Comunicat de presă - UNICEF
Italia şi România împărtăşesc practici despre sistemul de îngrijire a copiilor
BUCUREŞTI, 31 octombrie 2024 - Italia şi România au împărtăşit joi experienţe şi practici despre îngrijirea alternativă a copiilor din ambele ţări, precum şi despre eforturile continue de prevenire a separării copiilor de familiile lor şi de finalizare a proceselor de dezinstituţionalizare.
Recunoscând importanţa acordată sprijinirii copiilor care nu se află în îngrijirea familiei, atât în cadrul Planurilor Naţionale de Acţiune pentru implementarea Recomandării UE privind Garanţia Copilului în ambele ţări, precum şi în cadrul Strategiilor UE şi Naţionale pentru Drepturile Copilului, evenimentul organizat la Guvern a oferit ocazia schimbului de cunoştinţe.
De asemenea, a pus bazele înfiinţării de reţele de practicieni din Italia şi România pentru schimbul de practici pozitive şi îmbunătăţirea continuă a standardelor de îngrijire.
'România a făcut multe progrese în prevenirea separării familiei şi în furnizarea de îngrijire de calitate de tip familial pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială, având multe practici de împărtăşit. În acelaşi timp, învăţarea din experienţa altor ţări, precum Italia, este o oportunitate deosebită, deoarece depunem eforturi constante pentru a îmbunătăţi viaţa copiilor şi a familiilor. Această Conferinţă este un punct de plecare esenţial pentru o colaborare consolidată între autorităţi şi practicieni din acest domeniu. Este o iniţiativă centrată în jurul copilului şi a diferitelor faze cheie ale procesului de îngrijire alternativă. Sperăm că astăzi este un pas către un cadru de colaborare mai larg între Italia şi România', a declarat Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
'Având în vedere legătura dintre ţările şi dintre popoarele noastre şi colaborarea puternică în atât de multe domenii diverse, în conformitate cu parteneriatul strategic bilateral reînnoit în februarie anul trecut, conferinţa de astăzi ne aduce şi mai aproape, în jurul efortului comun de a îmbunătăţi viaţa copiilor şi de a sprijini familiile. Italia a acumulat o mulţime de practici pozitive în domeniul îngrijirii alternative, inclusiv în ultimii ani, ca parte a pilotării Garanţiei pentru Copii. Deoarece în curând vom împlini 35 de ani de la adoptarea Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, conferinţa de astăzi şi consolidarea colaborării în beneficiul copiilor au o importanţă deosebită pentru ambele ţări', a declarat E.S. Dl. Alfredo Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România.
Adoptată în 2021, Garanţia Europeană pentru Copii este o recomandare a Consiliului Uniunii Europene, care vizează asigurarea luării măsurilor necesare de către toate statele membre pentru garantarea accesului la servicii de calitate şi gratuite sau la preţuri accesibile pentru toţi copiii din Uniunea Europeană (UE), în special pentru cei mai vulnerabili, pentru a contracara sărăcia şi excluziunea socială.
UNICEF a jucat un rol important la nivelul UE în procesul de dezvoltare şi testare a Garanţiei pentru Copii, inclusiv prin parteneriatul său cu Comisia Europeană pentru a sprijini ţările pilot. De asemenea, a oferit asistenţă tehnică atât în elaborarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2022-2027, cât şi în elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Garanţia Copilului.
Împreună, experţi şi profesionişti care lucrează în domeniile protecţiei copilului şi îngrijirii alternative, autorităţi la nivel naţional şi local, mediul academic, organizaţii ale societăţii civile şi reprezentanţi ai tinerilor, au explorat în profunzime teme precum rolul serviciilor primare şi secundare în prevenirea separării de familie, perspectiva judecătorilor în cauzele legate de o potenţială separare a copiilor de familia de origine precum şi soluţiile pentru cei care părăsesc sistemul de îngrijire.
