Turnee de poveste pretutindeni

Evenimente în 3 ţări europene şi la Bucureşti

Într-o frumoasă conjunctură culturală ce asociază Ziua Naţională a României cu evenimentele de ţinută, la Lausanne, Paris şi Roma se întâlnesc, în perioada 24 noiembrie - 2 decembrie, sub genericul Turnee de poveste pretutindeni, trei proiecte culturale naţionale de anvergură ce integrează repertoriul românesc - de la cel clasic, la romanţă şi folclor - în tezaurul muzical internaţional, cu un program ce trece fluent de la operă şi lied, la canzonetta, chanson sau cântec popular românesc.

Cele 6 evenimente europene de la Lausanne, Paris şi Roma au în prim plan patru mari cântăreţi români stabiliţi în afara graniţelor României - Ruxandra Donose (Austria), Leontina Văduva (Franţa), Teodora Gheorghiu (Elveţia) şi Sorin Coliban (Austria), reprezentanţi marcanţi ai comunităţii românilor de pretutindeni şi se vor încheia cu o gală la Ateneul Român, pe 4 decembrie.

Proiectul este finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Programele artistice prezentate poartă titluri sugestive:

* Zâmbetul muzicii cu soprana Teodora Gheorghiu, bas-baritonul Sorin Coliban şi pianista Diana Ionescu;
* Bella voce Bella Musica cu soprana Leontina Văduva şi pianistul Cătălin Răducanu;
* Melodie, Dor, Magie cu mezzosoprana Ruxandra Donose şi pianistul Sergiu Tuhuţiu.

Dacă în 2010, cele trei mari cântăreţe românce - Ruxandra Donose, Leontina Văduva şi Teodora Gheorghiu - se aflau prima dată pe aceeaşi scenă sub genericul Cele Trei Dive într-un prim turneu naţional, de data aceasta i-au invitat alături de ele pe bas-baritonul Sorin Coliban, dar şi pe pianiştii români Cătălin Răducanu, Diana Ionescu şi Sergiu Tuhuţiu pentru a demonstra forţa unor generaţii de vedete ale artei lirice internaţionale, care aduc alături de ele pe scenă talentul a trei pianişti pe cât de diferiţi, pe atât de strălucitori prin importanţa pe care o acordă artei instrumentale şi artei acompaniamentului, fiecare cu o personalitate unică, având la rândul lor, cariere solistice impresionante.

Turnee de poveste pretutindeni de Ziua Naţională a României este o extindere specifică pentru comunităţile de români din afara graniţelor, a proiectului Turnee de poveste, care s-a dezvoltat din 2011 până în prezent la nivel naţional, cu multiple evenimente internaţionale de-a lungul timpului.

Turnee de poveste pretutindeni este un proiect complex şi inedit de promovare a marilor interpreţi români de operă care fac personal parte din comunitatea românilor de pretutindeni - în acest caz, sopranele Leontina Văduva (Franţa), Teodora Gheorghiu (Elveţia), mezzosoprana Ruxandra Donose (Austria) şi bas-baritonul Sorin Coliban (Austria), în programe care panoramează genurile şi stilurile muzicale naţionale şi internaţionale, în succesiuni atractive în care acestea se alătură firesc.

Vârfurile şcolii muzicale româneşti au plecat dintotdeauna în lume, dar în clipa maturităţii artistice şi-au dorit să împărtăşească arta lor şi publicului din rândul căruia au venit, cel românesc, fie că el se găseşte pretutindeni sau acasă. Sunt voci care strălucesc pe cele mai mari scene ale lumii (Covent Garden, Staatsoper din Viena, Opera din Paris, Metropolitan Opera) care vor aborda un repertoriu accesibil publicului larg, ce are ca permanent fir roşu, revenirea la muzica românească.

Proiectul presupune aşadar apariţia pe scenă a celor patru solişti lirici alături de pianiştii acompaniatori pentru a aduce în faţa publicului de acasă valoarea care i-a consacrat pe marile scene ale lumii.

Ideea de a prezenta cu prilejul Zilei Naţionale a României, în Elveţia, Franţa şi Italia un proiect având în centru mari artişti români din domeniul muzicii clasice care sunt stabiliţi în afara ţării, s-a născut din dorinţa de a promova şi restitui comunităţii de români din Europa, bogăţia şi reprezentativitatea artei interpretative naţionale şi în acelaşi timp, de a da posibilitatea acestei comunităţi să se bucure de muzica autohtonă şi universală într-o interpretare de excepţie.

