Comunicat de presă - Ministerul Afacerilor Externe
Consultările politice dintre ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu şi ministrul afacerilor externe din Republica Serbia, Marko Djuric
Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu a avut miercuri, 6 noiembrie 2024, consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Marko Djuric, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o desfăşoară la Bucureşti.
Agenda discuţiilor a inclus subiecte specifice agendei bilaterale, stadiul parcursului european al Serbiei, precum şi aspecte regionale.
Cei doi miniştri au agreat o abordare mai dinamică a cooperării bilaterale, inclusiv prin dialog intensificat şi periodic la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe, o dimensiune de interes fiind cea consulară.
Oficialii au mai convenit impulsionarea şi diversificarea cooperării economice bilaterale, precum şi creşterea schimburilor comerciale. În acest sens, a fost subliniată relevanţa organizării unui Forum economic româno-sârb.
De asemenea, pe componenta de conectivitate, care este cheie în relaţia bilaterală, s-a agreat impulsionarea proiectelor în domeniul energiei şi transporturilor, în special a proiectului de gaze naturale Arad-Morkin, a construcţiei autostrăzii Timişoara-Belgrad şi revitalizarea transportului feroviar. Au fost discutate şi oportunităţile de consolidare a cooperării transfrontaliere, în special sub umbrela programului INTERREG IPA dintre România şi Serbia (2021-2027).
Ministrul Luminiţa Odobescu s-a referit la importanţa comunităţii române din Serbia şi a celei sârbe din România. A subliniat necesitatea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii înrudite cu România, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb. A fost agreată reluarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-sârbe pentru Minorităţi Naţionale.
Ministrul român de externe s-a referit şi la începerea negocierilor pentru acordul bilateral privind deschiderea de Institute Culturale la Belgrad şi Bucureşti, cu filiale la Vârşeţ şi Timişoara, un obiectiv important având în vedere beneficiile în plan inter-uman.
Cei doi miniştri au discutat şi despre parcursul european al Serbiei, oficialul român reiterând susţinerea României pentru parcursul european al ţărilor candidate din Balcanii de Vest, precum şi a celor din Vecinătatea Estică. S-a referit la beneficiile multiple şi vizibile ale apartenenţei la Uniunea Europeană şi a încurajat autorităţile sârbe să continue eforturile necesare aderării, mai ales în contextul actual favorabil extinderii. A reafirmat disponibilitatea României pentru oferirea de expertiză relevantă Serbiei, în funcţie de necesităţi. Ministrul sârb de externe a mulţumit pentru sprijinul acordat de către România pe calea integrării europene.
În cadrul discuţiilor, au fost abordate situaţia politică şi de securitate din regiune. În context, oficialul sârb a informat cu privire la situaţia minorităţii sârbe din Kosovo. Au mai fost abordate războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele sale în plan regional, evoluţiile din Republica Moldova, precum şi importanţa relaţiei transatlantice.
Cu ocazia vizitei, cei doi miniştri de externe au semnat un Memorandum de cooperare între institutele diplomatice ale celor două Ministere de externe, cu beneficii în domeniul pregătirii diplomatice şi pentru activităţi specifice de cercetare.
Redăm, mai jos, transcriptul declaraţiei ministrului afacerilor externe Luminiţa Odobescu la finalul consultărilor comune cu ministrul afacerilor externe din Republica Serbia, Marko Duric
Bună ziua,
Îmi face o deosebită plăcere să urez bun venit domnului Marko Djuric, dragă Marko, ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
Aş dori să transmit şi cu această ocazie, în numele autorităţilor române, condoleanţe poporului sârb pentru tragedia de la gara Novi Sad.
Vizita domniei sale are loc într-un context deosebit, având în vedere că anul acesta celebrăm 145 ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale dintre ţările noastre. Este un număr care spune foarte multe despre îndelungata şi bogata noastră istorie comună.
Am avut astăzi discuţii consistente, deosebit de utile, cu privire la priorităţile de cooperare în plan bilateral, procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, precum şi la situaţia de securitate în plan regional.
România şi Serbia sunt state vecine, cu legături istorice şi culturale solide, dar şi cu proiecţii similare pentru viitor, având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, de aliat NATO, precum şi obiectivul Serbiei de aderare la UE. Avem, astfel, o bază solidă pentru avansarea cooperării bilaterale.
