Comunicat de presă - Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Johann Strauss, fiul, Arnold Schonberg şi Johannes Brahms în programul serii de 15 noiembrie la Filarmonica clujeană. Dirijor - Lawrence Foster / solistă Mari Kodama (pian)
Vineri, 15 noiembrie 2024, ora 19, Abonament 4
Colegiul Academic
Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania''
Lawrence Foster dirijor
Mari Kodama pian
Johann Strauss, fiul
Kaiser-Walzer
Arnold Schonberg
Concertul pentru pian, op. 42
Johannes Brahms
Simfonia nr. 4 în mi minor, op. 98
Despre lucrări
Kaiser-Walzer (Op. 437) cunoscut şi sub denumirea de Valsul împăratului a fost scris pentru a celebra cea de-a 40-a aniversare a încoronării lui Franz Joseph I şi pentru a marca prietenia acestuia cu împăratul german Wilhelm II. Este o lucrare aproape întotdeauna prezentă în concertele de Anul Nou de la Viena, devenind un moment-cheie al tradiţiei vieneze.
Iniţial, lucrarea a purtat titlul 'Hand in Hand' ('Mână în mână') şi a fost concepută ca un toast de prietenie între împăratul austriac şi cel german, cu ocazia vizitei acestuia din urmă la Viena. Pentru a sublinia legătura dintre cele două monarhii, editorul muzical Fritz Simrock a sugerat schimbarea titlului în Kaiser-Walzer, permiţând astfel ca fiecare împărat să se regăsească în denumire.
Dincolo de funcţia sa simbolică, Kaiser-Walzer rămâne o capodoperă care transcende vremurile. Cu eleganţa şi rafinamentul său, piesa capturează esenţa spiritului vienez: o combinaţie de măreţie imperială, fiecare notă reflectă un amestec unic de solemnitate şi exuberanţă, sugerând nu doar fastul curţilor imperiale, ci şi bucuria simplă a vieţii cotidiene.
Compus în 1942, Concertul pentru pian op. 42 este una dintre cele mai importante lucrări din perioada pe care Schonberg a petrecut-o în America. Datorită originilor sale evreieşti, Schonberg a fost forţat să părăsească Germania iar acest Concert reflectă perioada aceea tumultuoasă, pe fondul ascensiunii nazismului în Europa. Regăsim în această lucrare un amestec de tensiune şi eliberare, de speranţă şi melancolie, care reflectă greutatea vieţii sale în exil. Deşi în 1898 Schonberg s-a convertit la luteranism, probabil influenţat de dorinţa de integrare în societatea vieneză, unde antisemitismul era prezent, după venirea naziştilor la putere în Germania, Schonberg a revenit oficial la iudaism, ca un act de protest şi reafirmare a identităţii sale. După reconversia sa, identitatea evreiască a devenit o temă importantă în viaţa şi opera sa.
Tensiunea şi eliberarea, speranţa şi melancolia, toate coexistă în acest Concert, oferind ascultătorului o experienţă emoţională profundă. Tema centrală pare să reflecte lupta interioară a compozitorului, dar şi o căutare a reconcilierii între trecutul european şi prezentul său american. Concertul pentru pian, op. 42 rămâne o capodoperă, un punct de referinţă pentru muzica secolului XX şi un exemplu al modului în care arta poate transcende barierele istorice şi culturale.
În verile anilor 1884 şi 1885, Brahms a compus Simfonia nr. 4, lucrând în secret la acest material, într-un orăşel liniştit din Alpii austrieci, după cum îi era obiceiul. În ciuda decorului splendid şi a succesului său larg răspândit până la acel moment (fiind considerat cel mai mare compozitor german în viaţă), lucrarea care a rezultat avea să fie una dintre cele mai 'întunecate' simfonii din repertoriul său.