În prezent, peste 5 milioane de cetăţeni români trăiesc în afara graniţelor ţării, iar numărul lor este în creştere - peste 20% din numărul total de cetăţeni ai României. De Ziua Naţională a României, sentimentul patriotic capătă alte conotaţii, festive, iar bucuria de a reuni valori ale românilor de pretutindeni cu publicul provenind din această comunitate prin intermediul artei şi culturii devine un liant esenţial.

Detalii pe: www.turneedepoveste.ro
Facebook: https://www.facebook.com/turneedepoveste/
Instagram:https://www.instagram.com/turnee_de_poveste?igsh=MXBwY3RpbHVmdW00eQ==

SPOT GENERAL Turnee de poveste pretutindeni:
https://youtu.be/4IqV7EWF9VI

ITINERARIU

24 noiembrie 2024, ora 19 - Lausanne, Eglise Anglicane (Christ Church)
Leontina Văduva - soprană, Cătălin Răducanu - pian

25 noiembrie 2024, ora 19 - Lausanne, Eglise Anglicane (Christ Church)
Teodora Gheorghiu - soprană, Sorin Coliban- bas-bariton, Diana Ionescu - pian

26 noiembrie 2024, ora 19.30 - Paris, Salle Colonne
Leontina Văduva - soprană, Cătălin Răducanu - pian

30 noiembrie 2024, ora 19 - Paris, Salle Rachmaninoff
Ruxandra Donose - mezzosoprană, Sergiu Tuhuţiu - pian

1 decembrie 2024, ora 19 - Roma, Sala Accademica a Conservatorului Santa Cecilia
Teodora Gheorghiu - soprană, Sorin Coliban- bas-bariton, Diana Ionescu - pian

2 decembrie 2024, ora 19 - Roma, Palazzo della Cancelleria
Ruxandra Donose - mezzosoprană, Sergiu Tuhuţiu - pian

4 decembrie 2024, ora 19 - Bucureşti, Ateneul Român
Teodora Gheorghiu - soprană, Sorin Coliban- bas-bariton, Diana Ionescu - pian
Ruxandra Donose - mezzosoprană, Sergiu Tuhuţiu - pian
Leontina Văduva - soprană, Cătălin Răducanu - pian

Proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Producător: Pro Contemporania

Parteneri: Ambasada României în Republica Italiană, Malta şi San Marino, 145 de ani de diplomaţie România-Italia, Delegaţia permanentă a României la UNESCO

Parteneri culturali: Institutul Cultural Român, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, Filarmonica George Enescu, Associazione culturale rumeno-italiana ProPatria, Bel'Art Association, Association Noesis Enesco Paris, The Culture Club, Accademia di Romania a Roma

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenţia de Carte, Webcultura, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro, Ordinea zilei

Cu susţinerea: Grand Hotel Continental

BIOGRAFII

Mezzosoprana Ruxandra Donose

Printre cele mai cunoscute şi apreciate mezzosoprane din generaţia sa, Ruxandra Donose a capturat atenţia publicului şi a criticii de specialitate în teatre de operă şi săli de concerte în întreaga lume. Asociată iniţial mai mult cu Belcanto, muzica lui Mozart sau muzica franceză, în ultimii ani a făcut trecerea spre repertoriul dramatic german şi italian, bucurându-se de un enorm succes în rolul Kundry din opera Parsifal de Wagner cu Filarmonica din Berlin sub bagheta lui Sir Simon Rattle, ca Elektra în opera 'Orest' de Manfred Trojahn la Opera din Zürich, sau Sieglinde în Walkiria de Wagner la Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Rolul Fricka în Inelul Nibelungilor de la Grand Thetre de Geneve a apărut de curând integral pe DVD.

Într-o carieră care se desfăşoară de peste 30 de ani la nivel internaţional, Ruxandra a cântat pe cele mai mari scene de operă ale lumii, de la Royal Opera Covent Garden, Londra până la Metropolitan New York, trecând prin Wiener Staatsoper, Theater an der Wien, Opera Paris Bastille, Theatre de Chatelet Paris, Opera de Lyon, Teatro Real Madrid, Oprenhaus Zuurich, Grand Theatre de Geneeve, Deutsche Oper Berlin, Bayerischer Staatsoper Munchen, Teatro la Fenice Venezia, Grande Teatro di Torino, Opera Bolshoi din Moscova, Opera din Beijing, Opera din Shanghai, ca si Toronto Opera Company, San Francisco Opera, Los Angeles Opera, Chicago Opera, Philadelphia Opera, San Paolo Opera, Opera din Copenhaga, Opera in Helsinki, Glyndebourne Festival, Ravinia Festival, Festivalul de la Salzburg şi multe altele.

