Comunicat de presă - Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu
Expoziţia LUX, MOFT?
Palatul Brukenthal, Piaţa Mare, nr. 4
Vernisaj: marţi, 5 noiembrie 2024, ora 15:00
Asociaţia culturală 'ArtX' din Oradea aduce în atenţia publicului, în Palatul Brukenthal din Sibiu, o expoziţie de porţelan fin ce abordează o evoluţie şi incursiune din Orient până în Occident, deosebită şi inedită prin prezentarea imersivă.
Colecţionarul Paul Brumaru este persoana pasionată de universul porţelanului şi al ceramicii care deţine peste 50 de servicii pentru servire în gastronomie (servirea mesei, cafelei, ceaiului, lichiorurilor, etc.) precum şi piese individuale, inedite, însumând un număr de peste 3000 de piese. Pasiunea lui nu se opreşte în a avea şi admira piesele din porţelan, el reuşeşte cu talent şi pricepere să capteze atenţia interlocutorului, şi să-l fascineze cu detalii despre producător, simboluri şi mărci, precum şi cromatica sau nevoia de utilizare a acestora.
Cu o experienţă bogată în managementul ospitalier, Paul Brumaru creează evenimente speciale în care se expun şi folosesc piesele din colecţie, reuşind astfel să transpună participanţii într-o altă epocă.
Împreună cu partenerii de la 'ArtX', Angela Lupşea - preşedinte, Larisa Birta - creator de conţinut social media şi actorul Şerban Borda au dat viaţă unor spaţii muzeale din Casa Darvas - La Roche, unde Ceaiul burghez, Sunday Brunch-ul sau Cina de epocă au completat atmosfera de Belle Epoque a casei.
Muzeul Naţional Brukenthal vă invită la un eveniment cu 'experienţe senzoriale culinare' coordonat de Paul Brumaru şi Angela Lupşea. Te îndemnăm să-ţi descoperi valenţe ale personalităţii proprii comparate cu cele ale individului din societatea de odinioară, totodată punând în balanţă comunitatea de azi.
Asociaţia culturală 'ArtX' organizează şi dezvoltă din 2011 proiecte de formare culturală, educaţională, proiecte teatrale şi de divertisment pentru societatea orădeană şi nu numai şi îşi propune să pună în lumină valori umane speciale care ştiu să dea sens vieţii cotidiene şi să educe, prin plăcerea cunoaşterii, societatea de azi.
Expoziţia poate fi vizionată în perioada 06 Noiembrie 2024 - 31 ianuarie 2025.
Din istoria pieselor prezente în expoziţie facem cunoscut publicului informaţii care să rămână în amintirea vizionării şi poate, să dezvolte pasiuni pentru acestea pe viitor.
Secole la rând, obiectele din misteriosul 'aur alb' au reprezentat luxul absolut în Occident. Celadonul este cel mai vechi tip de porţelan. De o duritate excepţională, acesta are o culoare verde pal, obţinută prin ardere. Nu întâmplător, aceasta încearcă a reproduce jadul, cel mai preţios material în cultura Orientală. Capricios, greu de prelucrat (doar 2 obiecte din 10 supravieţuiesc întregului proces de creare), celadonul a fost mult timp preferatul sultanilor Otomani, care îi acordau proprietăţi miraculoase: conform legendelor, aceste vase îşi schimbau culoarea în contact cu otrava.
Odată cu descoperirea oxidului de cobalt, obiectele bicolore alb - albastre au câştigat o mare popularitate, ajungând să domine lumea porţelanurilor orientale.
În ciuda numeroaselor încercări, secretul porţelanului a rămas în Orient, până la începutul secolului al 18-lea, când la Meissen a fost obţinut pentru prima dată porţelan Occidental. Odată secretul descifrat, nu mai rămânea decât decorarea sa, conform 'modei' Orientale. Astfel, artizanii, studiind obiectele preţioase, au început să le reproducă pe noile porţelanuri. Motivele chinezeşti, atât de populare, s-au dovedit totuşi dificil de reprodus. Pepenii, bambusul, rodiile sau piersicile nefiind elemente familiare artizanilor, aceştia le-au transpus prin intermediul altor elemente familiare. Astfel, probabil cel mai renumit model din lume, 'Zweibelmuster' foloseşte din belşug motivul cepei şi al florilor de ceapă, fiind o transpunere a rodiilor de către artizani. Cu toate acestea, modelul s-a dovedit extrem de popular, fiind preluat, în timp, de numeroşi alţi producători.
