ul ministerului, la rubrica Alegeri 2024, acolo vor găsi lista cu documentele emise de autorităţile străine care dovedesc reşedinţa în străinătate.

De asemenea, subliniez încă o dată, este important să verifice adresele secţiilor de votare pentru a fi în cunoştinţă de cauză dacă intervin modificări în acest sens.

Vă mulţumesc! Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Toni Greblă: Mulţumesc, doamna ministru. După prezentarea exhaustivă pe care aţi făcut-o, nevrând să repet nimic din informaţia pe care aţi comunicat-o astăzi, aş vrea numai să remarc şi eu faptul că atât Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, am făcut un efort atât financiar cât şi organizatoric pentru a avea o premieră în această ţară, adică 950 de secţii de votare deschise în străinătate. După verificările sumare pe care le-am făcut, nicio altă ţară din lume nu deschide peste 900 de secţii de votare atunci când organizează scrutinuri. Acesta a fost şi un efort pe care tot colectivul care a fost angrenat în organizarea alegerilor l-a făcut, şi la acest capitol aş vrea să remarc şi buna colaborare pe care am avut-o cu Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât astăzi, când vorbim, absolut toate etapele necesare organizării alegerilor au fost parcurse şi au fost tipărite, realizate toate materialele necesare desfăşurării alegerilor.

Ce aş vrea să mai subliniez este votul prin corespondenţă. Votul prin corespondenţă, după cum ştiţi, este permis atât la alegerile pentru Preşedintele României, cât şi pentru Parlamentul României. Pentru acest lucru, atât pentru un scrutin, cât şi pentru celălalt, 6.650 de cetăţeni au primit plicuri care conţin toate materialele necesare exercitării votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Din acestea, aproximativ 200 de plicuri au şi fost recepţionate şi se găsesc în depozit, în aşteptare, la Poşta Română, până când vor fi transmise la Biroul pentru Secţiile de Votare din Străinătate, prin corespondenţă. Termenul-limită până la care cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să expedieze plicurile cu buletinul de vot în aşa fel încât să ajungă în România este 21 noiembrie, ora 24.00, respectiv, 5 decembrie 2024, ora 24.00 pentru alegerile prezidenţiale şi 28 noiembrie 2024, ora 24.00, pentru alegerile parlamentare.

Mai simplu zis, cu două zile înaintea datei fiecărui scrutin, plicurile cu menţiunea cu documentele că au votat, trebuie să ajungă în România pentru a putea fi procesate şi a putea să fie validate. Dacă aceste plicuri nu ajung în timp util în România, atunci toţi cetăţenii care au primit buletine de vot, dar nu le-au returnat, o să fie contactaţi prin e-mail sau telefon pentru a le spune că nu a sosit buletinul lor de vot aşa cum l-au exprimat şi că pot să-şi exercite dreptul de vot în cea mai apropiată secţie de votare din străinătate, deci nu vor fi lipsiţi de dreptul la vot.

Să mai fac o precizare, votul începe vineri, sâmbătă şi duminică pentru preşedinte, sâmbătă şi duminică pentru parlamentare.Posibilitatea de a prelungi până la orele 23:59 există şi a fost confirmată printr-o recentă decizie a Biroului Electoral Central, numai pentru ziua de duminică. Pentru orice prelungire se acordă la sfârşitul programului, ori sfârşitul programului de votare este practic duminica. În rest, nu aş mai putea să adaug foarte multe lucruri, pentru că le-aţi spus dumneavoastră, doamna ministru. Pot să spun că faţă de ce votează toată ţara şi românii din străinătate, Bucureştiul va avea un anume specific, pentru că în ziua de duminică, 24 noiembrie, cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în Municipiul Bucureşti vor fi chemaţi, la convocarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, să răspundă şi la trei întrebări legate de un referendum. Astfel în Municipiul Bucureşti, ca noutate, la fiecare secţie de votare vor exista patru buletine de vot, unul pentru preşedintele României şi celelalte trei pentru fiecare dintre cele trei întrebări pe care a considerat necesar Consiliul General să le adreseze bucureştenilor. Mulţumesc!