Perfecţionist până la extrem, Brahms a distrus multe dintre lucrările sale pe care le considera insuficiente. Simfonia nr. 4 reflectă, într-o anumită măsură, această luptă interioară, o încercare de a găsi echilibrul şi satisfacţia deplină în expresia muzicală.
Pentru mulţi ascultători, Simfonia nr. 4 nu este doar o capodoperă a muzicii clasice, ci şi o reflecţie asupra condiţiei umane. Cu contrastele sale între lumină şi întuneric, între speranţă şi melancolie, lucrarea rămâne un dialog viu despre lupta dintre fragilitatea vieţii şi măreţia spiritului uman.
Despre dirijor
Lawrence Foster
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lawrence Foster este Dirijor Emerit al Filarmonicii de Stat 'Transilvania', un titlu onorific ce subliniază relaţia strânsă pe care a cultivat-o de-a lungul timpului cu instituţia noastră.
În ultimii ani, pe lângă concertele susţinute la Cluj, Foster a realizat o serie de înregistrări cu Orchestra şi Corul Filarmonicii, incluzând lucrări de Puccini, Bartok şi Kodaly, precum şi arii din opere de Verdi, Mascagni, Cilea, Rossini, Catalani şi Giordani. Discul cu înregistrarea operei Fata din Vest de Puccini, lansat de Pentatone în 2021 (avându-i ca solişti pe Melody Moore, Lester Lynch, Marius Vlad Budoiu, Kevin Short) a primit aprecieri din partea criticilor, publicaţia Gramophone remarcând că 'meritul orchestrei din Transilvania şi al dirijorului Lawrence Foster face ca această interpretare să fie comparabilă cu cea a Operei Regale şi a lui Zubin Mehta, din celebra înregistrare Deutsche Grammophon din 1977'.
În stagiunile recente, Lawrence Foster a dirijat ansambluri de prestigiu, printre care amintim Orchestra Filarmonicii din Bergen, Filarmonica din Wroclaw, Filarmonica din Ostrava, Filarmonica din Monte Carlo şi Orchestra Gulbenkian, participând la Festivalul din Tirol şi la Festivalul Internaţional de Pian de la Roque d'Antheron, cu programe ce au inclus compoziţii de Enescu, Şostakovici, Brahms, Gershwin, Strauss, Beethoven, Bartok şi Schumann.
Printre proiectele de anvergură din această perioadă se numără producţia operei Noaptea dinaintea Crăciunului de Rimski-Korsakov la Opera din Frankfurt, înregistrarea operei Rigoletto de Verdi pentru Pentatone şi Pelleas et Melisande la Festivalul 'George Enescu'.
Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Foster a fost îndrumat de Bruno Walter şi Karl Bohm. A debutat la 18 ani la pupitrul orchestrei de tineret Debut Orchestra, devenind apoi directorul muzical al acesteia. În aceeaşi perioadă, a ocupat poziţia de director al Baletului din San Francisco (până în 1965). Între 1965 şi 1968 a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal al Royal Philharmonic Orchestra.
De-a lungul carierei sale, Foster a condus muzical Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Naţională a Cataloniei, Filarmonica din Monte Carlo, Orchestra Simfonică din Ierusalim, Festivalul Muzical din Aspen, Houston Symphony, Orchestra de Cameră din Lausanne şi Opera Naţională din Montpellier. A colaborat cu Los Angeles Philharmonic, Orchestrele Simfonice din Montreal, Pittsburgh, Chicago, Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Milano, Munchen, Oslo, Ottawa, Paris, Stockholm, Sydney, Viena şi Zurich.
După zece ani ca Director Artistic şi Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului, continuând colaborările la nivel mondial, inclusiv la Festivalul 'George Enescu' şi Festivalul de Vară din Bad Kissingen, alături de artişti precum Lang Lang şi Evgheni Kissin.
