Comunicat de presă - Muzeul Municipiului Bucureşti
Schimb cultural româno-portughez între Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul oraşului Lisabona şi prezentarea proiectului muzeal 'Pinacoteca oraşului Bucureşti' la Lisabona
La 30 octombrie 2024, Institutul Cultural Român de la Lisabona, în colaborare cu Ambasada României în Portugalia, va organiza o vizită de lucru a conducerii Muzeului Municipiului Bucureşti la Muzeul oraşului Lisabona/Palacio Pimenta.
Desfăşurată la invitaţia doamnei Joanei Sousa Monteiro, directoarea Muzeului oraşului Lisabona, vizita are ca scop încheierea unui acord de parteneriat între cele două muzee municipale şi organizarea, în anul 2026, a unei expoziţii comune româno-portugheze între cele două instituţii. Cu acest prilej, va avea loc prezentarea proiectului muzeal Pinacoteca Oraşului Bucureşti, în prezenţa unor personalităţi culturale portugheze, a directoarei Muzeului oraşului Lisabona şi a unor reprezentanţi ai instituţiilor de profil şi cercurilor de presă din capitala portugheză.
La 31 octombrie 2024, ICR Lisabona va organiza prelegerea cu titlul 'Pinacoteca Bucureşti, viitorul centru artistic al capitalei', susţinută de Ana-Maria Măciucă. Evenimentul se adresează publicului larg din Lisabona şi este dedicat prezentării colecţiei de artă a Muzeului Municipiului Bucureşti. Programul include şi intervenţii pe tema istoriei capitalei României, susţinute de directorul general al Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru, şi de directorul muzeului, Dan Pîrvulescu.
Adrian Majuru, director general al Muzeului Municipiului Bucureşti, este licenţiat în istorie la Universitatea din Bucureşti, unde şi-a obţinut doctoratul în geografie umană (2004). Între 2011 şi 2012, a absolvit Şcoala Postuniversitară de Antropologie la Institutul Francisc Rainer - Academia Română. Ca rezultat, a publicat lucrarea Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalităţii pentru Francisc Iosif Rainer (2012). Format ca istoric la Universitatea din Bucureşti, Adrian Majuru a devenit interesat de geografia umană, cercetând spaţiul urban ca pe un sit arheologic al identităţii comunitare, gesturi mici, ritualuri cotidiene, putere şi marginalitate. Astfel, a finalizat o teză de doctorat pe tema Periferia Bucureştiului: habitat şi mentalităţi (1900-1950) la Universitatea din Bucureşti şi a publicat o serie de lucrări importante care redau memoria oraşului şi rădăcinile gesturilor, caracteristicilor şi opţiunilor colective contemporane. A lansat Revista de Antropologie Urbană, care a apărut în noiembrie 2013, ca publicaţie bianuală în limbile română, engleză şi franceză, şi predă antropologie urbană la cursurile de masterat şi doctorat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism 'Ion Mincu'. A colaborat cu ziarele Adevărul, Cotidianul, Ziarul Financiar, precum şi cu revistele 'Adevărul literar şi artistic', 'Capital', 'Time Out Bucureşti', 'Cultura', 'Observatorul Cultural'. În prezent publică pe blogul Adevărul şi colaboreaza cu revista 'Contemporanul'. Din 2014, ocupă funcţia de director general al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Dan Pîrvulescu, director în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, este numismat şi arheolog, specializat în studiul perioadei medievale şi în descoperirile monetare din România. În anul 2015, a obţinut titlul de doctor în istorie la Academia Română şi este membru în comisii naţionale de specialitate, precum Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi Comisia Municipiului Bucureşti şi a Judeţului Ilfov pentru analiza propunerilor de stemă. Expert arheolog şi expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare, Dan Pîrvulescu este cunoscut pentru organizarea de expoziţii atât în România, cât şi în străinătate. A participat la numeroase conferinţe de numismatică şi arheologie, organizate de instituţii muzeale, de cercetare şi de universităţi. El este autorul unui volum dedicat apariţiei primelor monede medievale româneşti şi a contribuit cu capitole în volume enciclopedice, publicând, de asemenea, peste 25 de studii de specialitate. Din anul 2005, lucrează la Muzeul Municipiului Bucureşti, iar din 2017 ocupă funcţia de director adjunct. Din 2015, este fondatorul şi redactorul-şef al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice, publicaţie acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România şi indexată în baze de date internaţionale. În parteneriat cu alte instituţii, organizează, de asemenea, Simpozioanele Cercetări Arheologice şi Numismatice, desfăşurate la Muzeul Municipiului Bucureşti începând cu anul 2015.