Sesiunea de întrebări şi răspunsuri

Vlad Ungar, ştirile TVR: Doamna ministră, v-aş întreba când va intra România în spaţiul Schengen, am văzut ultimele declaraţii ale ministrului austriac de interne, şi ce garanţii va trebui să ofere ţara noastră la întâlnirea din 22 noiembrie de la Budapesta.

Luminiţa Odobescu: Vă mulţumesc pentru întrebare. Tema aderării României la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre este un obiectiv prioritar pe agenda României, inclusiv pe agenda Ministerului Afacerilor Externe. Subiectul s-a regăsit constant în dialogul nostru bilateral, în dialogul meu bilateral şi în plan european.

Lucrăm împreună cu Ministerul Afacerilor Interne. Suntem în contact permanent nu numai cu colegii noştri din Austria, dar şi cu Comisia Europeană şi cu Preşedinţia ungară şi cu alte state membre şi considerăm că discuţiile evoluează pozitiv. Desigur, o decizie oficială privind aderarea finală completă la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-o serie de paşi instituţionali obligatorii.

Suntem optimişti, dar lucrăm în continuare în această direcţie şi pot să spun că perspectivele sunt pozitive şi datorită pregătirii României, nu numai în ceea ce priveşte, încă o dată, îndeplinirea criteriilor de aderare, lucru care este cunoscut deja, dar şi prin ceea ce am făcut în materie de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii Europene, dialogul permanent şi constant pe care l-am avut cu celelalte state şi a contribuţiei noastre la asigurarea securităţii frontierelor externe. Cred că e important de subliniat şi faptul că rezultatele ultimelor luni în reducerea considerabilă şi anumite cazuri, chiar eliminarea migraţiei ilegale din regiunea noastră se datorează şi eforturilor considerabile ale României, alături de partenerii noştri externi. Lucrăm, aşa cum am spus, împreună cu Ministerul de Interne, în pregătirea reuniunii importante din 22, când vor fi stabilite toate aceste detalii.

Vlad Ungar, ştirile TVR: Ce garanţii, legate de migraţie sau ce va trebui să se lămurească pe 22 noiembrie, concret?

Luminiţa Odobescu: Deci, lucrăm cu Ministerul de Interne, iar ministrul de interne va discuta atât cu Preşedinţia, cât şi cu omologii săi din Austria, respectiv Bulgaria, după care, evident, trebuie să ne întoarcem la o decizie a tuturor statelor membre, calendarul exact şi detaliile tehnice. Cred că este foarte important să ne spună ceea ce s-a făcut până în acest moment, să continuăm să ne prezentăm toate argumentele. Toate aceste detalii vor fi discutate şi, evident, puse în aplicare ulterior acestei reuniuni din 22.

Vlad Ungar, ştirile TVR: V-aş mai întreba doar dacă aveţi semnale pozitive că am putea intra în spaţiul Schengen anul acesta.

Luminiţa Odobescu: Semnalele sunt pozitive, dar nu aş vrea să anticipez aceste discuţii de la Budapesta. Este foarte important să lucrăm în continuare în această direcţie. Acestea sunt obiectivele noastre, împreună cu Ministerul de Interne. La nivel politic, la cel mai înalt nivel politic, sunt contacte permanente, aşa cum am mai spus, cu partea austriacă, dar şi cu celelalte state membre, cu Comisia Europeană. Este încurajator faptul că noul comisar european pentru migraţie şi-a pus ca obiectiv al mandatului său finalizarea acestui proces.

Arina Delcea, Euronews România: Bună ziua, doamna ministru. V-aş întreba şi despre Visa Waiver, dacă aveţi informaţii noi, pentru că ştim că încă de la finalul lunii trecute, teoretic, ţara noastră îndeplineşte condiţiile formale pentru a beneficia de Visa Waiver. Cum stau lucrurile de fapt, pentru că am văzut declaraţii ale ambasadoarei Statelor Unite în România, spunea că încă mai sunt nişte etape de parcurs.