'Este crucial ca atât copiii, cât şi tinerii să fie implicaţi în proiectarea politicilor şi serviciilor care îi privesc, să fie interlocutori constanţi atunci când vine vorba de proiectarea viitorului. Este important să ascultăm experienţele trăite şi nevoile noastre, precum şi sugestiile noastre pentru a îmbunătăţi sistemul alternativ de îngrijire, inclusiv soluţiile solide şi adaptate pentru persoanele care părăsesc îngrijirea. Aceasta din urmă este o etapă importantă a ciclului de îngrijire, iar atunci când este făcută aşa cum trebuie, ea poate aduce beneficii întregii societăţi, nu doar adolescenţilor care împlinesc 18 ani şi părăsesc sistemul de îngrijire', a declarat Alexandru Bratu, Preşedintele Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi.
Strategiile Naţionale pentru Drepturile Copilului din ambele ţări, precum şi Planurile Naţionale de Acţiune pentru Garanţia Copilului se concentrează pe copiii vulnerabili, inclusiv pe copiii care nu se află în îngrijirea familiei şi care sunt consideraţi astfel ca fiind unul din grupurile de copii cărora li se acordă prioritate în primirea serviciilor.
'Acest schimb de experienţă între cele două ţări aduce multe avantaje pentru ambele părţi, dar mai ales pentru copii. Atât România, cât şi Italia implementează Garanţia pentru Copii, programe pentru prevenirea separării copiilor de familie, precum şi diferite modele de îngrijire de tip familial. Schimbul bilateral de iniţiative şi soluţii ne ajută să identificăm cele mai bune modele pe care să le implementăm la nivel naţional şi local, astfel încât toţi copiii să crească într-un mediu familial şi să îşi atingă potenţialul maxim', a declarat Rareş Achiriloaie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii.
'Având în vedere eforturile depuse în procesele de reformă a îngrijirii copiilor, ambele ţări au multă experienţă de împărtăşit pe această temă. Importanţa creşterii într-un mediu familial este un principiu cheie al Convenţiei ONU cu privire la Drepturilor Copilului. Pentru a sprijini acest lucru, statele joacă un rol crucial, de la identificarea riscurilor şi intervenţia timpurie pentru sprijinirea familiilor şi prevenirea separărilor, până la oferirea de îngrijiri alternative care să protejeze şi să sprijine dezvoltarea deplină şi armonioasă a copiilor care nu sunt în grija familiilor lor', a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
În ultimele trei decenii, România a continuat procesul de dezinstituţionalizare a copiilor privaţi de îngrijirea părintească şi a obţinut progrese importante. Cadrul legal actual (Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului) garantează un mediu protector, prin interzicerea generală a instituţionalizării copiilor sub 7 ani (deşi cu o excepţie semnificativă a copiilor cu dizabilităţi, pentru care limita minimă de vârstă este stabilită la 3 ani).
Toate aceste eforturi, precum şi eforturile consolidate de prevenire a separării copiilor de familii prin programe precum Pachetul Minim de Servicii, au dus la o scădere lentă, dar continuă, a numărului de copii aflaţi în îngrijirea instituţională.
Cu toate acestea, date recente arată că, la jumătatea anului 2024, 25% din toţi copiii din sistemul de protecţie specială (9.954 de copii) erau încă găzduiţi în cele 1.240 de unităţi rezidenţiale publice şi private.
De asemenea, datele arată că în aceste centre rezidenţiale aproape 1 din 4 copii este un copil cu dizabilităţi, care este expus permanent riscului de a fi lăsat în urmă în procesul de tranziţie către darea în plasament unei familii, din cauza lipsei de îngrijire şi servicii specializate.
În mod similar, în Italia, şi în special odată cu reforma din 1983, sistemul de îngrijire alternativă a fost orientat către plasamentul familial, prin intervenţii de reglementare şi modele de sprijin precum programul PIPPI, Liniile directoare privind plasamentul familial şi proiectul Care Leavers.