Discografia sa vastă include înregistrări la casa de discuri Pentatone, cu lucrări pentru vioară de Bruch, Chausson şi Korngold (alături de Arabella Steinbacher şi Orchestra Gulbenkian), lucrări de Ligeti, BartĂłk, Kodaly, Puccini, Verdi ş.a. Pentru înregistrarea operei L'Etranger de Vincent d'Indy, alături de Opera şi Orchestra Naţională din Montpellier, Foster a fost distins cu 'L'Orfee d'Or' de 'L'Academie National du Disque Lyrique'.
Susţinător neobosit al operei lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Director Artistic al Festivalului Enescu de la Bucureşti (1998-2001). Ultima sa înregistrare a lucrărilor compozitorului român, incluzând orchestraţia proprie a Octetului de Coarde, a fost lansată în 2009 cu Filarmonica din Monte Carlo, sub egida EMI.
În ianuarie 2003, a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de Mare Ofiţer pentru promovarea muzicii româneşti, iar în septembrie 2023, a primit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Comandor.
Despre solistă
Mari Kodama
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Născută în 1967 în Osaka, Mari Kodama a studiat la Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris sub îndrumarea lui Germaine Mounier, Genevieve Joy-Dutilleux, Tatiana Nikolaeva şi Alfred Brendel. A concertat cu orchestre de prestigiu precum Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Londra şi Filarmonica din Los Angeles şi a participat la festivaluri importante din Aspen, Montpellier, Mostly Mozart, Ravinia şi Verbier.
Prin activităţile sale interpretative Mari Kodama a oferit publicului internaţional lucrări rareori auzite în repertoriul pianistic: Concertul pentru pian nr. 2 de Stenhammer în Gothenburg şi New York, Concertul pentru pian şi vioară al lui Alban Berg cu Jyvaskyla Sinfonia şi DSO Berlin. În 2013 a cântat Concertul pentru două piane de Jean-Pascal Beinthus, împreună cu Momo Kodama şi Orchestre Philharmonique de Monte Carlo. A fost protagonista multor premiere, printre care mai amintim cele canadiene 'Valse Bavaroise' şi 'Humoresken' de Jorg Widmann, ambele în cadrul Festivalului Orford din Canada (2010).
Pe lângă activitatea sa interpretativă, Mari Kodama este activă şi ca director artistic al mai multor festivaluri. Este co-fondator al Festivalului Forest Hill Musical Days, San Francisco. În 2018 a preluat direcţia artistică a Festivalului Tra Luce e Sogno din Postignano, Italia.
Este apreciată pentru virtuozitatea sa dar şi pentru repertoriul variat, incluzând lucrări solistice, orchestrale şi de cameră.
În stagiunea 2024/25, Mari Kodama va avea apariţii internaţionale alături de Le Cercle de l'Harmonie în Paris (Jeremie Rhorer), unde interpretează Concertul pentru pian nr. 1 de Beethoven, alături de Wurth Philharmoniker (Kent Nagano).
De curând a susţinut recitaluri duo alături de Julian Pregardien, la Konzerthaus Blaibach; tot acolo a interpretat integrala celor 32 de sonate pentru pian de Beethoven, împreună cu lucrări noi scrise de Rodolphe Bruneau-Boulmier.
Proiectele recente includ seria de concerte în aer liber cu Staatsorchester Hamburg, concertele de deschidere cu Orchestra Naţională Simfonică din Taiwan (Lan Shui), concertele de debut cu Orchestra Haydn din Bolzano şi Trento, recital solo la Festivalul Louvre Lance, precum şi recitaluri de duo alături de Momo Kodama în Japonia şi Montreal.
A colaborat cu Markus Hinterhauser în interpretarea lucrării 'Visions de l'Amen' de Messiaen.