Luminiţa Odobescu: S-au făcut progrese semnificative, şi aici aş vrea să subliniez faptul că au lucrat colegii mei din Ministerul de Externe, împreună cu Ministerul de Interne, cu colegii de la Cancelaria Primului-ministru, a fost un efort de echipă pentru atingerea acestui obiectiv. Suntem optimişti, semnalele sunt unele pozitive, dar mai sunt o serie de etape procedurale. Luna aceasta vom avea o misiune de evaluare din partea autorităţilor americane, după care există o serie de proceduri interne între Departamentul de Stat, Departamentul de Securitate Internă şi Congresul american, care sperăm să fie finalizate într-un timp pe care noi îl apreciem rezonabil, astfel încât anul viitor cetăţenii români să se bucure de această aderare deplină a României la Visa Waiver.

Arina Delcea, Euronews România: Mai avem speranţe pentru primăvara anului viitor?

Luminiţa Odobescu: Eu sunt optimistă şi lucrăm în acest sens. Este foarte important să finalizăm şi această misiune de evaluare cu bine. Semnalele sunt pozitive, suntem optimişti, dar este foarte important să fim atenţi la fiecare etapă, dar încă o dată suntem optimişti şi încrezători că vom atinge acest obiectiv.
Arina Delcea, Euronews România: V-aş mai întreba, dacă îmi permiteţi, doamna ministru, dacă aţi luat contact cu autorităţile din Republica Moldova după ce am văzut, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei din urmă cu două nopţi, două drone, bucăţi ale acestora au fost descoperite pe teritoriul Republicii Moldova. S-a mai întâmplat şi la noi. Aveţi informaţii actualizate?

Luminiţa Odobescu: Suntem extrem de preocupaţi de aceste evoluţii din Republica Moldova. Nu este primul caz de acest fel, au mai fost şi în trecut. Discutăm constant cu Chişinăul referitor la riscurile de securitate implicate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi credem că aceste cazuri relevă încă o dată ceea ce România a susţinut de la început: cât de important este să ajutăm în continuare Republica Moldova să-şi consolideze rezilienţa sa pe toate planurile.

Arina Delcea, Euronews România: O ultimă întrebare, dacă îmi daţi voie, vă rog, referitoare la românii daţi dispăruţi în continuare în Valencia, ştim că sunt în continuare trei români căutaţi. V-au mai anunţat ceva autorităţile de acolo? Mulţumesc.

Luminiţa Odobescu: Din contactul nostru cu autorităţile spaniole, până la acest moment, din păcate, trebuie să anunţăm decesul a şapte cetăţeni români. Doresc şi cu această ocazie să transmit condoleanţe familiilor şi suntem alături de ei. Sunt alţi trei cetăţeni români care sunt dispăruţi. Suntem în contact cu autorităţile spaniole.

După cum ştiţi, situaţia este una tragică în regiune. Funcţionează, de asemenea, acolo un centru logistic, care funcţionează pe tot parcursul săptămânii.

Colegii noştri sunt permanent în contact nu numai cu autorităţile spaniole, dar şi cu reprezentanţii ai comunităţii româneşti de acolo, grav afectată, la rândul său, pentru a îi ajuta aşa cum putem, nu numai în ceea ce priveşte actele şi sprijinul consular. Ei se mobilizează pentru a vedea exact cum putem să îi ajutăm mai bine pe cetăţenii români care se află acolo.

Arina Delcea, Euronews România: Am tot stat de vorbă cu cetăţeni români care locuiesc în Valencia şi spuneau că autorităţile de acolo au reacţionat tardiv şi că mai degrabă le-au sărit în ajutor oamenii obişnuiţi, voluntarii. Mă întreb dacă până la urmă Spania trimis o solicitare de ajutoare şi din partea României, oficial.

Luminiţa Odobescu: Noi am transmis încă de la primele momente ale tragediei sprijinul nostru şi dorinţa de a ajuta Spania şi comunităţile de acolo grav afectate. De abia la sfârşitul săptămânii trecute a fost primită o solicitare de sprijin prin mecanismul de protecţie civilă.

