Început de noiembrie, la Opera Naţională Bucureşti, cu spectacole memorabile de balet şi operă

Început perfect de noiembrie, pentru Opera Naţională Bucureşti, care aduce pe scenă o serie de opere şi balete, precum Raymonda de Alexander Glazunov, Nabucco de Giuseppe Verdi şi La clemenza di Tito de Wolfgang Amadeus Mozart.

Raymonda (de Alexander Glazunov) - marţi, 5 noiembrie, ora 18:30

Chiar dacă Raymonda face parte dintre marile balete, precum Lacul Lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită sau Spărgătorul de nuci, deseori se interpretează doar pasul din actul al III-lea şi puţine companii de balet din lume au Raymonda completă în repertorii. Nu este şi cazul Operei Naţionale Bucureşti, unde Raymonda este adusă în faţa spectatorilor în versiunea ei completă şi cât mai fidelă coregrafiei şi partiturii iniţiale. Astfel, spectatorii sunt invitaţi să păşească într-un tărâm de basm din sudul medieval al Franţei, având pe fundal castelul contesei de Doris din Provence. Totuşi, pentru ca iubirea - simbolizată de oferirea şi acceptarea unui şal de caşmir - dintre nobilul Jean de Brienne şi frumoasa Raymonda să se împlinească printr-un aşezământ nupţial, a fost necesară o victorie pe câmpul de luptă a cavalerului cruciat şi înfrângerea într-un duel a rivalului sarazin (care râvnea, de asemenea, la mâna tinerei contese). În cele din urmă, încercările temerare imaginate de libretista Lydia Pashkova în baletul Raymonda de Alexander Glazunov primesc binecuvântarea regelui Ungariei într-un final marital fericit. Întrucât, pentru Marius Petipa, Raymonda a fost ultima realizare coregrafică, aceasta reuneşte şi prezintă toată ingeniozitatea, expertiza şi măiestria de care a fost capabil marele maestru de balet franco-rus. În ceea ce îl priveşte pe compozitorul Alexander Glazunov, titlul a reprezentat prima sa experienţă în muzica de balet, care mai târziu s-a dovedit a fi un succes important al moştenirii sale artistice.

Nabucco (de Giuseppe Verdi) - miercuri, 6 noiembrie, ora 18:30

Compusă în 1841 de Giuseppe Verdi, pe un libret de Temistocle Solera, opera Nabucco a fost inspirată de piesa de teatru Nabucodonosor (1836) a dramaturgilor francezi Auguste Anicet-Bourgeois şi Francis Cornu, pe un balet adaptat de Antonio Cortese (1836). Sub denumirea originală de Nabucodonosor, opera a fost interpretată pentru prima dată la Scala din Milano la 9 martie 1842 şi marele său succes a stabilit pentru totdeauna reputaţia de mare compozitor de operă pentru Verdi. Tema fundamentală a operei o reprezintă istoria împovărătoare a poporului evreu pe care regele babilonian Nabucodonosor al II-lea l-a atacat, învins şi exilat din patria sa. Dar evenimentele istorice sunt folosite de Verdi doar ca fundal pentru o idilă romantică şi un complot politic. Giuseppe Verdi, ca mare patriot trăitor într-o Italie risorgimentală, divizată politic şi segmentată teritorial, s-a inspirat mai ales din scena în care evreii capturaţi, pe malul Eufratului, tânjesc după îndepărtata lor patrie, astfel că, într-o noapte, a scris celebrul cor - Va pensiero - al prizonierilor evrei. La scurt timp după seara premierei mondiale, acest cor s-a răspândit pe străzile italiene şi a fost cântat ca un imn revoluţionar. Astăzi este folosit în multe teatre de operă din întreaga lume pentru bisuri şi recitaluri. În ceea ce priveşte montarea realizată de Opera Naţională Bucureşti, cadrul scenografic creat de George Doroşenco, deşi alcătuit din elemente de decor simple, dar uriaşe, exprimă megalomania personajului principal, temutul rege Nabucodonosor. Premiera operei pe scena bucureşteană în luna octombrie a anului 1987, a reprezentat un act revoluţionar din partea artiştilor de atunci, ce a reuşit să transceadă în timp, rămânând în repertoriu vreme de peste 30 de ani.

