Comunicat de presă - Alianţa pentru Unirea Românilor
Călin Matieş (AUR): 'Lanţul scurt alimentar, un proiect esenţial pentru susţinerea producătorilor români, blocat în Camera Deputaţilor de PSD'
'Unul dintre proiectele mele de lege, care a trecut de Senat în unanimitate, vizează implementarea lanţului scurt alimentar. Acest proiect - susţinut şi votat în unanimitate, inclusiv de PNL, PSD, UDMR şi alte partide - urmăreşte un obiectiv simplu, dar esenţial: produsele alimentare necesare în cantinele publice să fie achiziţionate prioritar din proximitate, de la fermierii şi producătorii români.
Cum funcţionează lanţul scurt alimentar?
Proiectul propune ca toate instituţiile statului care au cantine sau utilizează produse alimentare - fie că vorbim despre merele din şcoli, mierea, legumele sau carnea din spitale şi liceele militare - să cumpere aceste produse, în primul rând, de la producătorii locali. Spre exemplu, dacă spitalul din Alba Iulia are nevoie de morcovi, ofertele vor fi selecţionate mai întâi din Alba Iulia. Dacă nu sunt disponibile în oraş, se extinde căutarea la comunele din împrejurimi, apoi la nivel de judeţ, regiune şi, în cele din urmă, la nivel naţional. Doar dacă nu se găsesc produse româneşti, abia atunci vor fi achiziţionate din afara ţării.
De ce este acest proiect de lege benefic pentru România?
1. Sprijin pentru fermierii români şi piaţă de desfacere sigură:
Acest proiect creează o piaţă viitoare stabilă pentru fermierii locali. Dacă astăzi trebuie să importăm produse pentru că nu se găsesc pe plan local, proiectul lanţului scurt va motiva producătorii români să investească şi să crească producţia. Fermierii vor şti că există o piaţă de desfacere sigură şi predictibilă, iar în anii următori nu vom mai depinde de importuri.
2. Banii româneşti rămân în România:
Deficitul comercial cu produse agroalimentare a continuat să se adâncească, astfel că în 2023 a ajuns la 1,2 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare faţă de 2022. Anul acesta nu a făcut decât să se adâncească şi mai mult. Banii pe care îi cheltuie statul român pe aceste produse pot rămâne în ţară, sprijinind producţia locală şi economia naţională. În loc să finanţăm ferme din alte state europene, vom contribui direct la dezvoltarea agriculturii româneşti şi la creşterea veniturilor micilor producători din România.
3. Respectarea principiilor europene:
Uniunea Europeană promovează principiul 'de la fermă la furculiţă'. Proiectul de lege privind implementarea lanţului scurt alimentar tocmai asta îşi propune, el fiind cel mai scurt traseu de la producători pe mesele românilor.
În ciuda susţinerii unanime din Senat, proiectul este blocat la Camera Deputaţilor de către Florin Barbu, actualul ministru al agriculturii şi fost preşedinte al Comisiei de Agricultură din Cameră. În contextul în care statul român are nevoie de măsuri care să susţină agricultura locală şi să reducă dependenţa de importuri, PSD ţine acest proiect în sertar, fără nicio explicaţie clară.
Guvernul României are datoria de a lua măsuri concrete pentru a sprijini fermierii şi economia locală, nu de a ignora iniţiativele care pot aduce beneficii directe economiei naţionale. Lanţul scurt alimentar este un proiect care nu doar că ar contribui la securitatea alimentară a ţării, dar ar şi consolida piaţa locală, menţinând banii românilor în România.
România are nevoie de legi care să prioritizeze producţia locală şi să reducă dependenţa de importuri. Instituţiile statului trebuie să devină piloni ai economiei naţionale, sprijinind fermierii români şi investind în produsele lor. Acest proiect poate transforma România într-un stat care se susţine prin propria economie şi oferă siguranţă alimentară cetăţenilor săi.
PSD şi conducerea Camerei Deputaţilor au obligaţia să deblocheze acest proiect, lăsând economia românească să prospere prin sprijinirea producătorilor locali!', spune Călin Matieş, senator AUR.