La acest moment suntem în contact atât cu autorităţile spaniole, cât şi cu Comisia Europeană, să vedem cum putem să sprijinim concret autorităţile spaniole. De asemenea, ştiu că românii din regiune afectată s-au mobilizat exemplar şi nu numai cei în regiune, dar şi din celelalte regiuni, pe bază de voluntariat, să ajute populaţia grav afectată.

Alexandra Dinu, Digi 24: Bună ziua, am o întrebare pentru domnul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente. I-aţi menţionat pe cei care au optat pentru votul prin corespondenţă. Au fost foarte mulţi care au postat pe reţelele sociale că au primit tot ceea ce se indica că ar trebui să primească în plic, însă nu şi indicaţiile cum să voteze. Oamenii s-au simţit debusolaţi. Trebuie să primească şi aceste indicaţii, în plic, mă refer?

Toni Greblă: Plicul care a fost expediat fiecărui cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care şi-a exprimat dorinţa de a vota prin corespondenţă conţine toate materialele necesare exercitării dreptului de vot, inclusiv o pagină cu instrucţiuni, atât pentru turul întâi la preşedinte, turul doi la preşedinte, cât şi pentru alegerile parlamentare. Am primit şi noi asemenea solicitări, în sensul în care au greşit aplicarea abţibildului respectiv pentru menţiunea 'Votat', în loc de turul 2 la preşedinte au pus pe turul 1 sau invers. Pentru prezidenţiale au fost unele greşeli de completare a buletinelor de vot, dar aceştia, dacă renunţă la votul prin corespondenţă, pot să-şi exercite votul în străinătate la o secţie de votare. Repet, toate plicurile expediate au cuprins tot ceea ce era necesar pentru transmiterea buletinului de vot cu votul respectiv în ţară. Se mai întâmplă şi greşeli, nu sunt foarte numeroase. Noi am primit 4-5 astfel de solicitări.

Alexandra Dinu, Digi 24: Dar ca să ne lămurim, în plic există o foaie unde să se explice pas cu pas cum trebuie să voteze oamenii?

Toni Greblă: În normele noastre metodologice şi către Poşta Română am trimis inclusiv instrucţiunile de realizare a votului pe documentele care erau în plic. Există un plic mai mic, predestinat, în care doar pun buletinul de vot, îl depun fie la poştă, fie la oficiul diplomatic sau consular, având adresa de retur deja imprimată. Deci tot ceea ce este necesar pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă, inclusiv instrucţiuni pentru a exercita acest drept, a fost pus în fiecare plic care a fost expediat.

Alexandra Dinu, Digi 24: Şi cei care spun că nu au primit? Există varianta să nu se fi pus în plic aceste instrucţiuni?

Toni Greblă: Este exclus aşa ceva. Sigur, şi dacă să zicem că s-ar întâmpla, s-ar fi întâmplat un asemenea lucru pentru că cineva a uitat să pună şi instrucţiunea în plic, admitem şi acest lucru pentru că nu putem să garantăm 100%. Cetăţeanul respectiv poate să ne facă o solicitare, anulăm ceea ce ne-a expediat completând greşit, bănuiesc, buletinul de vot, şi îi dăm posibilitatea să voteze în secţia de votare cea mai apropiată din străinătate.

Alexandra Dinu, Digi 24: Vă mulţumesc mult. O întrebare pentru doamna ministru de externe referitor la aderarea României la Schengen. Situaţia din Bulgaria, politică, ar putea să pună probleme, având în vedere că România şi Bulgaria sunt luate la pachet în procesul acesta de aderare?

Luminiţa Odobescu: Răspunsul este simplu: nu.

Alexandra Dinu, Digi 24: Şi referitor la vizele pentru Statele Unite, având în vedere că există un nou preşedinte ales care a declarat public, atât în campania electorală, şi în continuare, ceea ce doreşte să facă împotriva imigraţiei, asta ar putea să pună piedici României pentru eliminarea vizelor?

Luminiţa Odobescu: Nu avem astfel de informaţii, nu credem. Este o procedură în curs, conform legislaţiei americane, deci urmăm procedura existentă.