Discuţiile de astăzi au avut ca principal obiectiv agrearea unei abordări mai dinamice şi mai pragmatice a dialogului politico-diplomatic, economic şi sectorial dintre ţările noastre.
Am agreat cu domnul ministru să ne vedem cel puţin de două ori pe an, o dată la Bucureşti şi o dată la Belgrad. De asemenea, am agreat intensificarea dialogului politic la nivelul Ministerului de Externe, începând cu dialogul pe partea consulară, până la sfârşitul acestui an.
De asemenea, un exemplu concret este şi Memorandumul de Înţelegere pe care tocmai l-am semnat şi care oferă concreteţe cooperării la nivelul Institutelor noastre diplomatice.
În domeniul economic, am salutat creşterea comerţului bilateral de peste 3 ori în ultimii 10 ani, la 2,67 miliarde EUR în 2023, ceea ce reprezintă un aspect îmbucurător.
Cu toate acestea, şi am discutat acest lucru cu domnul ministru, comparând cu schimburile comerciale ale României cu ţările vecine, realizăm că există încă un potenţial important nefructificat.
Astfel, am reconfirmat voinţa comună de a contribui la impulsionarea şi diversificarea cooperării economice bilaterale, într-un mod care să fie resimţit şi la nivelul societăţilor noastre.
Am agreat, totodată, o implementare accelerată a proiectelor ce ţin de interconectarea ţărilor noastre şi, implicit, de interconectarea Serbiei cu UE.
Cred că, la acest moment, interconectarea este cuvântul-cheie în relaţia noastră bilaterală. Un exemplu pozitiv în domeniul infrastructurii energetice este semnarea memorandumului privind implementarea proiectului de gaze naturale Arad-Mokrin.
În domeniul transporturilor, ne dorim să avem rezultate atât pe componenta rutieră, cât şi pe cea feroviară. Mă bucur că am agreat astăzi, împreună, faptul că în ceea ce priveşte construcţia autostrăzii Timişoara-Belgrad, trebuie să avansăm şi deja s-au făcut progrese importante, iar această autostradă va avea un impact economic relevant şi va îmbunătăţi vieţile cetăţenilor români şi sârbi din regiune.
Foarte mulţi cetăţeni sârbi folosesc aeroportul din Timişoara, având în vedere conexiunile cu diversele oraşe europene pe care aeroportul nostru le oferă. Şi pentru aceştia existenţa unei autostrăzi ar fi de mare ajutor. Iar cel mai important, evident, ar facilita iniţiativele de afaceri trans-frontaliere, generând creştere economică în zonă.
De asemenea, am reiterat importanţa revitalizării legăturilor feroviare directe dintre ţările noastre, vorbim aici de Timişoara-Vârşeţ şi Timişoara-Kikinda.
Lucrăm foarte bine şi dorim să continuăm în acest fel şi în domeniul protejării graniţei comune şi al migraţiei. De asemenea, există proiecte de intensificare a cooperării în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Doresc să subliniez şi cooperarea foarte bună în implementarea programului transfrontalier INTERREG IPA dintre România şi Serbia, în valoare de aproape 88 milioane EUR. Programul finanţează proiecte privind protecţia mediului înconjurător, adaptarea la schimbările climatice, sănătate şi educaţie, turism şi cultură, respectiv gestionarea frontierei comune.
Deschiderea de Institute Culturale la Belgrad şi Bucureşti, cu filiale la Vârşeţ şi Timişoara, reprezintă un obiectiv important al cooperării şi dialogului nostru. Negocierile privind acordul bilateral au început formal odată ce partea română a finalizat recent procedurile interne de aprobare. Este un proiect important, cu beneficii pentru contactele inter-umane ce va contribui la o mai bună cunoaştere între cetăţenii noştri.
Comunitatea românească din Serbia şi cea sârbă din România reprezintă o punte solidă între ţările noastre, iar autorităţile vor acţiona pentru consolidarea rolului celor două minorităţi în ansamblul relaţiei bilaterale.
În acest sens, am reliefat, în dialogul cu domnul ministru, rolul Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Sârbe privind Minorităţile Naţionale, care constituie formatul optim de dialog pentru identificarea de soluţii practice la problemele existente semnalate şi am agreat împreună cu domnul ministru că această activitate a Comisiei va fi reluată în cel mai scurt timp.