Lucrările pentru pian ale lui Beethoven reprezintă un punct central al activităţilor discografice ale lui Mari Kodama, pe care le-a înregistrat alături de Pentatone şi Berlin Classics. Cele mai recente lansări ale lui Kodama includ Concertele pentru trei piane de Mozart şi Concertul pentru două piane de Poulenc, cu Orchestre de la Suisse Romande.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Vineri, 15 noiembrie 2024, ora 19, Abonament 4
Colegiul Academic
Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania''
Lawrence Foster dirijor
Mari Kodama pian
Johann Strauss, fiul
Kaiser-Walzer
Arnold Schonberg
Concertul pentru pian, op. 42
Johannes Brahms
Simfonia nr. 4 în mi minor, op. 98
Despre lucrări
Kaiser-Walzer (Op. 437) cunoscut şi sub denumirea de Valsul împăratului a fost scris pentru a celebra cea de-a 40-a aniversare a încoronării lui Franz Joseph I şi pentru a marca prietenia acestuia cu împăratul german Wilhelm II. Este o lucrare aproape întotdeauna prezentă în concertele de Anul Nou de la Viena, devenind un moment-cheie al tradiţiei vieneze.
Iniţial, lucrarea a purtat titlul 'Hand in Hand' ('Mână în mână') şi a fost concepută ca un toast de prietenie între împăratul austriac şi cel german, cu ocazia vizitei acestuia din urmă la Viena. Pentru a sublinia legătura dintre cele două monarhii, editorul muzical Fritz Simrock a sugerat schimbarea titlului în Kaiser-Walzer, permiţând astfel ca fiecare împărat să se regăsească în denumire.
Dincolo de funcţia sa simbolică, Kaiser-Walzer rămâne o capodoperă care transcende vremurile. Cu eleganţa şi rafinamentul său, piesa capturează esenţa spiritului vienez: o combinaţie de măreţie imperială, fiecare notă reflectă un amestec unic de solemnitate şi exuberanţă, sugerând nu doar fastul curţilor imperiale, ci şi bucuria simplă a vieţii cotidiene.
Compus în 1942, Concertul pentru pian op. 42 este una dintre cele mai importante lucrări din perioada pe care Schonberg a petrecut-o în America. Datorită originilor sale evreieşti, Schonberg a fost forţat să părăsească Germania iar acest Concert reflectă perioada aceea tumultuoasă, pe fondul ascensiunii nazismului în Europa. Regăsim în această lucrare un amestec de tensiune şi eliberare, de speranţă şi melancolie, care reflectă greutatea vieţii sale în exil. Deşi în 1898 Schonberg s-a convertit la luteranism, probabil influenţat de dorinţa de integrare în societatea vieneză, unde antisemitismul era prezent, după venirea naziştilor la putere în Germania, Schonberg a revenit oficial la iudaism, ca un act de protest şi reafirmare a identităţii sale. După reconversia sa, identitatea evreiască a devenit o temă importantă în viaţa şi opera sa.
Tensiunea şi eliberarea, speranţa şi melancolia, toate coexistă în acest Concert, oferind ascultătorului o experienţă emoţională profundă. Tema centrală pare să reflecte lupta interioară a compozitorului, dar şi o căutare a reconcilierii între trecutul european şi prezentul său american. Concertul pentru pian, op. 42 rămâne o capodoperă, un punct de referinţă pentru muzica secolului XX şi un exemplu al modului în care arta poate transcende barierele istorice şi culturale.
În verile anilor 1884 şi 1885, Brahms a compus Simfonia nr. 4, lucrând în secret la acest material, într-un orăşel liniştit din Alpii austrieci, după cum îi era obiceiul. În ciuda decorului splendid şi a succesului său larg răspândit până la acel moment (fiind considerat cel mai mare compozitor german în viaţă), lucrarea care a rezultat avea să fie una dintre cele mai 'întunecate' simfonii din repertoriul său.
Perfecţionist până la extrem, Brahms a distrus multe dintre lucrările sale pe care le considera insuficiente. Simfonia nr. 4 reflectă, într-o anumită măsură, această luptă interioară, o încercare de a găsi echilibrul şi satisfacţia deplină în expresia muzicală.
