Comunicat de presă - Federaţia FAIR-MediaSind
Reacţie fermă a Comisiei Europene faţă de încălcarea drepturilor lucrătorilor români din Cultură şi Mass-Media
Eliminarea organizaţiilor sindicale din negocierea colectivă va fi analizată în momentul depunerii cererilor de finanţare în programul PNRR
CE constată că guvernanţii români nu au făcut eforturi privind funcţionarea dialogului social şi a finanţării corespunzătoare a instituţiilor publice de media
Într-un răspuns adresat Federaţiei FAIR-MediaSind ca urmare a unui apel adresat Preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oficialii CE transmit un mesaj ferm guvernanţilor români privind nerespectarea normelor europene în cazul drepturilor lucrătorilor români din Cultură şi Mass-Media. Scrisoarea este semnată de şeful Unităţii responsabile pentru implementarea Fondului Social European PLUS şi pentru Supravegherea pieţei muncii şi politicilor de protecţie socială în România, Emmanuelle Grange, din cadrul Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.
Intenţia guvernanţilor români de a desfiinţa Opera Naţională Bucureşti, eliminarea organizaţiilor sindicale din dialogul social pentru lucrătorii independenţi din Cultură şi Mass-Media, dar şi încălcările drepturilor angajaţilor din instituţiile publice de media în special din Radio România unde Comisia va continua să analizeze situaţia radiodifuzorului de serviciu public în cadrul situaţiei grave din această instituţie, sunt subiecte fierbinţi aflate pe agenda instituţiei europene.
De asemenea, nerespectarea independenţei editoriale, dar şi subfinanţarea crasă a instituţiilor de media publice din România, sunt îngrijorări constatate şi de oficialii europeni care vor fi luate în calcul în momentul depunerii cererilor de finanţare pentru îndeplinirea jaloanelor din programul PNRR.
Vă prezentăm în continuare textul scrisorii.
Departament Comunicare Federaţia FAIR-MediaSind
Bruxelles, 4 noiembrie 2024
Subiect: Scrisoarea dumneavoastră referitoare la situaţia angajaţilor din sectoarele culturii şi media din România - Ares(2024)6196999
Stimate Domnule Paduret,
Vă mulţumesc pentru scrisoarea adresată Preşedintelui Comisiei Europene, în care exprimaţi îngrijorări cu privire la situaţia angajaţilor din sectoarele culturii şi media din România. Scrisoarea dumneavoastră mi-a fost adusă în atenţie în calitate de şef al unităţii responsabile pentru implementarea Fondului Social European Plus şi Supravegherea pieţei muncii şi politicilor de protecţie socială în România, în cadrul Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.
Comisia Europeană pune un accent deosebit pe dialogul social ca cea mai bună modalitate de a asigura că politicile economice şi sociale reflectă o abordare echilibrată şi sustenabilă a creşterii şi dezvoltării, bazată şi pe relaţii sociale echitabile. Acest lucru este de asemenea reflectat în Iniţiativa de Dialog Social din 2023 pe care Comisia a prezentat-o pe 25 ianuarie 2023. Orientările Politice ale următoarei Comisii confirmă angajamentul său reînnoit faţă de dialogul social. În urma propunerii Comisiei ca parte a acestei iniţiative, Consiliul UE a adoptat pe 12 iunie 2023 Recomandarea de Dialog Social pentru întărirea dialogului social în UE, care subliniază pe bună dreptate rolul dialogului social şi al partenerilor sociali. Paragrafele (2) şi (3) ale Recomandării recomandă statelor membre să implice partenerii sociali într-o manieră sistematică, semnificativă şi oportună în conceperea şi implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă şi sociale şi, acolo unde este relevant, în politicile economice şi alte politici publice, inclusiv în contextul Semestrului European, precum şi să se asigure că partenerii sociali au acces la informaţii relevante pentru sectoarele lor de activitate, necesare pentru a participa la dialogul social şi la negocierea colectivă.
În conformitate cu articolul 152 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), UE recunoaşte şi promovează rolul partenerilor sociali la nivel european, având ca scop facilitarea dialogului între aceştia, respectând în totalitate autonomia lor. Funcţionarea dialogului social naţional, inclusiv organizarea specifică a negocierii colective, se află, însă, sub responsabilitatea statelor membre. Este, prin urmare, competenţa fiecărui stat membru să se asigure că dreptul la negocierea colectivă este respectat pe teritoriul său.