Vă invităm să descoperiţi în cadrul expoziţiei un obiect autentic Meissen Zweibelmuster, ascuns într-o serie de 4 exponate, aparent identice.
Odată cu dezvoltarea tehnicilor de execuţie, şi-au făcut apariţia obiectele din porţelan decorate într-un stil autentic occidental, unul dintre cele mai vechi 'modele' fiind 'Florile Germane - Deutsche Blumen'.
Exporturile japoneze
Japonia este ţara cu cea mai mare diversitate de tipuri de ceramică şi porţelan. Cu toate acestea, pentru publicul din Occident, porţelanul japonez este sinonim cu un singur tip de porţelan, extrem de subţire, denumit popular 'coajă de ou', cu decoraţiuni extrem de laborioase, pe exteriorul obiectelor, şi foarte rar pe ambele părţi. Temele regăsite sunt de cele mai multe ori 'tradiţionale'. Demn de menţionat este faptul că aceste porţelanuri au fost produse de la bun început pentru a fi trimise Occidentului, încercând a satisface aşteptările acestuia (tortiţa ceştilor pentru ceai este o adiţie vestică).
Producătorul şi produsul. Creatorul
Ciudat şi rar totodată, marcajul ROBJ reprezintă o anagramă a numelui fondatorului său, Jean Born. Modesta afacere s-a transformat radical după decesul prematur al fondatorului său. Compania nu a produs niciodată, fiind unul dintre primii 'Editeurs', producţia efectivă a produselor sale fiind realizată de companii de renume ca Villeroy & Boch, Sevres sau Michelaud Freres (Limoges). Numele acestei companii este strâns legat de lumea modernă, comercializând obiecte special concepute pentru a impresiona. Unul dintre afişele lor publicitare sugerând exact aceasta: Robj sunt cadourile cele mai apreciate.
Despre faianţă
Originar din Faenza, Italia, bine-cunoscutul cuvânt desemnează ceramica poroasă, care, prin glazurarea sa specifică cu staniu, imită vizual, cel puţin, porţelanul. Diferenţa majoră faţă de acesta este structura vitroasă: porţelanul este mult mai dens, dur, şi translucid, pe când faianţa este mai puţin dură, şi opacă. Cele mai renumite centre de producere ale acesteia sunt Franţa, Olanda şi Italia. Marele neajuns al acestui material este degradarea, din punct de vedere vizual, cel puţin, în timp, datorită utilizării intensive: de obicei apar micro fisuri în suprafaţa glazurii, care duc ulterior la pătarea iremediabilă a obiectului.
Ceramica şi porţelanul azi
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor moderne, ceramica şi porţelanul modern s-au transformat. Deşi limba română este săracă din acest punct de vedere, lumea modernă a ceramicii este extrem de complexă şi diversificată. În ciuda faptului că porţelanul clasic a rămas cel mai 'aristocrat' tip, iar faianţa a pierdut din popularitate, sunt demne de menţionat două categorii de ceramică omniprezente. De la inventarea sa, porţelanul fosfatic (bone china) a câştigat rapid teren, ajungând să domine piaţa la nivel internaţional. În paralel, ceramica dură (stoneware) a câştigat datorită rezistenţei sale extreme, fiind deosebit de apreciată în lumea gastronomiei contemporane.
Într-o lume guvernată de modern, normare şi optimizare a producţiei, manufacturarea produselor de lux pare a fi anacronică. Dacă unele manufacturi istorice, precum Meissen, păstrează tradiţia multiseculară, altele, precum KPM dau viaţă modelelor străvechi, transpunându-le în obiectele de uz contemporan (modelul iconic Kurland, readus la viaţă printr-un 'cup to go', al cărui succes răsunător a dat un nou suflu întregii manufacturi).
