Comunicat de presă - Universitatea Politehnica Timişoara
Microelectronica, noul Eldorado al tehnologiei. Universitatea Politehnica Timişoara, catalizator al unui ecosistem naţional în domeniu
Avansul formidabil al tehnologiei în toate domeniile, accelerat şi de pandemia de Covid-19, de situaţia geopolitică internaţională, de extinderea inteligenţei artificiale, tranziţia energetică şi digitalizare, a mobilizat specialiştii în domeniu, iar ulterior şi decidenţii politici să ia în considerare consolidarea capacităţilor europene de proiectare şi producţie în tehnologii microelectronice. Ca atare, la 7 decembrie 2020, în Consiliul Uniunii Europene, miniştrii majorităţii statelor membre între care şi România au semnat o Declaraţie Comună prin care statele semnatare s-au angajat să colaboreze pentru a consolida în Europa lanţul de creare de valoare în electronică pentru a avea în Europa capabilităţi de vârf în proiectarea şi fabricaţia de cipuri. Punerea în practică presupune investiţii majore din bugetul UE, din bugetele naţionale (inclusiv prin Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă - PNRR) şi de la sectorul privat, ce se ridică la circa 150 de miliarde de euro pentru următorii ani.
Poziţionarea rapidă a României drept producător european de cipuri şi componente microelectronice pentru tehnologii avansate a fost susţinută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari şi reprezentanţi ai industriei. Reuniţi într-un grup de lucru care funcţionează sub egida Academiei Române, aceştia au cerut Guvernului să creeze 'un ecosistem naţional în microelectronică', precizând că România se poate implica în proiectul european de dezvoltare în microelectronică pe următoarele direcţii: proiectare de circuite analogice si digitale, tehnologii avansate de încapsulare, servicii suport fabricare de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf. De asemenea, grupul a propus crearea a 4-6 Hub-uri de Inovare Digitală instalate unde există deja activităţi industriale, universitare şi de cercetare.
Un pas important a fost realizat la sfârşitul lunii octombrie 2024, când Guvernul a semnat cu Continental, Bosch şi NXP, contractele de finanţare pentru din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea şi producţia de cipuri/semiconductori. Alături de companii sunt implicate şi 24 de entităţi din mediul academic şi IMM (participanţi indirecţi). În total, finanţarea acordată celor trei proiecte, respectiv atât direct companiilor, cât şi partenerilor indirecţi, se ridică la 420 de milioane de euro.
Universitatea Politehnica Timişoara este partener şi beneficiar indirect în proiectele iniţiate de NXP Semiconductors Romania şi de companiile grupului Continental (Continental Automotive Romania şi Continental Automotive Systems).
În cadrul proiectelor, Universitatea Politehnica Timişoara va înfiinţa 16 laboratoare de cercetare în domeniul microelectronicii, valoarea finanţării fiind de 29 de milioane de euro, cea mai mare din întreaga istorie a instituţiei.
'Proiectele sunt de anvergură europeană şi mă bucur că Universitatea Politehnica Timişoara se află în prima linie în ceea ce priveşte implementarea acestora. Pe de altă parte, faptul că suntem parteneri în două din cele trei proiecte finanţate reprezintă o recunoaştere, pe de o parte, a expertizei pe care o putem aduce, dar şi a excelentei relaţii de colaborare pe care am dezvoltat-o cu companiile', a declarat conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Spaţiile au fost deja identificate, urmând să fie dotate cu echipamentele necesare. Chiar dacă au fost gândite ca laboratoare de cercetare, acestea vor fi dotate şi cu echipamente ce vor permite desfăşurarea de activităţi online cu studenţii.
Laboratoarele vor servi proiecte de cercetare de la arhitecturi de procesoare (inclusiv pentru inteligenţa artificială) şi design, până la încapsulare, testare şi integrarea în aplicaţii.
În proiect vor fi implicaţi cel puţin 60 de cercetători din UPT, nucleul fiind deja constituit prin înfiinţarea, încă din 2022, a Fundaţiei 'MycroElectronics Systems Hub Romania', acronim MESHTM Romania, de către Universitatea Politehnica Timişoara, în calitate de membru fondator.
Pentru comunitatea academică din UPT, este important şi faptul că proiectele finanţate permit constiturea de grupuri de cercetători din aproape toate facultăţile.
După cum declară prof.univ.dr.ing. Aurel Gontean, cadru didactic al UPT şi preşedinte al Consiliului Director al Fundaţiei MESHTM, 'aşteptările sunt ca prin eforturile conjugate ale specialiştilor din UPT şi din companii să fie creat un ecosistem naţional de microelectronică funcţional, iar în regiunea de vest să se dezvolte un pol de excelenţă capabil să creeze masa necesară de specialişti şi să atragă investitori'.
Toate aceste teme vor fi abordate şi la workshop-ul organizat în comun, în cadrul International Symposium on Electronics and Telecommunications (ISETC'24), ce se va desfăşura în perioada 7-8 noiembrie 2024 la Centrul de Conferinţe al UPT, de către Academia Română, UPT, Continental şi NXP, dedicat proiectului de mare anvergura 'Important Projects of Common European Interest (IPCEI) on Microelectronics'.