BUCUREŞTI, 31 octombrie 2024 - Italia şi România au împărtăşit joi experienţe şi practici despre îngrijirea alternativă a copiilor din ambele ţări, precum şi despre eforturile continue de prevenire a separării copiilor de familiile lor şi de finalizare a proceselor de dezinstituţionalizare.
Recunoscând importanţa acordată sprijinirii copiilor care nu se află în îngrijirea familiei, atât în cadrul Planurilor Naţionale de Acţiune pentru implementarea Recomandării UE privind Garanţia Copilului în ambele ţări, precum şi în cadrul Strategiilor UE şi Naţionale pentru Drepturile Copilului, evenimentul organizat la Guvern a oferit ocazia schimbului de cunoştinţe.
De asemenea, a pus bazele înfiinţării de reţele de practicieni din Italia şi România pentru schimbul de practici pozitive şi îmbunătăţirea continuă a standardelor de îngrijire.
'România a făcut multe progrese în prevenirea separării familiei şi în furnizarea de îngrijire de calitate de tip familial pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială, având multe practici de împărtăşit. În acelaşi timp, învăţarea din experienţa altor ţări, precum Italia, este o oportunitate deosebită, deoarece depunem eforturi constante pentru a îmbunătăţi viaţa copiilor şi a familiilor. Această Conferinţă este un punct de plecare esenţial pentru o colaborare consolidată între autorităţi şi practicieni din acest domeniu. Este o iniţiativă centrată în jurul copilului şi a diferitelor faze cheie ale procesului de îngrijire alternativă. Sperăm că astăzi este un pas către un cadru de colaborare mai larg între Italia şi România', a declarat Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
'Având în vedere legătura dintre ţările şi dintre popoarele noastre şi colaborarea puternică în atât de multe domenii diverse, în conformitate cu parteneriatul strategic bilateral reînnoit în februarie anul trecut, conferinţa de astăzi ne aduce şi mai aproape, în jurul efortului comun de a îmbunătăţi viaţa copiilor şi de a sprijini familiile. Italia a acumulat o mulţime de practici pozitive în domeniul îngrijirii alternative, inclusiv în ultimii ani, ca parte a pilotării Garanţiei pentru Copii. Deoarece în curând vom împlini 35 de ani de la adoptarea Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, conferinţa de astăzi şi consolidarea colaborării în beneficiul copiilor au o importanţă deosebită pentru ambele ţări', a declarat E.S. Dl. Alfredo Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România.
Adoptată în 2021, Garanţia Europeană pentru Copii este o recomandare a Consiliului Uniunii Europene, care vizează asigurarea luării măsurilor necesare de către toate statele membre pentru garantarea accesului la servicii de calitate şi gratuite sau la preţuri accesibile pentru toţi copiii din Uniunea Europeană (UE), în special pentru cei mai vulnerabili, pentru a contracara sărăcia şi excluziunea socială.
UNICEF a jucat un rol important la nivelul UE în procesul de dezvoltare şi testare a Garanţiei pentru Copii, inclusiv prin parteneriatul său cu Comisia Europeană pentru a sprijini ţările pilot. De asemenea, a oferit asistenţă tehnică atât în elaborarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului 2022-2027, cât şi în elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Garanţia Copilului.
Împreună, experţi şi profesionişti care lucrează în domeniile protecţiei copilului şi îngrijirii alternative, autorităţi la nivel naţional şi local, mediul academic, organizaţii ale societăţii civile şi reprezentanţi ai tinerilor, au explorat în profunzime teme precum rolul serviciilor primare şi secundare în prevenirea separării de familie, perspectiva judecătorilor în cauzele legate de o potenţială separare a copiilor de familia de origine precum şi soluţiile pentru cei care părăsesc sistemul de îngrijire.