Departamentul de comunicare al Alianţei pentru Unirea Românilor
'Unul dintre proiectele mele de lege, care a trecut de Senat în unanimitate, vizează implementarea lanţului scurt alimentar. Acest proiect - susţinut şi votat în unanimitate, inclusiv de PNL, PSD, UDMR şi alte partide - urmăreşte un obiectiv simplu, dar esenţial: produsele alimentare necesare în cantinele publice să fie achiziţionate prioritar din proximitate, de la fermierii şi producătorii români.
Cum funcţionează lanţul scurt alimentar?
Proiectul propune ca toate instituţiile statului care au cantine sau utilizează produse alimentare - fie că vorbim despre merele din şcoli, mierea, legumele sau carnea din spitale şi liceele militare - să cumpere aceste produse, în primul rând, de la producătorii locali. Spre exemplu, dacă spitalul din Alba Iulia are nevoie de morcovi, ofertele vor fi selecţionate mai întâi din Alba Iulia. Dacă nu sunt disponibile în oraş, se extinde căutarea la comunele din împrejurimi, apoi la nivel de judeţ, regiune şi, în cele din urmă, la nivel naţional. Doar dacă nu se găsesc produse româneşti, abia atunci vor fi achiziţionate din afara ţării.
De ce este acest proiect de lege benefic pentru România?
1. Sprijin pentru fermierii români şi piaţă de desfacere sigură:
Acest proiect creează o piaţă viitoare stabilă pentru fermierii locali. Dacă astăzi trebuie să importăm produse pentru că nu se găsesc pe plan local, proiectul lanţului scurt va motiva producătorii români să investească şi să crească producţia. Fermierii vor şti că există o piaţă de desfacere sigură şi predictibilă, iar în anii următori nu vom mai depinde de importuri.
2. Banii româneşti rămân în România:
Deficitul comercial cu produse agroalimentare a continuat să se adâncească, astfel că în 2023 a ajuns la 1,2 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare faţă de 2022. Anul acesta nu a făcut decât să se adâncească şi mai mult. Banii pe care îi cheltuie statul român pe aceste produse pot rămâne în ţară, sprijinind producţia locală şi economia naţională. În loc să finanţăm ferme din alte state europene, vom contribui direct la dezvoltarea agriculturii româneşti şi la creşterea veniturilor micilor producători din România.
3. Respectarea principiilor europene:
Uniunea Europeană promovează principiul 'de la fermă la furculiţă'. Proiectul de lege privind implementarea lanţului scurt alimentar tocmai asta îşi propune, el fiind cel mai scurt traseu de la producători pe mesele românilor.
În ciuda susţinerii unanime din Senat, proiectul este blocat la Camera Deputaţilor de către Florin Barbu, actualul ministru al agriculturii şi fost preşedinte al Comisiei de Agricultură din Cameră. În contextul în care statul român are nevoie de măsuri care să susţină agricultura locală şi să reducă dependenţa de importuri, PSD ţine acest proiect în sertar, fără nicio explicaţie clară.
Guvernul României are datoria de a lua măsuri concrete pentru a sprijini fermierii şi economia locală, nu de a ignora iniţiativele care pot aduce beneficii directe economiei naţionale. Lanţul scurt alimentar este un proiect care nu doar că ar contribui la securitatea alimentară a ţării, dar ar şi consolida piaţa locală, menţinând banii românilor în România.
România are nevoie de legi care să prioritizeze producţia locală şi să reducă dependenţa de importuri. Instituţiile statului trebuie să devină piloni ai economiei naţionale, sprijinind fermierii români şi investind în produsele lor. Acest proiect poate transforma România într-un stat care se susţine prin propria economie şi oferă siguranţă alimentară cetăţenilor săi.
PSD şi conducerea Camerei Deputaţilor au obligaţia să deblocheze acest proiect, lăsând economia românească să prospere prin sprijinirea producătorilor locali!', spune Călin Matieş, senator AUR.
Departamentul de comunicare al Alianţei pentru Unirea Românilor
Afisari: 25
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.