Comunicat de presă - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca
USAMV Cluj-Napoca, parte dintr-un proiect internaţional prin care s-au obţinut la floarea-soarelui rădăcini mai dezvoltate şi mai tolerante la secetă
O echipă formată din cercetători şi studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în colaborare cu specialişti din Belgia, Germania şi Polonia, a încheiat cu succes un proiect prin care au fost obţinute la floarea-soarelui rădăcini mai dezvoltate şi mai tolerante la secetă.
Iniţiatorii şi coordonatorii proiectului au fost cercetătorii din Belgia, iar din echipa universităţii noastre au făcut parte şi studenţi de la Biotehnologii Agricole (Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii), care au învăţat despre etapele tehnologiei folosite, iar doi dintre ei au optat pentru aprofundarea studiilor şi realizarea tezelor de licenţă pe această temă.
'Floarea-soarelui este o specie la care acest gen de experimente este greu de aplicat, pentru că la nivel de laborator cultura de floarea-soarelui este foarte dificilă. Cu toate acestea, plecând de la o metodă existentă, stabilită în SUA de către Parks şi Yordanov, în 2020, am optimizat şi am dus la un nivel foarte bun acest sistem de inducere a rădăcinilor modificate cu ajutorul rizobiei. Rădăcinile au avut o capacitate de creştere foarte bună, astfel că s-au dezvoltat de două-trei ori mai bine decât rădăcinile normale. În plus, aceste rădăcini sunt perfect funcţionale, plantele crescând şi fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru aprofundarea acestor studii. Biotehnologia vegetală ar putea avea o contribuţie la ameliorarea florii-soarelui pentru toleranţa la secetă. Prin rezultatele proiectului de faţă se întrevede o modalitate de a îmbunătăţi fondul genetic al florii-soarelui în acest sens', a explicat CS dr. Adriana Aurori, coordonator al proiectului din partea USAMV Cluj-Napoca.
Studiul s-a realizat pentru prima dată la floarea-soarelui în România, iar cercetătorii participanţi în proiect se arată optimişti în privinţa aplicabilităţii rezultatelor la aceste culturi.
'Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. Este nevoie şi de timp pentru includerea într-un program de ameliorare, pentru că este necesară obţinerea unor plante care să aibă integrată această informaţie genetică nouă la nivel de sămânţă, nu numai la nivel de rădăcină. Noi suntem însă optimişti şi considerăm că suntem pe drumul potrivit pentru a ajunge să exploatăm practic, într-un viitor apropiat, rezultatele cercetărilor noastre de acum', a declarat Adriana Aurori.
Proiectul international ERA-NET SusCrop - 'Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătăţirea sistemului radicular, a toleranţei la secetă şi a producţei sustenabile a plantelor' a avut drept scop abordarea diferită a ameliorării plantelor pentru a obţine o producţie agricolă mai durabilă, prin utilizarea tehnologiei Ri, ce are la bază o metodă non-OMG de transformare a plantelor cu ajutorul bacteriei Rhizobium rhizogenes.
'Aceste bacterii trăiesc în pământ şi, în mod natural, îşi transferă o parte din materialul genetic în celula vegetală. Celulele beneficiază astfel de informaţie genetică nouă ce funcţionează ca un semnal pentru producerea de noi rădăcini. Cultivând în laborator aceste rădăcini speciale, prin metode care sunt destul de complexe, putem obţine plante întregi care, pe baza acestei noi informaţii genetice integrate, vor avea la rândul lor rădăcini mai dezvoltate, o trăsătură foarte avantajoasă pentru floarea-soarelui', a mai spus cercetătoarea de la USAMV Cluj-Napoca.
Specialiştii din cadrul proiectului atrag atenţia asupra faptului că, din cauza modificărilor climatice, activitatea fermierilor a devenit una cu un foarte mare grad de risc. Cultura de floarea-soarelui din România a fost calamitată pe suprafeţe foarte mari în ultimii trei ani, iar fondurile de despăgubire nu suplinesc veniturile aduse de o cultură prosperă, ci vin doar să acopere pierderile. Irigarea sistematică pe perioadele de secetă ar putea să fie o soluţie viabilă, însă aceasta este costisitoare şi greu de implementat. Accesul la hibrizi de floarea-soarelui cu toleranţă la secetă ar putea, de asemenea, să reducă pierderile din cultură dar, obţinerea acestora nu este facilă, fondul genetic al florii-soarelui fiind destul de redus. De aceea, este nevoie de o sursă de variabilitate genetică care să creeze şansa obţinerii unor caracteristici noi ale plantelor şi să le crească şansele de adaptarea la condiţiile climatice actuale, tot mai nefavorabile în prezent.
Proiectul ERA-NET, derulat în intervalul 2021-2024, a beneficiat de o finanţare naţională în valoare de 200.000 euro, acordată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare îşi doresc ca toate informaţiile să ajungă în principal la fermierii din România.
Echipa USAMV Cluj-Napoca din acest proiect: Conf. dr. ing. Rodica Pop, Conf. dr. ing. Cristian Radu Sisea, CS dr. Adriana Carolina Aurori; Drd. Mihaiela Cornea-Cipcigan; studenţi voluntari Raluca-Dumitriţa Lazăr, Mihai Ilieş.