Beneficiarii efortului nostru comun sunt persoanele care aparţin minorităţilor noastre înrudite, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb sau pe teritoriul statului român.
Evident, am discutat şi despre parcursul european şi este cunoscută susţinerea României pentru parcursul european al ţărilor candidate din Balcanii de Vest, precum şi a celor din Vecinătatea Estică. Şi în acest cadru, am reiterat încă o dată colegului meu sprijinul constant al României pentru procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Am discutat, evident, şi despre importanţa alinierii la politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene a ţărilor candidate, mai ales în contextul regional extrem de complicat. Am convenit că vom lucra împreună în acest domeniu. Am subliniat, din propria noastră experienţă, evident, importanţa comunicării proactive către cetăţeni a beneficiilor şi responsabilităţilor specifice procesului de integrare europeană, precum şi promovarea sprijinului european, pentru a-i oferi vizibilitatea care o merită.
Putem spune cu toată sinceritatea, şi uitându-ne la progresele României din ultimii ani, că parcursul european merită orice efort. Evident că avansarea în etapele următoare necesită eforturi, inclusiv în termen de resurse umane, de capacitate administrativă şi de aceea am reiterat sprijinul deplin al României şi deschiderea noastră de a oferi expertiză relevantă Serbiei, acolo unde este necesar şi în funcţie de solicitările colegilor noştri. Deci este un mesaj ferm de deschidere şi de disponibilitate deplină din partea României către toţi cetăţenii Republicii Serbia.
Am discutat împreună cu domnul ministru şi despre consecinţele negative pe care războiul din Ucraina. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei degenerează în plan regional şi global. Am reamintit eforturile României în susţinerea Ucrainei şi am reiterat angajamentul ferm al României de a continua acest sprijin. Alături de partenerii noştri vom continua să susţinem lupta pentru independenţă, integritate teritorială şi suveranitate a Ucrainei, atât timp cât va fi necesar.
Am abordat şi victoria convingătoare înregistrată de Preşedintele în funcţie, Maia Sandu, la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie 2024 din Republica Moldova. Prin prezenţa masivă la vot, cetăţenii Republicii Moldova au dat încă o dată dovadă de responsabilitate şi angajament democratic, de maturitate şi discernământ, într-un moment esenţial pentru viitorul Republicii Moldova. Am evidenţiat şi cu această ocazie susţinerea deplină a României pentru accelerarea parcursului său european, pentru consolidarea progreselor fără precedent înregistrate în ultimii patru ani şi pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova în contextul multiplicării acţiunilor hibride, extrem de vizibile, ale Federaţiei Ruse.
Domnule ministru,
Evident, aşa cum am discutat, Balcanii de Vest reprezintă o regiune de importanţă strategică pentru România. În termeni de securitate, am evidenţiat faptul că România este un contribuitor important în regiune, cu o prezenţă militară amplă în operaţiunile EUFOR-Althea din Bosnia şi Herţegovina şi KFOR din Kosovo.
De astfel, ţara noastră va prelua în luna ianuarie 2025 comanda operaţiunii EUFOR-Althea, un mandat care ne onorează şi ne responsabilizează suplimentar.
Am discutat şi despre alegerile din Statele Unite. Adresăm, la rândul nostru, felicitări preşedintelui ales Donald Trump. România a fost şi va rămâne un partener strategic şi angajat al Statelor Unite. Aşa cum am spus, Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, precum şi legătura transatlantică puternică îşi menţin importanţa majoră. Europa şi Statele Unite sunt parteneri naturali şi este mai important ca niciodată să lucrăm împreună, iar România va colabora strâns cu preşedintele ales al Statelor Unite şi va depune toate eforturile pentru ca relaţiile noastre bilaterale, cât şi relaţia transatlantică, să rămână puternice şi relevante pentru toate părţile.
Domnule ministru,
Dragă Marko,
Prin discuţiile de astăzi sunt încrezătoare că am reuşit să oferim un suflu nou, pragmatic, dialogului politico-diplomatic şi să deschidem împreună noi linii de acţiune în consolidarea relaţiilor noastre bilaterale.
Încă o dată, domnule ministru, bine aţi venit la Bucureşti şi aveţi cuvântul.
Vă mulţumesc.