Referitor la primul punct prezentat în scrisoarea dumneavoastră, recunoaştem importanţa istorică şi culturală a Operei Naţionale Bucureşti şi împărtăşim îngrijorarea dumneavoastră cu privire la situaţia prezentată. Instituţiile şi organizaţiile culturale sunt contributori importanţi la economia şi societatea europeană, precum şi la vitalitatea diversităţii culturale europene.
Referitor la al doilea punct adus în atenţia noastră, aş dori să subliniez importanţa rolului pe care media de serviciu public îl joacă în asigurarea unei dezbateri publice pluraliste în Uniunea Europeană. Aşa cum subliniază raportul anual al Comisiei privind statul de drept, asigurarea independenţei guvernării media de serviciu public este un element cheie al statului de drept, consacrat în articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. În capitolul de ţară referitor la România din raportul privind statul de drept din 2024, Comisia a subliniat că nu a existat progrese cu privire la recomandarea de a îmbunătăţi guvernarea independentă şi independenţa editorială a media de serviciu public. Raportul se referă la lipsa resurselor financiare adecvate pentru îndeplinirea misiunii lor de serviciu public.
Înţelegem că se discută o iniţiativă de reformare a legii privind societăţile de radiodifuziune şi televiziune publică. Va fi important ca modelul media de serviciu public din România să respecte principiile statului de drept şi cadrele legale relevante şi să contribuie la promovarea libertăţii şi pluralismului mediatic. Comisia va continua să analizeze situaţia radiodifuzorului de serviciu public, având în vedere Protocolul nr. 29 privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre, anexat tratatelor fundamentale ale UE. Comisia va lua în considerare şi dispoziţiile din Legea europeană a libertăţii mass-media, care vizează asigurarea independenţei editoriale a furnizorilor de servicii media de serviciu public, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, aşa cum este definită la nivel naţional în conformitate cu Protocolul nr. 29. Legea europeană a libertăţii mass-media, inclusiv dispoziţiile sale referitoare la media de serviciu public, va fi aplicabilă începând cu 8 august 2025.
Aş dori, de asemenea, să subliniez faptul că capitolul de ţară referitor la România din raportul privind statul de drept din 2024 menţionat anterior se referă, de asemenea, la creşterea finanţării media private pentru publicitatea politică de către unele partide politice şi la presiunea comercială şi politică asupra independenţei editoriale care afectează activitatea jurnaliştilor. Comisia va continua să analizeze aceste probleme în următoarea ediţie a raportului privind statul de drept.
Referitor la al treilea punct adus în discuţie în emailul dumneavoastră, aş dori să vă reamintesc că România s-a angajat să reformeze sistemul de finanţare al sectorului cultural în Planul său Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. Ca parte a acestei reforme, jalonul nr. 345 prevede intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor culturali, care ar trebui să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiştii, lucrătorii culturali şi freelancerii în domeniu în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, impozitarea, accesul la securitatea socială şi remuneraţia corectă. Comisia va evalua îndeplinirea acestui jalon în momentul în care autorităţile române vor prezenta cererea de plată respectivă.
În legătură cu îngrijorările privind eliminarea dreptului sindicatelor de a reprezenta membrii-freelanceri faţă de angajatori şi instituţiile statului în noua lege a lucrătorilor culturali, ridicate de asemenea în scrisoarea din 29 august 2024 a Alianţei Europene pentru Arte şi Divertisment (EAEA) adresată preşedintelui român Klaus Iohannis, trebuie menţionat că recentul 'Ghid al Comisiei privind aplicarea dreptului concurenţei al Uniunii în acordurile colective privind condiţiile de muncă ale lucrătorilor independenţi' caută să se asigure că dreptul concurenţei al UE nu împiedică negocierea colectivă a freelancerilor, în măsura în care aceştia se califică drept persoane self - employed. Este important de menţionat că Ghidul nu creează drepturi sau obligaţii sociale şi nu afectează prerogativele statelor membre şi/sau partenerilor sociali în ceea ce priveşte organizarea negocierii colective în cadrul legislaţiei naţionale. Documentul clarifică pur şi simplu condiţiile în care anumiţi lucrători independenţi şi partenerii lor pot intra în negocieri şi acorduri colective fără a risca să încalce dreptul concurenţei al UE.
În final, aş dori să vă mulţumesc din nou pentru că aţi adus aceste îngrijorări în atenţia mea. Împreună cu celelalte servicii ale Comisiei, ne vom asigura că le luăm în considerare atunci când ne vom angaja în discuţii cu autorităţile naţionale române.