O echipă formată din cercetători şi studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în colaborare cu specialişti din Belgia, Germania şi Polonia, a încheiat cu succes un proiect prin care au fost obţinute la floarea-soarelui rădăcini mai dezvoltate şi mai tolerante la secetă.
Iniţiatorii şi coordonatorii proiectului au fost cercetătorii din Belgia, iar din echipa universităţii noastre au făcut parte şi studenţi de la Biotehnologii Agricole (Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii), care au învăţat despre etapele tehnologiei folosite, iar doi dintre ei au optat pentru aprofundarea studiilor şi realizarea tezelor de licenţă pe această temă.
'Floarea-soarelui este o specie la care acest gen de experimente este greu de aplicat, pentru că la nivel de laborator cultura de floarea-soarelui este foarte dificilă. Cu toate acestea, plecând de la o metodă existentă, stabilită în SUA de către Parks şi Yordanov, în 2020, am optimizat şi am dus la un nivel foarte bun acest sistem de inducere a rădăcinilor modificate cu ajutorul rizobiei. Rădăcinile au avut o capacitate de creştere foarte bună, astfel că s-au dezvoltat de două-trei ori mai bine decât rădăcinile normale. În plus, aceste rădăcini sunt perfect funcţionale, plantele crescând şi fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru aprofundarea acestor studii. Biotehnologia vegetală ar putea avea o contribuţie la ameliorarea florii-soarelui pentru toleranţa la secetă. Prin rezultatele proiectului de faţă se întrevede o modalitate de a îmbunătăţi fondul genetic al florii-soarelui în acest sens', a explicat CS dr. Adriana Aurori, coordonator al proiectului din partea USAMV Cluj-Napoca.
Studiul s-a realizat pentru prima dată la floarea-soarelui în România, iar cercetătorii participanţi în proiect se arată optimişti în privinţa aplicabilităţii rezultatelor la aceste culturi.
'Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. Este nevoie şi de timp pentru includerea într-un program de ameliorare, pentru că este necesară obţinerea unor plante care să aibă integrată această informaţie genetică nouă la nivel de sămânţă, nu numai la nivel de rădăcină. Noi suntem însă optimişti şi considerăm că suntem pe drumul potrivit pentru a ajunge să exploatăm practic, într-un viitor apropiat, rezultatele cercetărilor noastre de acum', a declarat Adriana Aurori.
Proiectul international ERA-NET SusCrop - 'Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătăţirea sistemului radicular, a toleranţei la secetă şi a producţei sustenabile a plantelor' a avut drept scop abordarea diferită a ameliorării plantelor pentru a obţine o producţie agricolă mai durabilă, prin utilizarea tehnologiei Ri, ce are la bază o metodă non-OMG de transformare a plantelor cu ajutorul bacteriei Rhizobium rhizogenes.
'Aceste bacterii trăiesc în pământ şi, în mod natural, îşi transferă o parte din materialul genetic în celula vegetală. Celulele beneficiază astfel de informaţie genetică nouă ce funcţionează ca un semnal pentru producerea de noi rădăcini. Cultivând în laborator aceste rădăcini speciale, prin metode care sunt destul de complexe, putem obţine plante întregi care, pe baza acestei noi informaţii genetice integrate, vor avea la rândul lor rădăcini mai dezvoltate, o trăsătură foarte avantajoasă pentru floarea-soarelui', a mai spus cercetătoarea de la USAMV Cluj-Napoca.
Specialiştii din cadrul proiectului atrag atenţia asupra faptului că, din cauza modificărilor climatice, activitatea fermierilor a devenit una cu un foarte mare grad de risc. Cultura de floarea-soarelui din România a fost calamitată pe suprafeţe foarte mari în ultimii trei ani, iar fondurile de despăgubire nu suplinesc veniturile aduse de o cultură prosperă, ci vin doar să acopere pierderile. Irigarea sistematică pe perioadele de secetă ar putea să fie o soluţie viabilă, însă aceasta este costisitoare şi greu de implementat. Accesul la hibrizi de floarea-soarelui cu toleranţă la secetă ar putea, de asemenea, să reducă pierderile din cultură dar, obţinerea acestora nu este facilă, fondul genetic al florii-soarelui fiind destul de redus. De aceea, este nevoie de o sursă de variabilitate genetică care să creeze şansa obţinerii unor caracteristici noi ale plantelor şi să le crească şansele de adaptarea la condiţiile climatice actuale, tot mai nefavorabile în prezent.
Proiectul ERA-NET, derulat în intervalul 2021-2024, a beneficiat de o finanţare naţională în valoare de 200.000 euro, acordată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare îşi doresc ca toate informaţiile să ajungă în principal la fermierii din România.
Echipa USAMV Cluj-Napoca din acest proiect: Conf. dr. ing. Rodica Pop, Conf. dr. ing. Cristian Radu Sisea, CS dr. Adriana Carolina Aurori; Drd. Mihaiela Cornea-Cipcigan; studenţi voluntari Raluca-Dumitriţa Lazăr, Mihai Ilieş.
Afisari: 5
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].