A cântat concerte sau recitaluri în cele mai reputate săli de concert de la Wigmore Hall, Royal Festival Hall, Barbican Theatre din Londra, la Carnegie Hall din New York, trecând prin Konzerthaus Viena, Musikverein Viena, Salle Pleyel Paris, Bunka Kaikan in Tokio, Ceaikovski Hall din Moscova, Sala Gasteig din Muˆnchen, Tonhalle Zuˆrich, si altele, cu orchestre ca Filarmonica din Viena, Filarmonica din Munchen, Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Londra, Orchestre de Paris, New York Philarmonic, Boston Symphony, Chicago Symphony, San Francisco Symphony, Japan Philarmonic, Shanghai Symphoy, Orchestre de la Suisse Romande, Staatskapelle Dresden si multe altele. A lucrat cu dirijori precum Sergiu Celibidache, Claudio Abbado, Mariss Jansons, Pierre Boulez, Sir Colin Davis, Zubin Mehta, Charles Dutoit, Teodor Currentzis şi alţii.

Ruxandra Donose a cântat, de asemenea, şi a înregistrat mult repertoriu baroc, a înregistrat opere integrale baroce, pentru EMI, Deusche Gramphone, Decca, Naive şi altele, cu orchestre ca Armonia Atenea, La Cetra, Concerto Koln, I Barrochisti. Înregistrările sale mai cuprind şi multe lucrări vocal-simfonice, sau lieduri.
Înregistrarea ei cu Stabat Mater de Dvorak, sub bagheta lui Giuseppe Sinopoli a fost nominalizată la cea de-a 44 ediţie a premiilor Grammy.

Printre proiectele din viitorul apropiat, menţionăm recitaluri de Lied la Viena, opera 'Tristan şi Isolda' de Wagner la Tokio, sub bagheta lui Marek Janowski, şi premiera americană a operei 'Innocence' de Kaja Saariaho la opera din San Francisco.

Pianistul Sergiu Tuhuţiu

În urma unui recital susţinut la Londra, site-ul britanic de critică muzicală The B Flat Sheep scria: 'Sergiu Tuhuţiu cântă aşa cum vorbeşte: clar, robust, întrebător, cu un sunet incandescent, dar cu un miez plin de năzuinţă şi întrezărite scânteieri de disperare. În această seară Tuhuţiu ne-a condus într-o pădure şi am putut să auzim ceva aproape secret. Secret pentru că era pe cât de nepreţuit, pe atât de periculos.'

Câştigător al concursului Debut to Master Soloist Piano Competition 2013 din Sankt Petersburg - Rusia şi al premiului al doilea la Manhattan International Piano Competition 2016 prezidat de Ivo Pogorelich, Sergiu Tuhuţiu a devenit în vara anului 2016 artist al agenţiei de impresariat Manhattan International Artists din New York.

Obţine licenţa la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (2006) şi două titluri de Master în interpretare pianistică: la Staatliche Hochschule fur Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart, Germania şi la Academia de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, Romania. În 2011 primeşte o bursă la London Masterclasses, se stabileşte la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma la Royal College of Music.

Educaţia sa muzicală e conturată de muzicieni precum Norma Fisher, Bruno Canino, Igor Blagodatov, Nina Seregina, Konrad von Abel, Dana Borşan, Steluţa Radu, Daniel Goiţi şi Shoshana Rudiakov. E de asemenea absolvent al Abbey Road Institute din Londra, licenţiat în producţie muzicală şi inginerie de sunet. În prezent este doctorand la Academia de Muzică Gheorghe-Dima din Cluj-Napoca cu tema de cercetare 'Despre interpretarea muzicală ca '˜transpunere în rol' - tehnici ale pregătirii actorului în slujba comunicării operei muzicale'.