Ana-Maria Măciucă este absolventă a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti din anul 2010, licenţiată a Facultăţii de Istoria şi Teoria artei. Este, de asemenea, absolventă a unui masterat în domeniul arte vizuale, specializarea Teorii şi practici în artele vizuale, în prezent fiind doctorand în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Din anul 2019, este expert acreditat de către Ministerul Culturii în pictură românească modernă. Tot în anul 2019, a participat la cursul Cultural Property Crimes Workshop organizat de F.B.I. în parteneriat cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din anul 2017 Ana-Maria Măciucă activează ca muzeograf/curator în cadrul Colecţiei Pinacoteca/Muzeul Municpiului Bucureşti, unde desfăşoară o amplă activitate în domeniul muzeologiei şi al cercetării, demonstrând o temeinică şi complexă pregătire de specialitate, manifestată eficient şi multilateral. A participat la numeroase conferinţe naţionale dar şi internaţionale, organizate de instituţii muzeale, a publicat numeroase articole dedicate artei româneşti din secolul al XX-lea, a curatoriat şi prezentat peste 20 de expoziţii dedicate artiştilor români.
Muzeul Municipiului Bucureşti este o instituţie pavilionară formată din 12 muzee între care şi Palatul Şuţu. Muzeul are sediul principal la Palatul Suţu, care este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. Muzeul Municipiului Bucureşti este una dintre cele mai importante instituţii culturale din România, dedicată conservării, cercetării şi promovării patrimoniului istoric, artistic şi cultural al capitalei. Înfiinţat în 1921, muzeul valorifică colecţii ce reflectă evoluţia oraşului Bucureşti, cuprinzând domenii diverse precum arheologie, artă, istorie şi numismatică.
Instituţia îşi desfăşoară activitatea în mai multe sedii istorice din Bucureşti, printre care menţionăm Palatul Suţu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Theodor Aman şi Muzeul George Severeanu, organizând expoziţii permanente şi temporare, evenimente culturale şi activităţi educative, adresate publicului larg şi specialiştilor deopotrivă. Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să fie un reper în viaţa culturală a oraşului, conectând trecutul cu prezentul şi viitorul.
Joana Sousa Monteiro este director al Muzeului oraşului Lisabona din februarie 2015. A activat pe sectorul cultură, muzee şi patrimoniu în cadrul Consiliului Local al Lisabonei, unde a coordonat grupul de lucru pentru reţeaua muzeelor municipale şi a participat la elaborarea politicilor publice muzeale şi ale patrimoniului, programarea şi managementul proiectelor muzeale. A fost coordonator adjunct al Reţelei Muzeelor Portugheze la Institutul Muzeelor Portugheze. Are o diplomă în Istorie, specializarea Istoria Artei, o diplomă postuniversitară în Muzeologie şi o diplomă postuniversitară în Management Cultural şi Creativ şi Antreprenoriat. Este membru al consiliului de administraţie al Comisiei naţionale portugheze a Consiliului Internaţional al Muzeelor-ICOM (ICOM Portugalia) şi membru al consiliului de administraţie al Comitetului Internaţional al Muzeelor Oraşelor din ICOM (CAMOC).