Direcţia Purtător de Cuvânt şi Relaţii cu Mass-Media
Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu a avut miercuri, 6 noiembrie 2024, consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Marko Djuric, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o desfăşoară la Bucureşti.
Agenda discuţiilor a inclus subiecte specifice agendei bilaterale, stadiul parcursului european al Serbiei, precum şi aspecte regionale.
Cei doi miniştri au agreat o abordare mai dinamică a cooperării bilaterale, inclusiv prin dialog intensificat şi periodic la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe, o dimensiune de interes fiind cea consulară.
Oficialii au mai convenit impulsionarea şi diversificarea cooperării economice bilaterale, precum şi creşterea schimburilor comerciale. În acest sens, a fost subliniată relevanţa organizării unui Forum economic româno-sârb.
De asemenea, pe componenta de conectivitate, care este cheie în relaţia bilaterală, s-a agreat impulsionarea proiectelor în domeniul energiei şi transporturilor, în special a proiectului de gaze naturale Arad-Morkin, a construcţiei autostrăzii Timişoara-Belgrad şi revitalizarea transportului feroviar. Au fost discutate şi oportunităţile de consolidare a cooperării transfrontaliere, în special sub umbrela programului INTERREG IPA dintre România şi Serbia (2021-2027).
Ministrul Luminiţa Odobescu s-a referit la importanţa comunităţii române din Serbia şi a celei sârbe din România. A subliniat necesitatea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii înrudite cu România, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb. A fost agreată reluarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-sârbe pentru Minorităţi Naţionale.
Ministrul român de externe s-a referit şi la începerea negocierilor pentru acordul bilateral privind deschiderea de Institute Culturale la Belgrad şi Bucureşti, cu filiale la Vârşeţ şi Timişoara, un obiectiv important având în vedere beneficiile în plan inter-uman.
Cei doi miniştri au discutat şi despre parcursul european al Serbiei, oficialul român reiterând susţinerea României pentru parcursul european al ţărilor candidate din Balcanii de Vest, precum şi a celor din Vecinătatea Estică. S-a referit la beneficiile multiple şi vizibile ale apartenenţei la Uniunea Europeană şi a încurajat autorităţile sârbe să continue eforturile necesare aderării, mai ales în contextul actual favorabil extinderii. A reafirmat disponibilitatea României pentru oferirea de expertiză relevantă Serbiei, în funcţie de necesităţi. Ministrul sârb de externe a mulţumit pentru sprijinul acordat de către România pe calea integrării europene.
În cadrul discuţiilor, au fost abordate situaţia politică şi de securitate din regiune. În context, oficialul sârb a informat cu privire la situaţia minorităţii sârbe din Kosovo. Au mai fost abordate războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele sale în plan regional, evoluţiile din Republica Moldova, precum şi importanţa relaţiei transatlantice.
Cu ocazia vizitei, cei doi miniştri de externe au semnat un Memorandum de cooperare între institutele diplomatice ale celor două Ministere de externe, cu beneficii în domeniul pregătirii diplomatice şi pentru activităţi specifice de cercetare.
Redăm, mai jos, transcriptul declaraţiei ministrului afacerilor externe Luminiţa Odobescu la finalul consultărilor comune cu ministrul afacerilor externe din Republica Serbia, Marko Duric
Bună ziua,
Îmi face o deosebită plăcere să urez bun venit domnului Marko Djuric, dragă Marko, ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
Aş dori să transmit şi cu această ocazie, în numele autorităţilor române, condoleanţe poporului sârb pentru tragedia de la gara Novi Sad.
Vizita domniei sale are loc într-un context deosebit, având în vedere că anul acesta celebrăm 145 ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale dintre ţările noastre. Este un număr care spune foarte multe despre îndelungata şi bogata noastră istorie comună.
Am avut astăzi discuţii consistente, deosebit de utile, cu privire la priorităţile de cooperare în plan bilateral, procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, precum şi la situaţia de securitate în plan regional.
România şi Serbia sunt state vecine, cu legături istorice şi culturale solide, dar şi cu proiecţii similare pentru viitor, având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, de aliat NATO, precum şi obiectivul Serbiei de aderare la UE. Avem, astfel, o bază solidă pentru avansarea cooperării bilaterale.