Pentru mulţi ascultători, Simfonia nr. 4 nu este doar o capodoperă a muzicii clasice, ci şi o reflecţie asupra condiţiei umane. Cu contrastele sale între lumină şi întuneric, între speranţă şi melancolie, lucrarea rămâne un dialog viu despre lupta dintre fragilitatea vieţii şi măreţia spiritului uman.
Despre dirijor
Lawrence Foster
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lawrence Foster este Dirijor Emerit al Filarmonicii de Stat 'Transilvania', un titlu onorific ce subliniază relaţia strânsă pe care a cultivat-o de-a lungul timpului cu instituţia noastră.
În ultimii ani, pe lângă concertele susţinute la Cluj, Foster a realizat o serie de înregistrări cu Orchestra şi Corul Filarmonicii, incluzând lucrări de Puccini, Bartok şi Kodaly, precum şi arii din opere de Verdi, Mascagni, Cilea, Rossini, Catalani şi Giordani. Discul cu înregistrarea operei Fata din Vest de Puccini, lansat de Pentatone în 2021 (avându-i ca solişti pe Melody Moore, Lester Lynch, Marius Vlad Budoiu, Kevin Short) a primit aprecieri din partea criticilor, publicaţia Gramophone remarcând că 'meritul orchestrei din Transilvania şi al dirijorului Lawrence Foster face ca această interpretare să fie comparabilă cu cea a Operei Regale şi a lui Zubin Mehta, din celebra înregistrare Deutsche Grammophon din 1977'.
În stagiunile recente, Lawrence Foster a dirijat ansambluri de prestigiu, printre care amintim Orchestra Filarmonicii din Bergen, Filarmonica din Wroclaw, Filarmonica din Ostrava, Filarmonica din Monte Carlo şi Orchestra Gulbenkian, participând la Festivalul din Tirol şi la Festivalul Internaţional de Pian de la Roque d'Antheron, cu programe ce au inclus compoziţii de Enescu, Şostakovici, Brahms, Gershwin, Strauss, Beethoven, Bartok şi Schumann.
Printre proiectele de anvergură din această perioadă se numără producţia operei Noaptea dinaintea Crăciunului de Rimski-Korsakov la Opera din Frankfurt, înregistrarea operei Rigoletto de Verdi pentru Pentatone şi Pelleas et Melisande la Festivalul 'George Enescu'.
Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Foster a fost îndrumat de Bruno Walter şi Karl Bohm. A debutat la 18 ani la pupitrul orchestrei de tineret Debut Orchestra, devenind apoi directorul muzical al acesteia. În aceeaşi perioadă, a ocupat poziţia de director al Baletului din San Francisco (până în 1965). Între 1965 şi 1968 a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal al Royal Philharmonic Orchestra.
De-a lungul carierei sale, Foster a condus muzical Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Naţională a Cataloniei, Filarmonica din Monte Carlo, Orchestra Simfonică din Ierusalim, Festivalul Muzical din Aspen, Houston Symphony, Orchestra de Cameră din Lausanne şi Opera Naţională din Montpellier. A colaborat cu Los Angeles Philharmonic, Orchestrele Simfonice din Montreal, Pittsburgh, Chicago, Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Milano, Munchen, Oslo, Ottawa, Paris, Stockholm, Sydney, Viena şi Zurich.
După zece ani ca Director Artistic şi Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului, continuând colaborările la nivel mondial, inclusiv la Festivalul 'George Enescu' şi Festivalul de Vară din Bad Kissingen, alături de artişti precum Lang Lang şi Evgheni Kissin.
Discografia sa vastă include înregistrări la casa de discuri Pentatone, cu lucrări pentru vioară de Bruch, Chausson şi Korngold (alături de Arabella Steinbacher şi Orchestra Gulbenkian), lucrări de Ligeti, BartĂłk, Kodaly, Puccini, Verdi ş.a. Pentru înregistrarea operei L'Etranger de Vincent d'Indy, alături de Opera şi Orchestra Naţională din Montpellier, Foster a fost distins cu 'L'Orfee d'Or' de 'L'Academie National du Disque Lyrique'.