Palatul Brukenthal, Piaţa Mare, nr. 4
Vernisaj: marţi, 5 noiembrie 2024, ora 15:00
Asociaţia culturală 'ArtX' din Oradea aduce în atenţia publicului, în Palatul Brukenthal din Sibiu, o expoziţie de porţelan fin ce abordează o evoluţie şi incursiune din Orient până în Occident, deosebită şi inedită prin prezentarea imersivă.
Colecţionarul Paul Brumaru este persoana pasionată de universul porţelanului şi al ceramicii care deţine peste 50 de servicii pentru servire în gastronomie (servirea mesei, cafelei, ceaiului, lichiorurilor, etc.) precum şi piese individuale, inedite, însumând un număr de peste 3000 de piese. Pasiunea lui nu se opreşte în a avea şi admira piesele din porţelan, el reuşeşte cu talent şi pricepere să capteze atenţia interlocutorului, şi să-l fascineze cu detalii despre producător, simboluri şi mărci, precum şi cromatica sau nevoia de utilizare a acestora.
Cu o experienţă bogată în managementul ospitalier, Paul Brumaru creează evenimente speciale în care se expun şi folosesc piesele din colecţie, reuşind astfel să transpună participanţii într-o altă epocă.
Împreună cu partenerii de la 'ArtX', Angela Lupşea - preşedinte, Larisa Birta - creator de conţinut social media şi actorul Şerban Borda au dat viaţă unor spaţii muzeale din Casa Darvas - La Roche, unde Ceaiul burghez, Sunday Brunch-ul sau Cina de epocă au completat atmosfera de Belle Epoque a casei.
Muzeul Naţional Brukenthal vă invită la un eveniment cu 'experienţe senzoriale culinare' coordonat de Paul Brumaru şi Angela Lupşea. Te îndemnăm să-ţi descoperi valenţe ale personalităţii proprii comparate cu cele ale individului din societatea de odinioară, totodată punând în balanţă comunitatea de azi.
Asociaţia culturală 'ArtX' organizează şi dezvoltă din 2011 proiecte de formare culturală, educaţională, proiecte teatrale şi de divertisment pentru societatea orădeană şi nu numai şi îşi propune să pună în lumină valori umane speciale care ştiu să dea sens vieţii cotidiene şi să educe, prin plăcerea cunoaşterii, societatea de azi.
Expoziţia poate fi vizionată în perioada 06 Noiembrie 2024 - 31 ianuarie 2025.
Din istoria pieselor prezente în expoziţie facem cunoscut publicului informaţii care să rămână în amintirea vizionării şi poate, să dezvolte pasiuni pentru acestea pe viitor.
Secole la rând, obiectele din misteriosul 'aur alb' au reprezentat luxul absolut în Occident. Celadonul este cel mai vechi tip de porţelan. De o duritate excepţională, acesta are o culoare verde pal, obţinută prin ardere. Nu întâmplător, aceasta încearcă a reproduce jadul, cel mai preţios material în cultura Orientală. Capricios, greu de prelucrat (doar 2 obiecte din 10 supravieţuiesc întregului proces de creare), celadonul a fost mult timp preferatul sultanilor Otomani, care îi acordau proprietăţi miraculoase: conform legendelor, aceste vase îşi schimbau culoarea în contact cu otrava.
Odată cu descoperirea oxidului de cobalt, obiectele bicolore alb - albastre au câştigat o mare popularitate, ajungând să domine lumea porţelanurilor orientale.
În ciuda numeroaselor încercări, secretul porţelanului a rămas în Orient, până la începutul secolului al 18-lea, când la Meissen a fost obţinut pentru prima dată porţelan Occidental. Odată secretul descifrat, nu mai rămânea decât decorarea sa, conform 'modei' Orientale. Astfel, artizanii, studiind obiectele preţioase, au început să le reproducă pe noile porţelanuri. Motivele chinezeşti, atât de populare, s-au dovedit totuşi dificil de reprodus. Pepenii, bambusul, rodiile sau piersicile nefiind elemente familiare artizanilor, aceştia le-au transpus prin intermediul altor elemente familiare. Astfel, probabil cel mai renumit model din lume, 'Zweibelmuster' foloseşte din belşug motivul cepei şi al florilor de ceapă, fiind o transpunere a rodiilor de către artizani. Cu toate acestea, modelul s-a dovedit extrem de popular, fiind preluat, în timp, de numeroşi alţi producători.