Sergiu Tuhuţiu a debutat la vârsta de 18 ani alături de Orchestra Filarmonicii Dinu-Lipatti din Satu-Mare cu Concertul Nr. 3 pentru pian şi orchestră de Beethoven, iar activitatea sa concertistică include ţări precum Anglia, Germania, Franţa, Elveţia, Italia, Rusia, Brazilia, Canada, SUA sau România. În 2014 a debutat pe scena Filarmonicii din Sankt Petersburg, Rusia, cu Concertul Nr. 1 pentru pian şi orchestră de Mendelssohn şi a colaborat cu orchestre precum Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Orchestra Simfonică Bucureşti, Orchestra de Tineret din Chişinău, Orchestra de Stat a Ermitajului din Sankt Petersburg. În anul 2013 a fost invitat de către Fundaţia Sergiu Celibidache să facă parte din juriul concursului Tribut Valorilor Culturale Româneşti.

Sergiu Tuhuţiu este un antreprenor prolific, preşedinte al asociaţiei Lipatti Music Production şi iniţiatorul unor proiecte de succes precum In Memoriam Dinu Lipatti, Piano Colours şi Leading Young Musicians. În 2015, împreună cu cântăreaţa americană Peisha McPhee, a lansat proiectul muzical de crossover Chopin Meets Broadway. Bucurându-se de un succes rapid, show-ul a debutat la Hollywood în 2016 şi a fost urmat de alte reprezentaţii în Europa, New York şi California, având parte de invitaţi de renume precum Katharine McPhee, Adriana McPhee, Michael Orland, Bingxia Lu and Emirhan Tunca.

Într-o cronică de patru stele a concertului de la Hollywood, criticul american Rob Stevens scrie: 'Cântatul lui Sergiu Tuhuţiu pare uneori aproape simfonic, ca şi cum, în loc de a fi pur şi simplu solist, ar fi aşezat în faţa unei întregi orchestre.'

Soprana Leontina Văduva

După studii la Conservatorul din Bucureşti, sub îndrumarea profesoarei Arta Florescu, soprana Leontina Văduva a debutat pe plan internaţional în 1986 la Teatrul Capitole din Toulouse în Manon de Jules Massenet. Rolul, devenit una dintre cele mai dragi cărţi de vizită, a purtat-o spre debutul londonez de la Royal Opera House Covent Garden, etapă care i-a adus prestigiosul premiu Lawrence Olivier (1988).

Stabilită în Franţa, ţară care a adoptat-o de la bun început, şi care i-a acordat în 1999 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, iar câţiva ani mai târziu cel de Officier des Arts et des Lettres, Leontina Văduva a devenit rapid una dintre cele mai bune ambasadoare ale repertoriului francez interpretând magistral rolurile Micaela, Antonia, Julieta şi Mireille pe cele mai importante scene ale lumii. Rolul debuturilor în Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1996, Metropolitan Opera, New York, 2000) a fost Mimi din Boema lui Puccini. Printre dirijorii cu care a colaborat de-a lungul timpului se numără James Conlon, Sir Colin Davis, Alain Lombard, Sir Charles Mackerras, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Kent Nagano, Antonio Pappano, Michel Plasson şi Carlo Rizzi.

Discografia artistei include Carmen (1991) - dirijor Zubin Mehta, Rigoletto (1993) - dirijor de Carlo Rizzi, Povestirile lui Hoffmann (1996) - dirijor Kent Nagano, Boema (1996) - dirijor Antonio Papanno şi recitalul Opera Arias (1997) - dirijor Placido Domingo.

Un capitol special în videografia artistei îl reprezintă DVD-ul cu Romeo şi Julieta, înregistrat în 1994 la Royal Opera House Covent Garden din Londra, sub conducerea muzicală a lui Sir Charles Mackerras şi în regia lui Nicolas Joel, devenit referinţa absolută pentru celebra operă a lui Gounod. De asemenea, mult mai târziu, Leontina Văduva lansează DVD-ul Chanter, ma raison d'etre (2001) un film realizat de Fabrice Maze ce prezintă cariera artistei în perioada 1990-2001.

Deosebitele sale calităţi artistice i-au adus numeroase distincţii, printre care Medalia oraşului Toulouse, premiul Royal Philarmonic Society of Music - Londra şi Ordinul Meritul Cultural in grad de Mare Ofiţer oferit de Preşedintele României.