Susţinător neobosit al operei lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Director Artistic al Festivalului Enescu de la Bucureşti (1998-2001). Ultima sa înregistrare a lucrărilor compozitorului român, incluzând orchestraţia proprie a Octetului de Coarde, a fost lansată în 2009 cu Filarmonica din Monte Carlo, sub egida EMI.
În ianuarie 2003, a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de Mare Ofiţer pentru promovarea muzicii româneşti, iar în septembrie 2023, a primit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Comandor.
Despre solistă
Mari Kodama
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Născută în 1967 în Osaka, Mari Kodama a studiat la Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris sub îndrumarea lui Germaine Mounier, Genevieve Joy-Dutilleux, Tatiana Nikolaeva şi Alfred Brendel. A concertat cu orchestre de prestigiu precum Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Londra şi Filarmonica din Los Angeles şi a participat la festivaluri importante din Aspen, Montpellier, Mostly Mozart, Ravinia şi Verbier.
Prin activităţile sale interpretative Mari Kodama a oferit publicului internaţional lucrări rareori auzite în repertoriul pianistic: Concertul pentru pian nr. 2 de Stenhammer în Gothenburg şi New York, Concertul pentru pian şi vioară al lui Alban Berg cu Jyvaskyla Sinfonia şi DSO Berlin. În 2013 a cântat Concertul pentru două piane de Jean-Pascal Beinthus, împreună cu Momo Kodama şi Orchestre Philharmonique de Monte Carlo. A fost protagonista multor premiere, printre care mai amintim cele canadiene 'Valse Bavaroise' şi 'Humoresken' de Jorg Widmann, ambele în cadrul Festivalului Orford din Canada (2010).
Pe lângă activitatea sa interpretativă, Mari Kodama este activă şi ca director artistic al mai multor festivaluri. Este co-fondator al Festivalului Forest Hill Musical Days, San Francisco. În 2018 a preluat direcţia artistică a Festivalului Tra Luce e Sogno din Postignano, Italia.
Este apreciată pentru virtuozitatea sa dar şi pentru repertoriul variat, incluzând lucrări solistice, orchestrale şi de cameră.
În stagiunea 2024/25, Mari Kodama va avea apariţii internaţionale alături de Le Cercle de l'Harmonie în Paris (Jeremie Rhorer), unde interpretează Concertul pentru pian nr. 1 de Beethoven, alături de Wurth Philharmoniker (Kent Nagano).
De curând a susţinut recitaluri duo alături de Julian Pregardien, la Konzerthaus Blaibach; tot acolo a interpretat integrala celor 32 de sonate pentru pian de Beethoven, împreună cu lucrări noi scrise de Rodolphe Bruneau-Boulmier.
Proiectele recente includ seria de concerte în aer liber cu Staatsorchester Hamburg, concertele de deschidere cu Orchestra Naţională Simfonică din Taiwan (Lan Shui), concertele de debut cu Orchestra Haydn din Bolzano şi Trento, recital solo la Festivalul Louvre Lance, precum şi recitaluri de duo alături de Momo Kodama în Japonia şi Montreal.
A colaborat cu Markus Hinterhauser în interpretarea lucrării 'Visions de l'Amen' de Messiaen.
Lucrările pentru pian ale lui Beethoven reprezintă un punct central al activităţilor discografice ale lui Mari Kodama, pe care le-a înregistrat alături de Pentatone şi Berlin Classics. Cele mai recente lansări ale lui Kodama includ Concertele pentru trei piane de Mozart şi Concertul pentru două piane de Poulenc, cu Orchestre de la Suisse Romande.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Afisari: 70
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.