Vă invităm să descoperiţi în cadrul expoziţiei un obiect autentic Meissen Zweibelmuster, ascuns într-o serie de 4 exponate, aparent identice.
Odată cu dezvoltarea tehnicilor de execuţie, şi-au făcut apariţia obiectele din porţelan decorate într-un stil autentic occidental, unul dintre cele mai vechi 'modele' fiind 'Florile Germane - Deutsche Blumen'.
Exporturile japoneze
Japonia este ţara cu cea mai mare diversitate de tipuri de ceramică şi porţelan. Cu toate acestea, pentru publicul din Occident, porţelanul japonez este sinonim cu un singur tip de porţelan, extrem de subţire, denumit popular 'coajă de ou', cu decoraţiuni extrem de laborioase, pe exteriorul obiectelor, şi foarte rar pe ambele părţi. Temele regăsite sunt de cele mai multe ori 'tradiţionale'. Demn de menţionat este faptul că aceste porţelanuri au fost produse de la bun început pentru a fi trimise Occidentului, încercând a satisface aşteptările acestuia (tortiţa ceştilor pentru ceai este o adiţie vestică).
Producătorul şi produsul. Creatorul
Ciudat şi rar totodată, marcajul ROBJ reprezintă o anagramă a numelui fondatorului său, Jean Born. Modesta afacere s-a transformat radical după decesul prematur al fondatorului său. Compania nu a produs niciodată, fiind unul dintre primii 'Editeurs', producţia efectivă a produselor sale fiind realizată de companii de renume ca Villeroy & Boch, Sevres sau Michelaud Freres (Limoges). Numele acestei companii este strâns legat de lumea modernă, comercializând obiecte special concepute pentru a impresiona. Unul dintre afişele lor publicitare sugerând exact aceasta: Robj sunt cadourile cele mai apreciate.
Despre faianţă
Originar din Faenza, Italia, bine-cunoscutul cuvânt desemnează ceramica poroasă, care, prin glazurarea sa specifică cu staniu, imită vizual, cel puţin, porţelanul. Diferenţa majoră faţă de acesta este structura vitroasă: porţelanul este mult mai dens, dur, şi translucid, pe când faianţa este mai puţin dură, şi opacă. Cele mai renumite centre de producere ale acesteia sunt Franţa, Olanda şi Italia. Marele neajuns al acestui material este degradarea, din punct de vedere vizual, cel puţin, în timp, datorită utilizării intensive: de obicei apar micro fisuri în suprafaţa glazurii, care duc ulterior la pătarea iremediabilă a obiectului.
Ceramica şi porţelanul azi
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor moderne, ceramica şi porţelanul modern s-au transformat. Deşi limba română este săracă din acest punct de vedere, lumea modernă a ceramicii este extrem de complexă şi diversificată. În ciuda faptului că porţelanul clasic a rămas cel mai 'aristocrat' tip, iar faianţa a pierdut din popularitate, sunt demne de menţionat două categorii de ceramică omniprezente. De la inventarea sa, porţelanul fosfatic (bone china) a câştigat rapid teren, ajungând să domine piaţa la nivel internaţional. În paralel, ceramica dură (stoneware) a câştigat datorită rezistenţei sale extreme, fiind deosebit de apreciată în lumea gastronomiei contemporane.
Într-o lume guvernată de modern, normare şi optimizare a producţiei, manufacturarea produselor de lux pare a fi anacronică. Dacă unele manufacturi istorice, precum Meissen, păstrează tradiţia multiseculară, altele, precum KPM dau viaţă modelelor străvechi, transpunându-le în obiectele de uz contemporan (modelul iconic Kurland, readus la viaţă printr-un 'cup to go', al cărui succes răsunător a dat un nou suflu întregii manufacturi).
Afisari: 24
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Flux Agerpres
02:35 - Brazilia: Candidatul președintelui Lula la Curtea Supremă a fost respins de Senat, o premieră
00:24 - Tenis de masă: O nouă victorie pentru echipa masculină a României la Mondialele de la Londra
00:17 - UPDATE Fotbal: Atletico Madrid și Arsenal au remizat (1-1), în semifinalele Ligii Campionilor