În ultimii ani soprana Leontina Văduva a fost prezentă pe scena Ateneului Român şi a Sălii Radio din Bucureşti în cadrul evenimentelor organizate de Asociaţia pentru Muzică, Artă şi Cultură: Recitalul omagial Verdi-Wagner: Corespondenţe (2013), Gala Aniversară 'Viorica Cortez şi Prietenii' (2014), Recitalul omagial 'Enescu 60' (2015), Recitalul caritabil 'Suflet în Culori'; Concertul aniversar 'Ave: Leontina Văduva 30 de ani în muzică' în cadrul celei de-a II-a ediţii a Vibrate! Festival; o ediţie specială a întâlnirilor muzicale Opera FANtastica. Luminiţa Arvunescu în dialog cu Leontina Văduva, expoziţia de costume LEONTINA VĂDUVA ON STAGE şi Gala Aniversară LEONTINA VĂDUVA 30 (2016). În 2014 Leontina Văduva a lansat CD-ul Verdi-Wagner: Corespondenţe, în 2015 a lansat calendarul aniversar 2016 Leontina Văduva 30, iar în 2016 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Arte George Enescu din Iaşi.

În prezent Leontina Văduva susţine masterclass-uri pentru tânăra generaţie şi predă la Conservatorul Claude Debussy din Paris şi la HEMU - Haute Ecole de Musique din Lausanne. De asemenea, în ultimii ani, soprana Leontina Văduva, alături de pianista Alina Pavalache şi regizoarea Anda Tăbăcaru Hogea, a susţinut o serie de masterclass-uri la Tescani la Secţia 'Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu - George Enescu' a Muzeului Naţional George Enescu din Bucureşti.

Pianistul Cătălin Răducanu

Cătălin Răducanu este absolvent al colegiului Naţional de Arte 'Dinu Lipatti' şi al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la aceasta din urmă finalizând studiile de licenţă, master şi doctorat în muzica clasică la secţia pian principal. A câştigat numeroase concursuri naţionale şi internaţionale, având ocazia să susţină recitaluri solo în Ungaria, Franţa, Italia. A participat la cursuri de măiestrie susţinute de Gabriel Amiraş, Cristian Beldi, Imre Rohmann, Tunde Kurucz şi mulţi alţii. Este un pianist versatil care pe lângă ipostazele solistice, camerale concretizează proiecte artistice în calitate de pianist improvizator în formule solo, de duo, sau grupuri muzicale mai ample. A participat ca interpret la pian şi ţambal şi în proiecte interdisciplinare precum La steaua... Cuvinte, necuvinte, alături de actorii Horaţiu Mălăele şi Emilia Popescu.

În 2023 a fost invitat ca interpret la pian şi ţambal în spectacolul Aplauze pentru poet pe scenă, alături de Rodica Mandache şi Eduard Păuna, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, proiect prezentat şi la Bucureşti sau la Chişinău. În anul 2024, a făcut parte, alături de actorii Emilia Popescu şi Mihai Mălaimare şi violonista Ioana Tudor, din proiectul Aplauze pentru poet pe scenă în Italia, proiect care a avut rolul de a duce poezia românească în mijlocul celei mai mari comunităţi de români din afara ţării. Din 2022 este pianistul grupului Violoncellissimo condus de Marin Cazacu, cu care a realizat turneul naţional anual Clasic la puterea a treia Violoncellissimo, dar şi mai multe apariţii în străinătate. Din 2023, este protagonistul proiectului artistic intitulat 'Un artist un pian şi un ţambal' (turneu de recitaluri în care pianistul Cătălin Răducanu înfăţişează distinct şi bine delimitat trei stiluri muzicale: clasic, jazz, folclor), proiect ajuns în 2024 la a doua ediţie, cu care a avut şi apariţii în străinătate. În prezent este lector universitar la UNMB.

Soprana Teodora Gheorghiu

Soprana Teodora Gheorghiu a absolvit cursurile Academiei de muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, destinul ei muzical fiind influenţat în mod direct de marele Jose Carreras, care a remarcat-o în cadrul concursului Julian Gayarre International Singing Competition. Deşi nu a câştigat acest concurs, Carreras i-a oferit o bursă de studii care i-a schimbat definitiv cursul carierei. Ulterior, a câştigat mai multe competiţii, fiind laureată, între altele, a Concursului Internaţional 'George Enescu' de la Bucureşti, dar şi a prestigioasei Queen Elizabeth Competition şi a primit bursa de studii Herbert von Karajan.