Cu stimă,
Semnătura electronică
Emmanuelle Grange
Şef al unităţii
Eliminarea organizaţiilor sindicale din negocierea colectivă va fi analizată în momentul depunerii cererilor de finanţare în programul PNRR
CE constată că guvernanţii români nu au făcut eforturi privind funcţionarea dialogului social şi a finanţării corespunzătoare a instituţiilor publice de media
Într-un răspuns adresat Federaţiei FAIR-MediaSind ca urmare a unui apel adresat Preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oficialii CE transmit un mesaj ferm guvernanţilor români privind nerespectarea normelor europene în cazul drepturilor lucrătorilor români din Cultură şi Mass-Media. Scrisoarea este semnată de şeful Unităţii responsabile pentru implementarea Fondului Social European PLUS şi pentru Supravegherea pieţei muncii şi politicilor de protecţie socială în România, Emmanuelle Grange, din cadrul Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.
Intenţia guvernanţilor români de a desfiinţa Opera Naţională Bucureşti, eliminarea organizaţiilor sindicale din dialogul social pentru lucrătorii independenţi din Cultură şi Mass-Media, dar şi încălcările drepturilor angajaţilor din instituţiile publice de media în special din Radio România unde Comisia va continua să analizeze situaţia radiodifuzorului de serviciu public în cadrul situaţiei grave din această instituţie, sunt subiecte fierbinţi aflate pe agenda instituţiei europene.
De asemenea, nerespectarea independenţei editoriale, dar şi subfinanţarea crasă a instituţiilor de media publice din România, sunt îngrijorări constatate şi de oficialii europeni care vor fi luate în calcul în momentul depunerii cererilor de finanţare pentru îndeplinirea jaloanelor din programul PNRR.
Vă prezentăm în continuare textul scrisorii.
Departament Comunicare Federaţia FAIR-MediaSind
Bruxelles, 4 noiembrie 2024
Subiect: Scrisoarea dumneavoastră referitoare la situaţia angajaţilor din sectoarele culturii şi media din România - Ares(2024)6196999
Stimate Domnule Paduret,
Vă mulţumesc pentru scrisoarea adresată Preşedintelui Comisiei Europene, în care exprimaţi îngrijorări cu privire la situaţia angajaţilor din sectoarele culturii şi media din România. Scrisoarea dumneavoastră mi-a fost adusă în atenţie în calitate de şef al unităţii responsabile pentru implementarea Fondului Social European Plus şi Supravegherea pieţei muncii şi politicilor de protecţie socială în România, în cadrul Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.
Comisia Europeană pune un accent deosebit pe dialogul social ca cea mai bună modalitate de a asigura că politicile economice şi sociale reflectă o abordare echilibrată şi sustenabilă a creşterii şi dezvoltării, bazată şi pe relaţii sociale echitabile. Acest lucru este de asemenea reflectat în Iniţiativa de Dialog Social din 2023 pe care Comisia a prezentat-o pe 25 ianuarie 2023. Orientările Politice ale următoarei Comisii confirmă angajamentul său reînnoit faţă de dialogul social. În urma propunerii Comisiei ca parte a acestei iniţiative, Consiliul UE a adoptat pe 12 iunie 2023 Recomandarea de Dialog Social pentru întărirea dialogului social în UE, care subliniază pe bună dreptate rolul dialogului social şi al partenerilor sociali. Paragrafele (2) şi (3) ale Recomandării recomandă statelor membre să implice partenerii sociali într-o manieră sistematică, semnificativă şi oportună în conceperea şi implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă şi sociale şi, acolo unde este relevant, în politicile economice şi alte politici publice, inclusiv în contextul Semestrului European, precum şi să se asigure că partenerii sociali au acces la informaţii relevante pentru sectoarele lor de activitate, necesare pentru a participa la dialogul social şi la negocierea colectivă.
În conformitate cu articolul 152 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), UE recunoaşte şi promovează rolul partenerilor sociali la nivel european, având ca scop facilitarea dialogului între aceştia, respectând în totalitate autonomia lor. Funcţionarea dialogului social naţional, inclusiv organizarea specifică a negocierii colective, se află, însă, sub responsabilitatea statelor membre. Este, prin urmare, competenţa fiecărui stat membru să se asigure că dreptul la negocierea colectivă este respectat pe teritoriul său.