La clemenza di Tito (de Wolfgang Amadeus Mozart) - sâmbătă şi duminică, 9-10 noiembrie, ora 18:30

Prima săptămână de noiembrie se încheie cu două reprezentaţii consecutive ale operei La clemenza di Tito de Wolfgang Amadeus Mozart, în regia lui Tompa Gabor. Ultima capodoperă operistică mozartiană, de sorginte pragheză, realizată după libretul semnat de Pietro Metastasio şi adaptat de Caterino MazzolĂ , i-a fost comandată marelui compozitor austriac pentru a celebra încoronarea împăratului habsburgic Leopold al II-lea ca rege al Boemiei, la 6 septembrie 1791. După numai 3 luni de la momentul încoronării regale de la Praga - care reprezintă data premierei mondiale absolute -, Mozart avea să moară. La clemenza di Tito va transpune, pe scena operei bucureştene, câteva dintre virtuţile politice ale marilor personalităţi istorice - precum generozitatea, toleranţa şi iertarea -, care au civilizat continentul european, din antichitatea romană până în iluminismul austriac. Desigur, La clemenza di Tito poate fi considerată şi o utopie politică interpretată operistic, căci sunt prea puţine situaţiile istorice în care în fruntea unor mari puteri statale - precum Imperiul Roman sau Imperiul Habsburgic - să ajungă, într-adevăr, personalităţi cu totul remarcabile, în ceea ce priveşte practicarea virtuţilor ideale. Dar dezideratul sau speranţa aceasta a existat în toate epocile istorice, iar Mozart însuşi a crezut, cu entuziasm şi generozitate, în ultimele sale luni de viaţă, în posibilitatea de a considera puterea drept instrument de a face lumea mai bună. De aceea, încoronarea pragheză şi omagierea mozartiană din 6 septembrie 1791 a împăratului habsburgic Leopold al II-lea, în calitate de monarh luminat şi guvernator înţelept, se face prin plasarea acţiunii operistice în Roma antică, în anul 79, în timpul domniei bunului împărat Titus Flavius Vespasianus, când Roma era cel mai puternic stat din lume. Astfel, prin analogie, dacă acţiunea principală a operei La clemenza di Tito este incendierea Capitoliului din Roma antică, este posibil ca viziunea regizorală pusă în scenă de Tompa Gabor să ne determine să ne imaginăm, într-un arc peste timp de 2000 de ani, o secvenţă oarecum similară: avem în vedere ceea ce se cheamă în istoria recentă a omenirii Asaltul asupra Capitoliului Statelor Unite ale Americii din 6 ianuarie 2021. În aceste condiţii, ţinând seama că alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii în 2024, vor avea loc în data de 5 noiembrie, sperăm ca publicul spectator să aprecieze semnificaţia excepţională a deciziei Operei Naţionale Bucureşti de a monta La clemenza di Tito în data de 9-10 noiembrie 2024.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ şi de la Casa de Bilete a Operei Naţionale Bucureşti.

Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, BCR, Retele Electrice Muntenia şi PPC Romania Parteneri: Laguna, Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Băneasa Shopping City, Electrolux, Techir, Sansha

Partener de mobilitate: Suzuki

Parteneri media: Digi24, Europa FM, Euronews România, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualităţi, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, Radio Itsy Bitsy, România TV, Kanal D, Zile şi Nopţi, Agerpres, Spot Media, Ziarul Metropolis, News Bucureşti, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, Bucureşti Business, Reuşita.ro, 9am.ro., Kudika, Garbo, Romania Journal, CursDeGuvernare, Grupul de Presă SEMNAL, Nine O'Clock, Mediatrust

Afisari: 34