Discuţiile de astăzi au avut ca principal obiectiv agrearea unei abordări mai dinamice şi mai pragmatice a dialogului politico-diplomatic, economic şi sectorial dintre ţările noastre.
Am agreat cu domnul ministru să ne vedem cel puţin de două ori pe an, o dată la Bucureşti şi o dată la Belgrad. De asemenea, am agreat intensificarea dialogului politic la nivelul Ministerului de Externe, începând cu dialogul pe partea consulară, până la sfârşitul acestui an.
De asemenea, un exemplu concret este şi Memorandumul de Înţelegere pe care tocmai l-am semnat şi care oferă concreteţe cooperării la nivelul Institutelor noastre diplomatice.
În domeniul economic, am salutat creşterea comerţului bilateral de peste 3 ori în ultimii 10 ani, la 2,67 miliarde EUR în 2023, ceea ce reprezintă un aspect îmbucurător.
Cu toate acestea, şi am discutat acest lucru cu domnul ministru, comparând cu schimburile comerciale ale României cu ţările vecine, realizăm că există încă un potenţial important nefructificat.
Astfel, am reconfirmat voinţa comună de a contribui la impulsionarea şi diversificarea cooperării economice bilaterale, într-un mod care să fie resimţit şi la nivelul societăţilor noastre.
Am agreat, totodată, o implementare accelerată a proiectelor ce ţin de interconectarea ţărilor noastre şi, implicit, de interconectarea Serbiei cu UE.
Cred că, la acest moment, interconectarea este cuvântul-cheie în relaţia noastră bilaterală. Un exemplu pozitiv în domeniul infrastructurii energetice este semnarea memorandumului privind implementarea proiectului de gaze naturale Arad-Mokrin.
În domeniul transporturilor, ne dorim să avem rezultate atât pe componenta rutieră, cât şi pe cea feroviară. Mă bucur că am agreat astăzi, împreună, faptul că în ceea ce priveşte construcţia autostrăzii Timişoara-Belgrad, trebuie să avansăm şi deja s-au făcut progrese importante, iar această autostradă va avea un impact economic relevant şi va îmbunătăţi vieţile cetăţenilor români şi sârbi din regiune.
Foarte mulţi cetăţeni sârbi folosesc aeroportul din Timişoara, având în vedere conexiunile cu diversele oraşe europene pe care aeroportul nostru le oferă. Şi pentru aceştia existenţa unei autostrăzi ar fi de mare ajutor. Iar cel mai important, evident, ar facilita iniţiativele de afaceri trans-frontaliere, generând creştere economică în zonă.
De asemenea, am reiterat importanţa revitalizării legăturilor feroviare directe dintre ţările noastre, vorbim aici de Timişoara-Vârşeţ şi Timişoara-Kikinda.
Lucrăm foarte bine şi dorim să continuăm în acest fel şi în domeniul protejării graniţei comune şi al migraţiei. De asemenea, există proiecte de intensificare a cooperării în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Doresc să subliniez şi cooperarea foarte bună în implementarea programului transfrontalier INTERREG IPA dintre România şi Serbia, în valoare de aproape 88 milioane EUR. Programul finanţează proiecte privind protecţia mediului înconjurător, adaptarea la schimbările climatice, sănătate şi educaţie, turism şi cultură, respectiv gestionarea frontierei comune.
Deschiderea de Institute Culturale la Belgrad şi Bucureşti, cu filiale la Vârşeţ şi Timişoara, reprezintă un obiectiv important al cooperării şi dialogului nostru. Negocierile privind acordul bilateral au început formal odată ce partea română a finalizat recent procedurile interne de aprobare. Este un proiect important, cu beneficii pentru contactele inter-umane ce va contribui la o mai bună cunoaştere între cetăţenii noştri.
Comunitatea românească din Serbia şi cea sârbă din România reprezintă o punte solidă între ţările noastre, iar autorităţile vor acţiona pentru consolidarea rolului celor două minorităţi în ansamblul relaţiei bilaterale.
În acest sens, am reliefat, în dialogul cu domnul ministru, rolul Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Sârbe privind Minorităţile Naţionale, care constituie formatul optim de dialog pentru identificarea de soluţii practice la problemele existente semnalate şi am agreat împreună cu domnul ministru că această activitate a Comisiei va fi reluată în cel mai scurt timp.
