Comunicat de presă - Casa de Cultură 'Friedrich Schiller'
În cadrul stagiunii de concerte intitulate Muzicienii Filarmonicii 'George Enescu' se prezintă, Primăria Municipiului Bucureşti prin Casa de Cultură 'Friedrich Schiller' şi Filarmonica 'George Enescu' Bucureşti organizează recitalul 'In Memoriam Carmen Petra-Basacopol', susţinut de soprana Yolanda Constantinescu şi pianista Inna Oncescu, care se va desfăşura joi, 31 octombrie 2024, de la ora 18.00, la sediul Casei Schiller din strada Batiştei 15, Bucureşti.
Programul reuneşte cele mai frumoase lieduri din creaţia compozitoarei Carmen Petra-Basacopol: Întrebări, ciclul Meşterul Manole, op. 85, versuri Marin Sorescu; Către greer, ciclul
Cântece naive, op. 146; Patru milenii de poezie în tălmăcirea lui Lucian Blaga; Paza bună, ciclul Acuarele argheziene, op. 41, nr. 1, versuri Tudor Arghezi; O lăcustă, ciclul Acuarele argheziene op. 41, nr. 2, versuri Tudor Arghezi; La Mer est plus belle, ciclul Kyrie eleison, op. 122, versuri Paul Verlaine; Scapă-Mă Doamne, Psalm 54; O cantare a lui David, Psalmii 53 şi 68; Când Te-Am chemat, M-ai auzit, Psalm 4; Până când, Psalm 13, ciclul Psalmii lui David, op. 84; Nu e steluţă, versuri postume Mihai Eminescu; Prin nopţi tăcute, versuri postume Mihai Eminescu; Emoţie de toamnă, ciclul Cântecele Vieţii, op. 53, versuri Nichita Stănescu; Peste vârfuri, op. 9, nr 2 versuri Mihai Eminescu; Toamna, ciclul Imne, versuri Ioan Alexandru; Rău de frumuseţe, ciclul Cântecele Vieţii, op. 53, versuri Nichita Stănescu; Psalm, ciclul Imne, versuri Ioan Alexandru; Zorile-si mână cerbii de foc, versuri Mariana Dumitrescu.
Carmen Petra-Basacopola fost una dintre marile compozitoare ale 'generaţiei de aur' a muzicii româneşti, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Creaţia sa
componistică cuprinde toate genurile, cu o afinitate mai accentuată către genurile de concert instrumental (concerte pentru vioară, violoncel, pian, flaut, harpă), lied (peste 200 de lieduri),
operă (Apostol Bologa, Inimă de copil) şi balet (Mioriţa, Cei şapte corbi, Ciuleandra, Fata mării).
De asemenea, un repertoriu bogat l-a dedicat harpei, instrument preferat şi simbolic pentru întreaga sa creaţie componistică. În 2020 a fost distinsă cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe parcursul timpului fiind laureată a mai multor premii ale uniunii, precum şi a premiului Academiei Române (1980).
Yolanda Constantinescu, soprană, regizor de teatru muzical şi operă, doctor în muzică, membră titulară în Divizia de Istoria Ştiinţei (DIS), în cadrul Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) din Academia Română din 2007; membră în Comitetul Director al Asociaţiei Române a Femeilor în Artă (ARFA) din 2005; membră în colectivul de redacţie la Editura Universităţii 'Transilvania' Braşov. Activitatea interpretativă în calitate de artist liric cuprinde spectacole de operă şi operetă, concerte vocal-simfonice, recitaluri de arii şi lieduri în ţară şi în străinătate: Italia, Austria, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Cehia, Grecia, Japonia, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Rusia. Înregistrări CD şi DVD, inclusiv cu muzică contemporană, emisiuni de radio în România, Marea Britanie, Germania, Ungaria, Austria.
Montări operă şi lucrări de muzică contemporană în ţară şi străinătate.