A debutat pe scena muzicală internaţională la Opera de Stat din Viena, la doar 25 de ani, unde a cântat ca solistă între 2007 şi 2010. La Opera din Viena a interpretat roluri ca Adele ('Liliacul'), Regina Nopţii ('Flautul fermecat'), Nanetta ('Falstaff'), Fiakermilli ('Arabella'), Adina ('Elixirul dragostei'), Elvira ('Italianca în Alger'), Sophie ('Werther'), Eudoxie ('La juive'). A colaborat cu nume sonore ale scenei muzicale internaţionale, ca Juan Diego Florez, Neil Shicoff, Leo Nucci, Ramon Vargas, Seiji Ozawa, Adam Fischer, Marco Armiliato, Bertrand de Billy sau Franz Welser- Most.

După colaborarea cu Opera de Stat din Viena, în 2010, a decis să îşi continue cariera ca artist freelancer. Acesta a fost momentul când dirijorul Christophe Rousset i-a propus să realizeze un album, ca omagiu al celebrei soprane Anna de Amicis care a trăit în secolul al XVIII-lea. Albumul, publicat de casa de discuri Harmonia Mundi, include înregistrări în premieră cu arii din Mozart, Gluck, Borghi, Cafaro şi Myslivecek. A fost numit Discul lunii de către Internaţional Record Review şi de Opera Magazine şi a fost Discul săptămânii la BBC Radio timp de trei săptămâni la rând.

În ultimul deceniu a apărut pe multe scene de operă în rolul Mimi din Boema de Puccini, în rolul Contesei în 'Nunta lui Figaro' de Mozart (pe care l-a abordat şi într-un turneu susţinut în Japonia), în rolul Violeta din 'Traviata' de Verdi, Nedda din 'Paiaţe' de Leoncavallo şi nu numai.

Talentul Teodorei Gheorghiu nu se limitează doar la genul operei. Soprana este pasionată şi de lied şi a oferit numeroase recitaluri cu programe variate, iar în 2013 a publicat al doilea album, Art Nouveau, cu lieduri de Strauss, Zemlinsky, Ravel şi Respighi, ca expresii emblematice ale Jugendstil în muzică. În anul 2018 a revenit în România pentru un turneu extraordinar de recitaluri în mai multe oraşe ale ţării, iar în 2023, alături de pianista Diana Ionescu, a susţinut Turneul naţional de lieduri Franz Schubert.

Bas-Baritonul Sorin Coliban

Bas-baritonul Sorin Coliban a absolvit Academia de muzică din Bucureşti, studiind apoi timp de şase ani cu Georgeta Bălan şi perfecţionându-şi tehnica vocală pentru repertoriul Rossinian în cadrul Accademiei Rossiniana din Pesaro, sub îndrumarea maestrului Alberto Zedda.

Sorin Coliban a debutat la Opera de Stat din Viena în 2004 ca Monterone ('Rigoletto') şi de atunci a interpretat printre altele, rolurile Filippo II, Marele Inchizitor ('Don Carlos'), Landgraf ('Tannhauser'), Basilio ('Bărbierul din Sevilla'), Capulet ('Romeo şi Julieta'), Fra Melitone ('Forţa destinului'), Fasolt şi Fafner ('Aurul Rinului' şi 'Siegfried'), Sarastro ('Flautul fermecat'), Gremin ('Evgheni Oneghin'), Bartolo ('Nunta lui Figaro') şi Colline ('Boema'). Din 2004 până în 2009 a fost membru al ansamblului de la Volksoper din Viena.

Sorin Coliban şi-a îndeplinit unul dintre visurile sale de o viaţă când a participat la celebrul Festival Richard Wagner de la Bayreuth în 2013 în două opere ('Aurul Rinului' şi 'Siegfried') din cadrul unei noi producţii a tetralogiei 'Inelul Nibelungilor', dirijată de Kirill Petrenko şi regizată de Frank Castorf.

În anul 2015 el a debutat la Filarmonica din Berlin şi la Budapesta în cadrul Festivalului Zilele Wagner unde a revenit şi în 2022. A participat în trei producţii la Opera Scala din Milano în perioada 2021 - 2022. A cântat, printre altele, la Royal Opera House Covent Garden din Londra, la Opera Scala din Milano, la trei dintre operele din Paris (Bastille, Garnier, Chatelet), la Megaron Concert Hall din Atena, în San Francisco, la Monte Carlo Opera, în Santiago de Chile, Tel Aviv, la Festivalul Rossini din Pesaro, la Opera de Stat din Munchen, la Concertgebouw din Amsterdam, Opera din Lausanne, în Dusseldorf, Basel, la festivalul Wiener Festwochen, Linz Konzerthaus, Festivalul Bregenz etc.