Beneficiarii efortului nostru comun sunt persoanele care aparţin minorităţilor noastre înrudite, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb sau pe teritoriul statului român.
Evident, am discutat şi despre parcursul european şi este cunoscută susţinerea României pentru parcursul european al ţărilor candidate din Balcanii de Vest, precum şi a celor din Vecinătatea Estică. Şi în acest cadru, am reiterat încă o dată colegului meu sprijinul constant al României pentru procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Am discutat, evident, şi despre importanţa alinierii la politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene a ţărilor candidate, mai ales în contextul regional extrem de complicat. Am convenit că vom lucra împreună în acest domeniu. Am subliniat, din propria noastră experienţă, evident, importanţa comunicării proactive către cetăţeni a beneficiilor şi responsabilităţilor specifice procesului de integrare europeană, precum şi promovarea sprijinului european, pentru a-i oferi vizibilitatea care o merită.
Putem spune cu toată sinceritatea, şi uitându-ne la progresele României din ultimii ani, că parcursul european merită orice efort. Evident că avansarea în etapele următoare necesită eforturi, inclusiv în termen de resurse umane, de capacitate administrativă şi de aceea am reiterat sprijinul deplin al României şi deschiderea noastră de a oferi expertiză relevantă Serbiei, acolo unde este necesar şi în funcţie de solicitările colegilor noştri. Deci este un mesaj ferm de deschidere şi de disponibilitate deplină din partea României către toţi cetăţenii Republicii Serbia.
Am discutat împreună cu domnul ministru şi despre consecinţele negative pe care războiul din Ucraina. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei degenerează în plan regional şi global. Am reamintit eforturile României în susţinerea Ucrainei şi am reiterat angajamentul ferm al României de a continua acest sprijin. Alături de partenerii noştri vom continua să susţinem lupta pentru independenţă, integritate teritorială şi suveranitate a Ucrainei, atât timp cât va fi necesar.
Am abordat şi victoria convingătoare înregistrată de Preşedintele în funcţie, Maia Sandu, la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie 2024 din Republica Moldova. Prin prezenţa masivă la vot, cetăţenii Republicii Moldova au dat încă o dată dovadă de responsabilitate şi angajament democratic, de maturitate şi discernământ, într-un moment esenţial pentru viitorul Republicii Moldova. Am evidenţiat şi cu această ocazie susţinerea deplină a României pentru accelerarea parcursului său european, pentru consolidarea progreselor fără precedent înregistrate în ultimii patru ani şi pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova în contextul multiplicării acţiunilor hibride, extrem de vizibile, ale Federaţiei Ruse.
Domnule ministru,
Evident, aşa cum am discutat, Balcanii de Vest reprezintă o regiune de importanţă strategică pentru România. În termeni de securitate, am evidenţiat faptul că România este un contribuitor important în regiune, cu o prezenţă militară amplă în operaţiunile EUFOR-Althea din Bosnia şi Herţegovina şi KFOR din Kosovo.
De astfel, ţara noastră va prelua în luna ianuarie 2025 comanda operaţiunii EUFOR-Althea, un mandat care ne onorează şi ne responsabilizează suplimentar.
Am discutat şi despre alegerile din Statele Unite. Adresăm, la rândul nostru, felicitări preşedintelui ales Donald Trump. România a fost şi va rămâne un partener strategic şi angajat al Statelor Unite. Aşa cum am spus, Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, precum şi legătura transatlantică puternică îşi menţin importanţa majoră. Europa şi Statele Unite sunt parteneri naturali şi este mai important ca niciodată să lucrăm împreună, iar România va colabora strâns cu preşedintele ales al Statelor Unite şi va depune toate eforturile pentru ca relaţiile noastre bilaterale, cât şi relaţia transatlantică, să rămână puternice şi relevante pentru toate părţile.
Domnule ministru,
Dragă Marko,
Prin discuţiile de astăzi sunt încrezătoare că am reuşit să oferim un suflu nou, pragmatic, dialogului politico-diplomatic şi să deschidem împreună noi linii de acţiune în consolidarea relaţiilor noastre bilaterale.
Încă o dată, domnule ministru, bine aţi venit la Bucureşti şi aveţi cuvântul.
Vă mulţumesc.
Direcţia Purtător de Cuvânt şi Relaţii cu Mass-Media
Afisari: 23
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.