'Este crucial ca atât copiii, cât şi tinerii să fie implicaţi în proiectarea politicilor şi serviciilor care îi privesc, să fie interlocutori constanţi atunci când vine vorba de proiectarea viitorului. Este important să ascultăm experienţele trăite şi nevoile noastre, precum şi sugestiile noastre pentru a îmbunătăţi sistemul alternativ de îngrijire, inclusiv soluţiile solide şi adaptate pentru persoanele care părăsesc îngrijirea. Aceasta din urmă este o etapă importantă a ciclului de îngrijire, iar atunci când este făcută aşa cum trebuie, ea poate aduce beneficii întregii societăţi, nu doar adolescenţilor care împlinesc 18 ani şi părăsesc sistemul de îngrijire', a declarat Alexandru Bratu, Preşedintele Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi.
Strategiile Naţionale pentru Drepturile Copilului din ambele ţări, precum şi Planurile Naţionale de Acţiune pentru Garanţia Copilului se concentrează pe copiii vulnerabili, inclusiv pe copiii care nu se află în îngrijirea familiei şi care sunt consideraţi astfel ca fiind unul din grupurile de copii cărora li se acordă prioritate în primirea serviciilor.
'Acest schimb de experienţă între cele două ţări aduce multe avantaje pentru ambele părţi, dar mai ales pentru copii. Atât România, cât şi Italia implementează Garanţia pentru Copii, programe pentru prevenirea separării copiilor de familie, precum şi diferite modele de îngrijire de tip familial. Schimbul bilateral de iniţiative şi soluţii ne ajută să identificăm cele mai bune modele pe care să le implementăm la nivel naţional şi local, astfel încât toţi copiii să crească într-un mediu familial şi să îşi atingă potenţialul maxim', a declarat Rareş Achiriloaie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii.
'Având în vedere eforturile depuse în procesele de reformă a îngrijirii copiilor, ambele ţări au multă experienţă de împărtăşit pe această temă. Importanţa creşterii într-un mediu familial este un principiu cheie al Convenţiei ONU cu privire la Drepturilor Copilului. Pentru a sprijini acest lucru, statele joacă un rol crucial, de la identificarea riscurilor şi intervenţia timpurie pentru sprijinirea familiilor şi prevenirea separărilor, până la oferirea de îngrijiri alternative care să protejeze şi să sprijine dezvoltarea deplină şi armonioasă a copiilor care nu sunt în grija familiilor lor', a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
În ultimele trei decenii, România a continuat procesul de dezinstituţionalizare a copiilor privaţi de îngrijirea părintească şi a obţinut progrese importante. Cadrul legal actual (Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului) garantează un mediu protector, prin interzicerea generală a instituţionalizării copiilor sub 7 ani (deşi cu o excepţie semnificativă a copiilor cu dizabilităţi, pentru care limita minimă de vârstă este stabilită la 3 ani).
Toate aceste eforturi, precum şi eforturile consolidate de prevenire a separării copiilor de familii prin programe precum Pachetul Minim de Servicii, au dus la o scădere lentă, dar continuă, a numărului de copii aflaţi în îngrijirea instituţională.
Cu toate acestea, date recente arată că, la jumătatea anului 2024, 25% din toţi copiii din sistemul de protecţie specială (9.954 de copii) erau încă găzduiţi în cele 1.240 de unităţi rezidenţiale publice şi private.
De asemenea, datele arată că în aceste centre rezidenţiale aproape 1 din 4 copii este un copil cu dizabilităţi, care este expus permanent riscului de a fi lăsat în urmă în procesul de tranziţie către darea în plasament unei familii, din cauza lipsei de îngrijire şi servicii specializate.
În mod similar, în Italia, şi în special odată cu reforma din 1983, sistemul de îngrijire alternativă a fost orientat către plasamentul familial, prin intervenţii de reglementare şi modele de sprijin precum programul PIPPI, Liniile directoare privind plasamentul familial şi proiectul Care Leavers.
Afisari: 35
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Flux Agerpres
02:35 - Brazilia: Candidatul președintelui Lula la Curtea Supremă a fost respins de Senat, o premieră
00:24 - Tenis de masă: O nouă victorie pentru echipa masculină a României la Mondialele de la Londra