Muzeul oraşului Lisabona - are sediul în incinta şi grădinile Palacio Pimenta, palat de vară din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, încadrat de ruinele unei mai vechi ferme-conac. Palatul a fost construit în perioada 1734-1746, de Diogo de Sousa Mexia, o figură marcantă în domniile regilor D. Pedro II şi D. Joao V. Muzeul oraşului Lisabona este alcătuit din cinci centre: Palatul Pimenta, nucleul dedicat Sfântului Antonie, Teatrul Roman, nucleul arheologic Casa dos Bicos şi Turnul de Vest din Praca do Comercio.
La 30 octombrie 2024, Institutul Cultural Român de la Lisabona, în colaborare cu Ambasada României în Portugalia, va organiza o vizită de lucru a conducerii Muzeului Municipiului Bucureşti la Muzeul oraşului Lisabona/Palacio Pimenta.
Desfăşurată la invitaţia doamnei Joanei Sousa Monteiro, directoarea Muzeului oraşului Lisabona, vizita are ca scop încheierea unui acord de parteneriat între cele două muzee municipale şi organizarea, în anul 2026, a unei expoziţii comune româno-portugheze între cele două instituţii. Cu acest prilej, va avea loc prezentarea proiectului muzeal Pinacoteca Oraşului Bucureşti, în prezenţa unor personalităţi culturale portugheze, a directoarei Muzeului oraşului Lisabona şi a unor reprezentanţi ai instituţiilor de profil şi cercurilor de presă din capitala portugheză.
La 31 octombrie 2024, ICR Lisabona va organiza prelegerea cu titlul 'Pinacoteca Bucureşti, viitorul centru artistic al capitalei', susţinută de Ana-Maria Măciucă. Evenimentul se adresează publicului larg din Lisabona şi este dedicat prezentării colecţiei de artă a Muzeului Municipiului Bucureşti. Programul include şi intervenţii pe tema istoriei capitalei României, susţinute de directorul general al Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru, şi de directorul muzeului, Dan Pîrvulescu.
Adrian Majuru, director general al Muzeului Municipiului Bucureşti, este licenţiat în istorie la Universitatea din Bucureşti, unde şi-a obţinut doctoratul în geografie umană (2004). Între 2011 şi 2012, a absolvit Şcoala Postuniversitară de Antropologie la Institutul Francisc Rainer - Academia Română. Ca rezultat, a publicat lucrarea Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalităţii pentru Francisc Iosif Rainer (2012). Format ca istoric la Universitatea din Bucureşti, Adrian Majuru a devenit interesat de geografia umană, cercetând spaţiul urban ca pe un sit arheologic al identităţii comunitare, gesturi mici, ritualuri cotidiene, putere şi marginalitate. Astfel, a finalizat o teză de doctorat pe tema Periferia Bucureştiului: habitat şi mentalităţi (1900-1950) la Universitatea din Bucureşti şi a publicat o serie de lucrări importante care redau memoria oraşului şi rădăcinile gesturilor, caracteristicilor şi opţiunilor colective contemporane. A lansat Revista de Antropologie Urbană, care a apărut în noiembrie 2013, ca publicaţie bianuală în limbile română, engleză şi franceză, şi predă antropologie urbană la cursurile de masterat şi doctorat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism 'Ion Mincu'. A colaborat cu ziarele Adevărul, Cotidianul, Ziarul Financiar, precum şi cu revistele 'Adevărul literar şi artistic', 'Capital', 'Time Out Bucureşti', 'Cultura', 'Observatorul Cultural'. În prezent publică pe blogul Adevărul şi colaboreaza cu revista 'Contemporanul'. Din 2014, ocupă funcţia de director general al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Dan Pîrvulescu, director în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, este numismat şi arheolog, specializat în studiul perioadei medievale şi în descoperirile monetare din România. În anul 2015, a obţinut titlul de doctor în istorie la Academia Română şi este membru în comisii naţionale de specialitate, precum Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi Comisia Municipiului Bucureşti şi a Judeţului Ilfov pentru analiza propunerilor de stemă. Expert arheolog şi expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare, Dan Pîrvulescu este cunoscut pentru organizarea de expoziţii atât în România, cât şi în străinătate. A participat la numeroase conferinţe de numismatică şi arheologie, organizate de instituţii muzeale, de cercetare şi de universităţi. El este autorul unui volum dedicat apariţiei primelor monede medievale româneşti şi a contribuit cu capitole în volume enciclopedice, publicând, de asemenea, peste 25 de studii de specialitate. Din anul 2005, lucrează la Muzeul Municipiului Bucureşti, iar din 2017 ocupă funcţia de director adjunct. Din 2015, este fondatorul şi redactorul-şef al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice, publicaţie acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România şi indexată în baze de date internaţionale. În parteneriat cu alte instituţii, organizează, de asemenea, Simpozioanele Cercetări Arheologice şi Numismatice, desfăşurate la Muzeul Municipiului Bucureşti începând cu anul 2015.