Referitor la primul punct prezentat în scrisoarea dumneavoastră, recunoaştem importanţa istorică şi culturală a Operei Naţionale Bucureşti şi împărtăşim îngrijorarea dumneavoastră cu privire la situaţia prezentată. Instituţiile şi organizaţiile culturale sunt contributori importanţi la economia şi societatea europeană, precum şi la vitalitatea diversităţii culturale europene.
Referitor la al doilea punct adus în atenţia noastră, aş dori să subliniez importanţa rolului pe care media de serviciu public îl joacă în asigurarea unei dezbateri publice pluraliste în Uniunea Europeană. Aşa cum subliniază raportul anual al Comisiei privind statul de drept, asigurarea independenţei guvernării media de serviciu public este un element cheie al statului de drept, consacrat în articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. În capitolul de ţară referitor la România din raportul privind statul de drept din 2024, Comisia a subliniat că nu a existat progrese cu privire la recomandarea de a îmbunătăţi guvernarea independentă şi independenţa editorială a media de serviciu public. Raportul se referă la lipsa resurselor financiare adecvate pentru îndeplinirea misiunii lor de serviciu public.
Înţelegem că se discută o iniţiativă de reformare a legii privind societăţile de radiodifuziune şi televiziune publică. Va fi important ca modelul media de serviciu public din România să respecte principiile statului de drept şi cadrele legale relevante şi să contribuie la promovarea libertăţii şi pluralismului mediatic. Comisia va continua să analizeze situaţia radiodifuzorului de serviciu public, având în vedere Protocolul nr. 29 privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre, anexat tratatelor fundamentale ale UE. Comisia va lua în considerare şi dispoziţiile din Legea europeană a libertăţii mass-media, care vizează asigurarea independenţei editoriale a furnizorilor de servicii media de serviciu public, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, aşa cum este definită la nivel naţional în conformitate cu Protocolul nr. 29. Legea europeană a libertăţii mass-media, inclusiv dispoziţiile sale referitoare la media de serviciu public, va fi aplicabilă începând cu 8 august 2025.
Aş dori, de asemenea, să subliniez faptul că capitolul de ţară referitor la România din raportul privind statul de drept din 2024 menţionat anterior se referă, de asemenea, la creşterea finanţării media private pentru publicitatea politică de către unele partide politice şi la presiunea comercială şi politică asupra independenţei editoriale care afectează activitatea jurnaliştilor. Comisia va continua să analizeze aceste probleme în următoarea ediţie a raportului privind statul de drept.
Referitor la al treilea punct adus în discuţie în emailul dumneavoastră, aş dori să vă reamintesc că România s-a angajat să reformeze sistemul de finanţare al sectorului cultural în Planul său Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. Ca parte a acestei reforme, jalonul nr. 345 prevede intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor culturali, care ar trebui să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiştii, lucrătorii culturali şi freelancerii în domeniu în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, impozitarea, accesul la securitatea socială şi remuneraţia corectă. Comisia va evalua îndeplinirea acestui jalon în momentul în care autorităţile române vor prezenta cererea de plată respectivă.
În legătură cu îngrijorările privind eliminarea dreptului sindicatelor de a reprezenta membrii-freelanceri faţă de angajatori şi instituţiile statului în noua lege a lucrătorilor culturali, ridicate de asemenea în scrisoarea din 29 august 2024 a Alianţei Europene pentru Arte şi Divertisment (EAEA) adresată preşedintelui român Klaus Iohannis, trebuie menţionat că recentul 'Ghid al Comisiei privind aplicarea dreptului concurenţei al Uniunii în acordurile colective privind condiţiile de muncă ale lucrătorilor independenţi' caută să se asigure că dreptul concurenţei al UE nu împiedică negocierea colectivă a freelancerilor, în măsura în care aceştia se califică drept persoane self - employed. Este important de menţionat că Ghidul nu creează drepturi sau obligaţii sociale şi nu afectează prerogativele statelor membre şi/sau partenerilor sociali în ceea ce priveşte organizarea negocierii colective în cadrul legislaţiei naţionale. Documentul clarifică pur şi simplu condiţiile în care anumiţi lucrători independenţi şi partenerii lor pot intra în negocieri şi acorduri colective fără a risca să încalce dreptul concurenţei al UE.
În final, aş dori să vă mulţumesc din nou pentru că aţi adus aceste îngrijorări în atenţia mea. Împreună cu celelalte servicii ale Comisiei, ne vom asigura că le luăm în considerare atunci când ne vom angaja în discuţii cu autorităţile naţionale române.
Cu stimă,
Semnătura electronică
Emmanuelle Grange
Şef al unităţii
Afisari: 26
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.