Studii legate de specializarea muzicală: Licenţă la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti - secţia Canto şi Regie de teatru muzical; Doctor în muzică la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, sub îndrumarea prof.univ.dr. Liviu Dănceanu. Participă la cursuri internaţionale de specializare (canto şi regie) coordonate de Edith Wiens, Julia Hamari, Siegfriend Jerusalem, Peter Wilson, Jane Irwin, Sylvia Greenberg, Wilma Vernocchi, Inge Borkh, Beate Bosshart- Mumme, Gwynne Geyer, Andrei Şerban, Peter Brook.
Inna Oncescu a studiat pianul la Conservatorul 'Ciprian Porumbescu' din Bucureşti. A urmat cursuri de specializare la Weimar, cu V. Gornostaeva si D. Zechlin, la Szombathely (Ungaria), la seminariile Bartok, cu Imre Rohman, G. Kurtag si G. Sebok, iar la Bucureşti cu pianista Maria Fotino. La concursurile naţionale şi internaţionale a fost distinsă cu Premiul I la Concursul de Muzică de Camera de la Braşov; Medalie la Festivalul Interbalcanic de la Salonic (Grecia); Premiul ATM pentru interpretarea muzicii contemporane româneşti; Premiul al II lea la Concursul Internaţional de la Caltanissetta (Italia); Premiul pentru acompaniament de lied la Concursul de Canto G. Dima de la Cluj; Diplomă ca membru de onoare SIMC pentru activitatea de promovare a muzicii contemporane româneşti şi străine, atât ca solistă, cât şi ca membru şi conducător al formaţiei Repertorium.
A susţinut numeroase recitaluri de pian solo şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate. A efectuat turnee în Anglia, Germania, Spania, Italia, Grecia şi Moldova. A realizat numeroase înregistrări la Radio (2000 min) şi televiziune. A fost invitată să participe la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale (Festivalul 'George Enescu', Săptămâna internaţională a muzicii Noi, Festivalul 'I. Perlea', Festivalul Interbalcanic de la Salonic, Festivalul Muzicii Medievale de la Sighişoara). Are 3 CD-uri editate: Concertul pentru pian şi orchestra nr. 2 de Nicolae Brânduş; Suita pentru pian Impresii din Muzeul Satului de Carmen Petra-Basacopol; Lieduri franceze - Les chemin de l'amour, cu soprana Claudia Pop. Din 2005 este doctor în muzică, iar în 2011 a obţinut bursa George Enescu la Paris. În prezent este cadru didactic asociat dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.
Programul reuneşte cele mai frumoase lieduri din creaţia compozitoarei Carmen Petra-Basacopol: Întrebări, ciclul Meşterul Manole, op. 85, versuri Marin Sorescu; Către greer, ciclul
Cântece naive, op. 146; Patru milenii de poezie în tălmăcirea lui Lucian Blaga; Paza bună, ciclul Acuarele argheziene, op. 41, nr. 1, versuri Tudor Arghezi; O lăcustă, ciclul Acuarele argheziene op. 41, nr. 2, versuri Tudor Arghezi; La Mer est plus belle, ciclul Kyrie eleison, op. 122, versuri Paul Verlaine; Scapă-Mă Doamne, Psalm 54; O cantare a lui David, Psalmii 53 şi 68; Când Te-Am chemat, M-ai auzit, Psalm 4; Până când, Psalm 13, ciclul Psalmii lui David, op. 84; Nu e steluţă, versuri postume Mihai Eminescu; Prin nopţi tăcute, versuri postume Mihai Eminescu; Emoţie de toamnă, ciclul Cântecele Vieţii, op. 53, versuri Nichita Stănescu; Peste vârfuri, op. 9, nr 2 versuri Mihai Eminescu; Toamna, ciclul Imne, versuri Ioan Alexandru; Rău de frumuseţe, ciclul Cântecele Vieţii, op. 53, versuri Nichita Stănescu; Psalm, ciclul Imne, versuri Ioan Alexandru; Zorile-si mână cerbii de foc, versuri Mariana Dumitrescu.
