Comunicat de presă - Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator
Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA), principala asociaţie a medicilor de ambulatoriu din România îşi exprimă îngrijorarea provocată de publicarea pe site-ul CNAS în data de 23 octombrie a Proiectului de Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate prin care se prevede menţinerea finanţării ambulatoriului de specialitate în aceeaşi stare de subfinanţare ca şi în anii precedenţi, stare care s-a agravat semnificativ în 2024.
Mai mult, pentru anul 2025, care se anunţă cu creşteri ale fiscalităţii, creşterea inflaţiei, creşterea salariului minim pe economie, menţinerea valorii punctului la actuala valoare de 5 lei echivalează cu condamnarea la dispariţie a majorităţii cabinetelor medicale şi trecerea pe umerii cetăţenilor a costurilor neacoperite de CNAS, concomitent cu imposibilitatea statului de a furniza serviciile medicale necesare cetăţenilor României.
Conform Legii 95 /2006 şi a propriului Statut de funcţionare, 'CNAS are misiunea de a realiza un sistem de asigurări sociale de sănătate modern şi eficient, pus permanent în slujba interesului public şi a asiguratului, care are rolul de a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei'. Este evident că CNAS are obligaţia de a se asigura că va avea fondurile necesare îndeplinirii scopului pentru care există şi nu doar acela de a împărţi ceea ce primeşte cu zgârcenie de la Ministerul de Finanţe. Între obligaţiile legale ale CNAS observăm: 'să urmărească colectarea şi folosirea cu eficienţă a fondului'. În condiţiile în care este demonstrat faptul că obţinerea aceluiaşi rezultat în cazul unui pacient cronic este sensibil mai puţin costisitoare prin investigarea şi tratarea lui în ambulatoriu şi nu prin internare şi spitalizare, ne exprimăm nedumerirea în faţa obstinaţiei cu care CNAS neglijează 'folosirea eficientă a fondului' prin neglijarea ambulatoriului şi condamnarea acestuia la dispariţie. CNAS nu trebuie doar să administreze fondurile alocate de Ministerul de Finanţe din buget, ci trebuie să depună toate eforturile pentru a determina Ministerul de Finanţe să le aloce nu pe criterii istorice, ci adaptat pentru obţinerea maximului de eficienţă a sistemului de sănătate.
Din acest punct de vedere considerăm că CNAS nu şi-a îndeplinit şi continuă să nu îşi indeplinească misiunea!
Segmentul prespital, respectiv medicina de familie şi ambulatoriul de specialitate reprezintă singul sector medical unde plata se face pe criterii de performanţă (decontarea se face la numărul de servicii medicale efectuate, raportate şi validate). Este necesară creşterea procentului din bugetul asigurărilor sociale de sănătate alocat acestui segment întrucât este singurul segment care operează pe criterii de eficienţă.
Vârsta medie a medicilor din ambulatoriul de specialitate, similar medicilor de familie, se situează în jurul a 55 de ani. În prezent, datorită contextului complicat, rata celor care ies din sistem este superioară celor care intră. Un medic tânăr, pentru a-şi deschide un praxis, are nevoie de o investiţie semnificativă în spaţii, aparatură, consumabile, personal calificat, doar pentru a începe, fără a pune la socoteală celelalte cheltuieli necesare funcţionării. În condiţiile în care pe simularile actuale cu valoarea punctului de 5 lei şi la un număr de puncte variind între 3 şi 4000, veniturile unui cabinet vor fi de maxim 20 000 de lei.
Cheltuielile de funcţionare, în funcţie de specialitate se situează la aproape aceeaşi valoare. Cum poate fi convinsă o bancă care să finanţeze deschiderea unui nou praxis sau achiziţionarea unuia existent?
Cum stimulăm medicii tineri să rămână în ţară?
Pentru a putea funcţiona la un nivel similar celui din 2024, fără a putea spera la o îmbunătăţire, pentru Trimestrul I al anului 2025 este necesară o creştere a finanţării ambulatoriului pentru trimestrul I cu minim 50 % în condiţiile anunţate ale creşterii salariului minim cu 10%, a creşterii impozitelor pentru PFA (CMI; CMA; CMG şi SCM) de la 10% la 16% a micşorării plafonului pentru SRL-uri cu creşterea impozitului pe profit de la 3% la 16%, a creşterii prognozate a TVA cu majorarea în cascadă a tuturor preţurilor, etc.
Pentru a putea funcţiona în trimestrele II-IV 2025, având şi o minimă perspectivă de dezvoltare este necesară creşterea finanţării ambulatoriului de specialitate în anul 2025 la aproximativ 7-7,5 miliarde de lei.
În decembrie 2024 România va avea alegeri parlamentare şi prezidenţiale. Este evident că logica electorală şi de formare a unui nou guvern nu vor permite adoptarea bugetului înainte de 31 decembrie 2024. Este imperios necesar ca pentru Trimestrul I 2025 actualul guvern să asigure finanţarea necesară ambulatoriului de specialitate, urmând ca sarcina pentru restul anului să revină probabil noului guvern.