Alexandra Dinu, Digi 24: Luaţi în calcul varianta, dacă acest proces nu se încheie până în ianuarie, până când se instalează noul preşedinte, să se schimbe termenii şi să nu mai putem elimina vizele pentru SUA?

Luminiţa Odobescu: Cred că eforturile noastre se concentrează pe a urma ceea ce mai avem de făcut. Avem o misiune de evaluare, după aceea lucrăm intens cu cele două departamente, Departamentul de Stat şi Departamentul de Securitate Internă, astfel încât toate informaţiile relevante, inclusiv din partea noastră, să fie transmise Congresului.

Alexandra Dinu, Digi 24: Şi o ultimă întrebare referitor la situaţia din Spania, au fost români care au solicitat să se întoarcă în ţara noastră, având în vedere că nu mai au acolo, de exemplu, unde să locuiască?

Luminiţa Odobescu: Nu am avut aceste solicitări către colegii noştri de la consulatele României şi colegii care se află prezenţi acolo.

Vlad Ungar, ştirile TVR: Spuneaţi zilele trecute, domnule Greblă, că sunt dificultăţi în organizarea referendumului din Bucureşti. Vreau să vă întreb dacă s-au rezolvat sau ce s-a întâmplat de atunci?

Toni Greblă: Atribuţiile pe care Autoritatea Electorală Permanentă le are în legătură cu organizarea oricărui referendum local, pentru că ne aflăm în prezenţa unui referendum local, au fost îndeplinite. Chiar astăzi am pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre cu privire la formatul şi la condiţiile de tipărire ale buletinului de vot.

Mâine dimineaţă voi semna hotărârea prin care va fi aprobat modelul şi condiţiile tehnice ale buletinului de vot pentru referendum. De aici încolo este sarcina organizatorului acestui referendum, adică Primăria Capitalei, Primarul general, să solicite tipărirea, să aprovizioneze cu hârtie, toate etapele care se fac pentru ca până cel mai târziu pe 22 noiembrie buletinele de vot să fie tipărite şi să fie distribuite la primarii de sector, pentru ca aceştia, la rândul lor, să le distribuie în ziua de 23 către secţiile de votare din Municipiul Bucureşti.

Arina Delcea, Euronews România: Până la urmă, domnule preşedinte, dacă îmi daţi voie, pe banii cui se organizează referendumul? Se va organiza întreg scrutinul pe legea veche sau pe legea nou promulgată de preşedinte?

Toni Greblă: Nu, ca să ne înţelegem. Ce s-a promulgat săptămâna trecută este o modificare a legii în vigoare, 3/2000. Sunt modificate practic vreo cinci articole unde se scria ceva despre organizarea referendumului naţional, s-a adăugat 'sau local', ca să poată să fie organizate pe aceeaşi infrastructură electorală ca şi alegerile pentru preşedinte, în cazul de faţă. Sigur că pe municipalitate acest lucru, folosirea infrastructurii electorale, adică secţii de votare, Birourile Electorale de Sector, Biroul Electoral Central, practic nu costă nimic pe organizatorul referendumului. Însă sarcina de a tipări buletinele de vot, de a le distribui către sectoare, de a asigura şi transportul, evident, de a plăti la sectoare confecţionarea celor trei urne de vot, aparţine Primăriei Generale.

Arina Delcea, Euronews România: O ultimă întrebare dacă îmi permiteţi. Uniunea Salvaţi România acuză Biroul Electoral Central că restrânge dreptul la vot al cetăţenilor din diaspora. Asta pentru că, aşa cum ne-aţi şi explicat mai devreme, doar în ultima zi de votare se poate prelungi programul în cazul în care mai sunt în continuare oameni la coadă. Înţelegem că a existat şi un atac în instanţă. Astăzi ar urma să vină decizia. Ce părere aveţi?