Carmen Petra-Basacopola fost una dintre marile compozitoare ale 'generaţiei de aur' a muzicii româneşti, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Creaţia sa
componistică cuprinde toate genurile, cu o afinitate mai accentuată către genurile de concert instrumental (concerte pentru vioară, violoncel, pian, flaut, harpă), lied (peste 200 de lieduri),
operă (Apostol Bologa, Inimă de copil) şi balet (Mioriţa, Cei şapte corbi, Ciuleandra, Fata mării).
De asemenea, un repertoriu bogat l-a dedicat harpei, instrument preferat şi simbolic pentru întreaga sa creaţie componistică. În 2020 a fost distinsă cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe parcursul timpului fiind laureată a mai multor premii ale uniunii, precum şi a premiului Academiei Române (1980).
Yolanda Constantinescu, soprană, regizor de teatru muzical şi operă, doctor în muzică, membră titulară în Divizia de Istoria Ştiinţei (DIS), în cadrul Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) din Academia Română din 2007; membră în Comitetul Director al Asociaţiei Române a Femeilor în Artă (ARFA) din 2005; membră în colectivul de redacţie la Editura Universităţii 'Transilvania' Braşov. Activitatea interpretativă în calitate de artist liric cuprinde spectacole de operă şi operetă, concerte vocal-simfonice, recitaluri de arii şi lieduri în ţară şi în străinătate: Italia, Austria, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Cehia, Grecia, Japonia, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Rusia. Înregistrări CD şi DVD, inclusiv cu muzică contemporană, emisiuni de radio în România, Marea Britanie, Germania, Ungaria, Austria.
Montări operă şi lucrări de muzică contemporană în ţară şi străinătate.
Studii legate de specializarea muzicală: Licenţă la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti - secţia Canto şi Regie de teatru muzical; Doctor în muzică la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, sub îndrumarea prof.univ.dr. Liviu Dănceanu. Participă la cursuri internaţionale de specializare (canto şi regie) coordonate de Edith Wiens, Julia Hamari, Siegfriend Jerusalem, Peter Wilson, Jane Irwin, Sylvia Greenberg, Wilma Vernocchi, Inge Borkh, Beate Bosshart- Mumme, Gwynne Geyer, Andrei Şerban, Peter Brook.
Inna Oncescu a studiat pianul la Conservatorul 'Ciprian Porumbescu' din Bucureşti. A urmat cursuri de specializare la Weimar, cu V. Gornostaeva si D. Zechlin, la Szombathely (Ungaria), la seminariile Bartok, cu Imre Rohman, G. Kurtag si G. Sebok, iar la Bucureşti cu pianista Maria Fotino. La concursurile naţionale şi internaţionale a fost distinsă cu Premiul I la Concursul de Muzică de Camera de la Braşov; Medalie la Festivalul Interbalcanic de la Salonic (Grecia); Premiul ATM pentru interpretarea muzicii contemporane româneşti; Premiul al II lea la Concursul Internaţional de la Caltanissetta (Italia); Premiul pentru acompaniament de lied la Concursul de Canto G. Dima de la Cluj; Diplomă ca membru de onoare SIMC pentru activitatea de promovare a muzicii contemporane româneşti şi străine, atât ca solistă, cât şi ca membru şi conducător al formaţiei Repertorium.
A susţinut numeroase recitaluri de pian solo şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate. A efectuat turnee în Anglia, Germania, Spania, Italia, Grecia şi Moldova. A realizat numeroase înregistrări la Radio (2000 min) şi televiziune. A fost invitată să participe la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale (Festivalul 'George Enescu', Săptămâna internaţională a muzicii Noi, Festivalul 'I. Perlea', Festivalul Interbalcanic de la Salonic, Festivalul Muzicii Medievale de la Sighişoara). Are 3 CD-uri editate: Concertul pentru pian şi orchestra nr. 2 de Nicolae Brânduş; Suita pentru pian Impresii din Muzeul Satului de Carmen Petra-Basacopol; Lieduri franceze - Les chemin de l'amour, cu soprana Claudia Pop. Din 2005 este doctor în muzică, iar în 2011 a obţinut bursa George Enescu la Paris. În prezent este cadru didactic asociat dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.
Afisari: 47
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.