Facem un apel la responsabilitate Guvernului, Ministerului de Finanţe şi CNAS pentru ca să asigure o finanţare corespunzătoare a segmentului prespital, a ambulatoriului de specialitate. Nu este încă prea târziu!
Preşedinte APMA
Dr. Cosmin Alexandrescu
Mai mult, pentru anul 2025, care se anunţă cu creşteri ale fiscalităţii, creşterea inflaţiei, creşterea salariului minim pe economie, menţinerea valorii punctului la actuala valoare de 5 lei echivalează cu condamnarea la dispariţie a majorităţii cabinetelor medicale şi trecerea pe umerii cetăţenilor a costurilor neacoperite de CNAS, concomitent cu imposibilitatea statului de a furniza serviciile medicale necesare cetăţenilor României.
Conform Legii 95 /2006 şi a propriului Statut de funcţionare, 'CNAS are misiunea de a realiza un sistem de asigurări sociale de sănătate modern şi eficient, pus permanent în slujba interesului public şi a asiguratului, care are rolul de a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei'. Este evident că CNAS are obligaţia de a se asigura că va avea fondurile necesare îndeplinirii scopului pentru care există şi nu doar acela de a împărţi ceea ce primeşte cu zgârcenie de la Ministerul de Finanţe. Între obligaţiile legale ale CNAS observăm: 'să urmărească colectarea şi folosirea cu eficienţă a fondului'. În condiţiile în care este demonstrat faptul că obţinerea aceluiaşi rezultat în cazul unui pacient cronic este sensibil mai puţin costisitoare prin investigarea şi tratarea lui în ambulatoriu şi nu prin internare şi spitalizare, ne exprimăm nedumerirea în faţa obstinaţiei cu care CNAS neglijează 'folosirea eficientă a fondului' prin neglijarea ambulatoriului şi condamnarea acestuia la dispariţie. CNAS nu trebuie doar să administreze fondurile alocate de Ministerul de Finanţe din buget, ci trebuie să depună toate eforturile pentru a determina Ministerul de Finanţe să le aloce nu pe criterii istorice, ci adaptat pentru obţinerea maximului de eficienţă a sistemului de sănătate.
Din acest punct de vedere considerăm că CNAS nu şi-a îndeplinit şi continuă să nu îşi indeplinească misiunea!
Segmentul prespital, respectiv medicina de familie şi ambulatoriul de specialitate reprezintă singul sector medical unde plata se face pe criterii de performanţă (decontarea se face la numărul de servicii medicale efectuate, raportate şi validate). Este necesară creşterea procentului din bugetul asigurărilor sociale de sănătate alocat acestui segment întrucât este singurul segment care operează pe criterii de eficienţă.
Vârsta medie a medicilor din ambulatoriul de specialitate, similar medicilor de familie, se situează în jurul a 55 de ani. În prezent, datorită contextului complicat, rata celor care ies din sistem este superioară celor care intră. Un medic tânăr, pentru a-şi deschide un praxis, are nevoie de o investiţie semnificativă în spaţii, aparatură, consumabile, personal calificat, doar pentru a începe, fără a pune la socoteală celelalte cheltuieli necesare funcţionării. În condiţiile în care pe simularile actuale cu valoarea punctului de 5 lei şi la un număr de puncte variind între 3 şi 4000, veniturile unui cabinet vor fi de maxim 20 000 de lei.
Cheltuielile de funcţionare, în funcţie de specialitate se situează la aproape aceeaşi valoare. Cum poate fi convinsă o bancă care să finanţeze deschiderea unui nou praxis sau achiziţionarea unuia existent?
Cum stimulăm medicii tineri să rămână în ţară?
Pentru a putea funcţiona la un nivel similar celui din 2024, fără a putea spera la o îmbunătăţire, pentru Trimestrul I al anului 2025 este necesară o creştere a finanţării ambulatoriului pentru trimestrul I cu minim 50 % în condiţiile anunţate ale creşterii salariului minim cu 10%, a creşterii impozitelor pentru PFA (CMI; CMA; CMG şi SCM) de la 10% la 16% a micşorării plafonului pentru SRL-uri cu creşterea impozitului pe profit de la 3% la 16%, a creşterii prognozate a TVA cu majorarea în cascadă a tuturor preţurilor, etc.
Pentru a putea funcţiona în trimestrele II-IV 2025, având şi o minimă perspectivă de dezvoltare este necesară creşterea finanţării ambulatoriului de specialitate în anul 2025 la aproximativ 7-7,5 miliarde de lei.
În decembrie 2024 România va avea alegeri parlamentare şi prezidenţiale. Este evident că logica electorală şi de formare a unui nou guvern nu vor permite adoptarea bugetului înainte de 31 decembrie 2024. Este imperios necesar ca pentru Trimestrul I 2025 actualul guvern să asigure finanţarea necesară ambulatoriului de specialitate, urmând ca sarcina pentru restul anului să revină probabil noului guvern.
Facem un apel la responsabilitate Guvernului, Ministerului de Finanţe şi CNAS pentru ca să asigure o finanţare corespunzătoare a segmentului prespital, a ambulatoriului de specialitate. Nu este încă prea târziu!
Preşedinte APMA
Dr. Cosmin Alexandrescu
Afisari: 106
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.