Avansul formidabil al tehnologiei în toate domeniile, accelerat şi de pandemia de Covid-19, de situaţia geopolitică internaţională, de extinderea inteligenţei artificiale, tranziţia energetică şi digitalizare, a mobilizat specialiştii în domeniu, iar ulterior şi decidenţii politici să ia în considerare consolidarea capacităţilor europene de proiectare şi producţie în tehnologii microelectronice. Ca atare, la 7 decembrie 2020, în Consiliul Uniunii Europene, miniştrii majorităţii statelor membre între care şi România au semnat o Declaraţie Comună prin care statele semnatare s-au angajat să colaboreze pentru a consolida în Europa lanţul de creare de valoare în electronică pentru a avea în Europa capabilităţi de vârf în proiectarea şi fabricaţia de cipuri. Punerea în practică presupune investiţii majore din bugetul UE, din bugetele naţionale (inclusiv prin Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă - PNRR) şi de la sectorul privat, ce se ridică la circa 150 de miliarde de euro pentru următorii ani.
Poziţionarea rapidă a României drept producător european de cipuri şi componente microelectronice pentru tehnologii avansate a fost susţinută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari şi reprezentanţi ai industriei. Reuniţi într-un grup de lucru care funcţionează sub egida Academiei Române, aceştia au cerut Guvernului să creeze 'un ecosistem naţional în microelectronică', precizând că România se poate implica în proiectul european de dezvoltare în microelectronică pe următoarele direcţii: proiectare de circuite analogice si digitale, tehnologii avansate de încapsulare, servicii suport fabricare de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf. De asemenea, grupul a propus crearea a 4-6 Hub-uri de Inovare Digitală instalate unde există deja activităţi industriale, universitare şi de cercetare.
Un pas important a fost realizat la sfârşitul lunii octombrie 2024, când Guvernul a semnat cu Continental, Bosch şi NXP, contractele de finanţare pentru din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea şi producţia de cipuri/semiconductori. Alături de companii sunt implicate şi 24 de entităţi din mediul academic şi IMM (participanţi indirecţi). În total, finanţarea acordată celor trei proiecte, respectiv atât direct companiilor, cât şi partenerilor indirecţi, se ridică la 420 de milioane de euro.
Universitatea Politehnica Timişoara este partener şi beneficiar indirect în proiectele iniţiate de NXP Semiconductors Romania şi de companiile grupului Continental (Continental Automotive Romania şi Continental Automotive Systems).
În cadrul proiectelor, Universitatea Politehnica Timişoara va înfiinţa 16 laboratoare de cercetare în domeniul microelectronicii, valoarea finanţării fiind de 29 de milioane de euro, cea mai mare din întreaga istorie a instituţiei.
'Proiectele sunt de anvergură europeană şi mă bucur că Universitatea Politehnica Timişoara se află în prima linie în ceea ce priveşte implementarea acestora. Pe de altă parte, faptul că suntem parteneri în două din cele trei proiecte finanţate reprezintă o recunoaştere, pe de o parte, a expertizei pe care o putem aduce, dar şi a excelentei relaţii de colaborare pe care am dezvoltat-o cu companiile', a declarat conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Spaţiile au fost deja identificate, urmând să fie dotate cu echipamentele necesare. Chiar dacă au fost gândite ca laboratoare de cercetare, acestea vor fi dotate şi cu echipamente ce vor permite desfăşurarea de activităţi online cu studenţii.
Laboratoarele vor servi proiecte de cercetare de la arhitecturi de procesoare (inclusiv pentru inteligenţa artificială) şi design, până la încapsulare, testare şi integrarea în aplicaţii.
În proiect vor fi implicaţi cel puţin 60 de cercetători din UPT, nucleul fiind deja constituit prin înfiinţarea, încă din 2022, a Fundaţiei 'MycroElectronics Systems Hub Romania', acronim MESHTM Romania, de către Universitatea Politehnica Timişoara, în calitate de membru fondator.
Pentru comunitatea academică din UPT, este important şi faptul că proiectele finanţate permit constiturea de grupuri de cercetători din aproape toate facultăţile.
După cum declară prof.univ.dr.ing. Aurel Gontean, cadru didactic al UPT şi preşedinte al Consiliului Director al Fundaţiei MESHTM, 'aşteptările sunt ca prin eforturile conjugate ale specialiştilor din UPT şi din companii să fie creat un ecosistem naţional de microelectronică funcţional, iar în regiunea de vest să se dezvolte un pol de excelenţă capabil să creeze masa necesară de specialişti şi să atragă investitori'.
Toate aceste teme vor fi abordate şi la workshop-ul organizat în comun, în cadrul International Symposium on Electronics and Telecommunications (ISETC'24), ce se va desfăşura în perioada 7-8 noiembrie 2024 la Centrul de Conferinţe al UPT, de către Academia Română, UPT, Continental şi NXP, dedicat proiectului de mare anvergura 'Important Projects of Common European Interest (IPCEI) on Microelectronics'.
Afisari: 48
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.