Coliban este, de asemenea, un experimentat interpret de lied şi oratoriu. Repertoriul său include Requiem-ul lui Verdi, Simfonia a 9-a de Beethoven, Simfonia a 8-a de Mahler, Pasiunile lui Bach şi Elias de Mendelssohn. În aprilie 2012 a debutat cu un recital de lieduri la Musikverein din Viena, acompaniat de pianista Kathleen Kelly, cu multe lucrări în primă audiţie austriacă şi de asemenea, cu o primă audiţie mondială a compozitorului austriac Albin Fries.

A colaborat cu mulţi dirijori, printre care Franz Welser-Most, Alberto Zedda, Bernard Haitink, Antonio Pappano, Zubin Mehta, Riccardo Chailly, Kent Nagano, Pinchas Steinberg, Mark Elder, Richard Bonynge, Seiji Ozawa, Cristian Mandeal, Bertrand de Billy, Louis Langree, Kirill Petrenko, James Conlon şi Daniele Gatti.

Pianista Diana Ionescu

Născută într-o familie de muzicieni, la 7 ani a început studiul pianului cu Sanda Bobescu. După ce a absolvit Liceul 'George Enescu', unde a studiat pianul cu Olga Szell, a fost admisă la clasa lui Dan Grigore la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, unde a studiat şi cu Steluţa Radu, Sandu Sandrin şi Dinu Ciocan. În 2003 s-a mutat în Marea Britanie, ca să îşi continue studiile cu Ronan O'Hora, Joan Havill şi Marc Racz la Birmingham Conservatoire şi Guildhall School of Music and Drama. Şi-a perfecţionat arta pianistică cu Viktor Merzhanov la Conservatorul Tchaikovsky de la Moscova, cu Alexis Weissenberg la Engelberg, cu Dmitri Bashkirov la Chapelle Reine Elisabeth de la Bruxelles şi la Madrid, şi cu Richard Goode la New York.

Pianista Diana Ionescu s-a consacrat prin interpretări ale capodoperelor unor epoci multiple, de la maeştri ai claviaturii baroce ca Scarlatti sau Bach, la puritatea clasică a lui Mozart, Schubert sau Mendelssohn şi până la măreţia romanticilor şi compozitorilor moderni, precum Schumann, Rachmaninov, Debussy sau Prokofiev.

Câştigătoare a Marelui Premiu al Concursului Internaţional de Pian 'George Enescu' din 2001, şi ultimul pianist român care a reuşit această performanţă, Diana Ionescu se bucură de o activitate internaţională ca solistă, muzician de cameră, pedagog şi director de festival.

A fost distinsă cu Premiul Alexis Weissenberg şi Premiul EWLE al Radioului Elveţian pentru Best Live Recording, Premiul II la Missouri Southern International Piano Competition SUA şi Concursul Internaţional Lory Wallfisch, Glass Sellers Trophy şi Premiul I la Romantic Piano Competition Londra, cât şi cu Diploma Ambasadorului pentru servicii aduse culturii româneşti în străinătate.

A apărut ca solistă, în recitaluri sau ca muzician de cameră pe marile scene ale lumii şi a cântat şi înregistrat sub bagheta unor dirijori remarcabili, acompaniată de orchestre ca Brunel Sinfonia Bristol, Guildhall Symphony Orchestra, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Filarmonica Transilvania din Cluj, Filarmonica Banatul din Timişoara, Filarmonica din Sibiu, Filarmonica din Iaşi. Între colaboratorii săi în muzica de cameră se numără Belcea Quartet, Gemeaux Quartet, Cvartetul Transilvan, Valeriy Sokolov, Dana Zemtsov, Stefan Hadjev, Pau Codina, Massimo Somenzi, Dario Bonuccelli, Daniel Palmizio, Irina Botan, Ashok Klouda, Teodora Gheorghiu (laureată la rândul ei a Concursului Internaţional 'George Enescu', în anul 2003), Eliana Pretorian, Vlad Maistorovici, Remus Azoiţei, David Cohen, Leontina Văduva.

Afisari: 109