Toni Greblă: Pentru votul pentru preşedintele României, spre exemplu, avem două zile şi jumătate de vot în străinătate. Doamna ministru ştie mai bine decât mine că dacă secţiile de votare ar rămâne deschise vineri seara până la ora 24:00 probabil la 1:00 dimineaţa cetăţenii, membrii birourilor secţiilor de votare din străinătate, ar ajunge şi acasă. La ora 6:00 ar trebui să fie înapoi, deci ar dormi cam o oră timp de 3 zile şi 3 nopţi consecutiv. Nu, nu putem să îi expunem pe oamenii aceia la un program pe 3 zile atât de lung. Printre altele, ne împiedică şi prevederea din Codul Muncii, care zice că nimeni nu poate fi obligat să muncească mai mult de 12 ore pe zi şi, din acest punct de vedere, luând în considerare şi faptul că Ministerul de Externe a făcut efortul deosebit să deschidă 950 de secţii de votare pe două zile şi jumătate, respectiv două zile pentru alegerile parlamentare, nu cred că va exista vreun cetăţean care să vrea să voteze şi să nu poată în acest interval atât de lung de timp să îşi exercite dreptul de vot.

Arina Delcea, Euronews România: În cazul în care va veni, totuşi, o decizie nefavorabilă a instanţei, s-ar putea schimba programul de vot, mai e timp să facem astfel de modificări?

Toni Greblă: Dacă decizia instanţei este definitivă, evident că ne vom conforma cu toţii deciziei respective, dar repet, eu cred că trebuie să avem grijă şi de oamenii aceia care lucrează la secţiile de votare, pentru că ei au obligaţia, noi avem pretenţia ca aceştia, duminică noaptea, după ce au parcurs acest program foarte obositor, să fie şi foarte atenţi la modul cum stabilesc rezultatul votului, în funcţie de buletinele de vot. După care, în ţară, spre exemplu, dar şi în străinătate, mai au de parcurs nişte etape, că după ce s-a încheiat votul nimeni nu pleacă acasă, au nişte operaţiuni tehnice de îndeplinit, aşa că trebuie să fim rezonabili în ceea ce priveşte obligarea unor oameni în două nopţi să doarmă câte două ore în fiecare noapte.

Luminiţa Odobescu: Dacă îmi permiteţi, doar vreau să completez că pe site-ul Ministerului de Externe vom pune la dispoziţia alegătorilor şi o hartă interactivă, astfel încât să aibă acces la toate informaţiile necesare, inclusiv proximitatea secţiilor de votare, pentru ca, în caz că sunt aglomeraţii, să se poată mişca rapid.

Arina Delcea, Euronews România: Adică, iertaţi-mă, vom vedea pe harta aceea interactivă cât de aglomerate sunt secţiile, în timp real?

Luminiţa Odobescu: Nu. Este pentru informarea cetăţenilor, să ştie exact câte secţii de votare sunt, cât de aproape. Deci practic venim în sprijinul alegătorilor cu toate informaţiile necesare, inclusiv pe site-ul Ministerului Externe, dar şi pe site-urile reprezentanţelor noastre diplomatice şi oficiilor consulare vom avea toate informaţiile detaliate de la secţiile de votare, adresele. E foarte important de subliniat, ca cetăţenii să verifice întotdeauna site-ul Ministerului de Externe sau site-ul oficiului diplomatic, respectiv oficiului consular. Câteodată o simplă căutare pe Google dă o secţie de votare de la alegerile precedente, deci este foarte important acest lucru.

Ne-am luat şi măsuri ca să evităm orice dezinformări pe acest subiect, cum s-a mai întâmplat. De asemenea, aşa cum am spus, vom pune toate informaţiile necesare într-un mod cât mai simplu, de la ce acte sunt necesare, la harta interactivă a secţiilor de votare. Ne vom asigura că întotdeauna sunt verificate tot timpul adresele respective. Aşa cum am spus, pentru anumite state o să fie diferenţe între adrese. E foarte important, iar noi vom repeta informaţiile pe site-urile noastre astfel încât cetăţenii să verifice de fiecare dată şi adresa secţiilor de votare. Mulţumesc!

Direcţia Purtător de Cuvânt şi Relaţii cu Mass-media

Afisari: 45