Comunicat de presă - Muzeul Hărţilor
Dorothee Hasnaş şi Dimitrie Grigorescu 'Bucureştiul între Dâmboviţa şi Colentina'
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean'
Dată: Joi, 7 noiembrie 2024, de la ora 18:00
Desfăşurare: La sediul Muzeului Hărţilor, Strada Londra nr. 39, sector 1, Bucureşti
Acces: Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere şi achitarea biletului de acces de 15 lei
Dorothee Hasnaş şi Dimitrie Grigorescu prezintă o istorie fluidă care parcurge etapele de creştere ale urbanului începând de la primele datări cartografice până în prezent. Cei doi urmăresc istoria unui Bucureşti riveran între Dâmboviţa şi Colentina şi îşi propun să analizeze urbanizarea oraşului în jurul acestor ape curgătoare începând cu secolul al XIX-lea şi culminând cu perioada comunistă şi postsocialistă.
Dorothee Hasnaş va explica contextul arhitectural istoric şi Dimitrie Grigorescu va răspunde la întrebarea Cum arată un Bucureşti al viitorului?
Dacă ne raportăm la cazul autohton - Calea Victoriei ca axă pietonală şi la exemplele marilor oraşe europene, propunerea unui alt tip de scenariu urban pentru Bucureşti devine o necesitate.
Fie că ne referim la arhitectura nouă, programată astfel încât să poată relaţiona cu apa, sau la o planificare diferită a clădirilor şi a străzilor, toate acestea pot constitui posibile viziuni de reamenajare a malurilor Dâmboviţei şi a cursului Colentinei.
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean' este un proiect iniţiat de Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în parteneriat cu Muzeul Hărţilor despre istoria şi relaţia Bucureştiului cu Dâmboviţa şi Colentina. Acest proces reflectă evoluţia capitalei, dintr-un oraş cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundaţiilor, într-o metropolă modernizată. Intervenţiile din secolufl al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au fost legate de nevoile de infrastructură şi sănătate publică în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul şi estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relaţia oraşului cu râul, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului.
Dorothee Hasnaş este arhitect şi manager cultural specializat în revitalizarea patrimoniului şi co-autor al platformei online 'UranusAcum.ro.' A participat la elaborarea Strategiei Culturale a Bucureştiului 2016-2026 şi la revitalizare forturilor capitalei prin portalul forturi.ro. Este implicată în numeroase proiecte culturale şi de cercetare şi a publicat şi coordonat diverse lucrări în domeniu. În 2023 a fost curator al expoziţiei 'Frumuseţea unui oraş. Bucureşti.' la casa Miţa Biciclista, în cadrul evenimentului Street Delivery. Este membru activ în Ordinul Arhitecţilor din România.
Dimitrie Grigorescu a finalizat studiile la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism 'Ion Mincu' şi a continuat cu un master la Royal Danish Academy din Danemarca. Ulterior, a lucrat la biroul COBE din Copenhaga, contribuind la masterplanuri, şi la BIG (Bjarke Ingels Group), axându-se pe proiecte futuriste, inclusiv clădiri pe apă. Revenit în România în timpul pandemiei, a devenit voluntar la Universitatea de Arhitectură 'Ion Mincu' şi a iniţiat proiecte de cercetare despre Bucureşti, majoritatea fiind iniţiative independente.
Despre Muzeul Ororilor Comunismului în Români: acesta reprezintă o instituţie tânără, a cărei menire este de a conserva, expune şi analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituţia noastră şi-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public şi privat, naţional, dar şi internaţional. Crearea de expoziţii, organizarea de conferinţe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acţiune ale MOCR.
Despre Muzeul Hărţilor
Muzeul Hărţilor din Bucureşti se numără printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deţine o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI - XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, ţări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice şi planuri de oraş. Muzeul îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziţii temporare, ateliere, conferinţe, concerte şi diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experienţe culturale de calitate. http://www.muzeulhartilor.ro
Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean'
Dată: Joi, 7 noiembrie 2024, de la ora 18:00
Desfăşurare: La sediul Muzeului Hărţilor, Strada Londra nr. 39, sector 1, Bucureşti
Acces: Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere şi achitarea biletului de acces de 15 lei
Dorothee Hasnaş şi Dimitrie Grigorescu prezintă o istorie fluidă care parcurge etapele de creştere ale urbanului începând de la primele datări cartografice până în prezent. Cei doi urmăresc istoria unui Bucureşti riveran între Dâmboviţa şi Colentina şi îşi propun să analizeze urbanizarea oraşului în jurul acestor ape curgătoare începând cu secolul al XIX-lea şi culminând cu perioada comunistă şi postsocialistă.
Dorothee Hasnaş va explica contextul arhitectural istoric şi Dimitrie Grigorescu va răspunde la întrebarea Cum arată un Bucureşti al viitorului?
Dacă ne raportăm la cazul autohton - Calea Victoriei ca axă pietonală şi la exemplele marilor oraşe europene, propunerea unui alt tip de scenariu urban pentru Bucureşti devine o necesitate.
Fie că ne referim la arhitectura nouă, programată astfel încât să poată relaţiona cu apa, sau la o planificare diferită a clădirilor şi a străzilor, toate acestea pot constitui posibile viziuni de reamenajare a malurilor Dâmboviţei şi a cursului Colentinei.
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean' este un proiect iniţiat de Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în parteneriat cu Muzeul Hărţilor despre istoria şi relaţia Bucureştiului cu Dâmboviţa şi Colentina. Acest proces reflectă evoluţia capitalei, dintr-un oraş cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundaţiilor, într-o metropolă modernizată. Intervenţiile din secolufl al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au fost legate de nevoile de infrastructură şi sănătate publică în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul şi estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relaţia oraşului cu râul, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului.
Dorothee Hasnaş este arhitect şi manager cultural specializat în revitalizarea patrimoniului şi co-autor al platformei online 'UranusAcum.ro.' A participat la elaborarea Strategiei Culturale a Bucureştiului 2016-2026 şi la revitalizare forturilor capitalei prin portalul forturi.ro. Este implicată în numeroase proiecte culturale şi de cercetare şi a publicat şi coordonat diverse lucrări în domeniu. În 2023 a fost curator al expoziţiei 'Frumuseţea unui oraş. Bucureşti.' la casa Miţa Biciclista, în cadrul evenimentului Street Delivery. Este membru activ în Ordinul Arhitecţilor din România.
Dimitrie Grigorescu a finalizat studiile la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism 'Ion Mincu' şi a continuat cu un master la Royal Danish Academy din Danemarca. Ulterior, a lucrat la biroul COBE din Copenhaga, contribuind la masterplanuri, şi la BIG (Bjarke Ingels Group), axându-se pe proiecte futuriste, inclusiv clădiri pe apă. Revenit în România în timpul pandemiei, a devenit voluntar la Universitatea de Arhitectură 'Ion Mincu' şi a iniţiat proiecte de cercetare despre Bucureşti, majoritatea fiind iniţiative independente.
Despre Muzeul Ororilor Comunismului în Români: acesta reprezintă o instituţie tânără, a cărei menire este de a conserva, expune şi analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituţia noastră şi-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public şi privat, naţional, dar şi internaţional. Crearea de expoziţii, organizarea de conferinţe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acţiune ale MOCR.
Despre Muzeul Hărţilor
Muzeul Hărţilor din Bucureşti se numără printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deţine o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI - XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, ţări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice şi planuri de oraş. Muzeul îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziţii temporare, ateliere, conferinţe, concerte şi diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experienţe culturale de calitate. http://www.muzeulhartilor.ro
Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.
Afisari: 29
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.