Ana-Maria Măciucă este absolventă a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti din anul 2010, licenţiată a Facultăţii de Istoria şi Teoria artei. Este, de asemenea, absolventă a unui masterat în domeniul arte vizuale, specializarea Teorii şi practici în artele vizuale, în prezent fiind doctorand în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Din anul 2019, este expert acreditat de către Ministerul Culturii în pictură românească modernă. Tot în anul 2019, a participat la cursul Cultural Property Crimes Workshop organizat de F.B.I. în parteneriat cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din anul 2017 Ana-Maria Măciucă activează ca muzeograf/curator în cadrul Colecţiei Pinacoteca/Muzeul Municpiului Bucureşti, unde desfăşoară o amplă activitate în domeniul muzeologiei şi al cercetării, demonstrând o temeinică şi complexă pregătire de specialitate, manifestată eficient şi multilateral. A participat la numeroase conferinţe naţionale dar şi internaţionale, organizate de instituţii muzeale, a publicat numeroase articole dedicate artei româneşti din secolul al XX-lea, a curatoriat şi prezentat peste 20 de expoziţii dedicate artiştilor români.
Muzeul Municipiului Bucureşti este o instituţie pavilionară formată din 12 muzee între care şi Palatul Şuţu. Muzeul are sediul principal la Palatul Suţu, care este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. Muzeul Municipiului Bucureşti este una dintre cele mai importante instituţii culturale din România, dedicată conservării, cercetării şi promovării patrimoniului istoric, artistic şi cultural al capitalei. Înfiinţat în 1921, muzeul valorifică colecţii ce reflectă evoluţia oraşului Bucureşti, cuprinzând domenii diverse precum arheologie, artă, istorie şi numismatică.
Instituţia îşi desfăşoară activitatea în mai multe sedii istorice din Bucureşti, printre care menţionăm Palatul Suţu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Theodor Aman şi Muzeul George Severeanu, organizând expoziţii permanente şi temporare, evenimente culturale şi activităţi educative, adresate publicului larg şi specialiştilor deopotrivă. Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să fie un reper în viaţa culturală a oraşului, conectând trecutul cu prezentul şi viitorul.
Joana Sousa Monteiro este director al Muzeului oraşului Lisabona din februarie 2015. A activat pe sectorul cultură, muzee şi patrimoniu în cadrul Consiliului Local al Lisabonei, unde a coordonat grupul de lucru pentru reţeaua muzeelor municipale şi a participat la elaborarea politicilor publice muzeale şi ale patrimoniului, programarea şi managementul proiectelor muzeale. A fost coordonator adjunct al Reţelei Muzeelor Portugheze la Institutul Muzeelor Portugheze. Are o diplomă în Istorie, specializarea Istoria Artei, o diplomă postuniversitară în Muzeologie şi o diplomă postuniversitară în Management Cultural şi Creativ şi Antreprenoriat. Este membru al consiliului de administraţie al Comisiei naţionale portugheze a Consiliului Internaţional al Muzeelor-ICOM (ICOM Portugalia) şi membru al consiliului de administraţie al Comitetului Internaţional al Muzeelor Oraşelor din ICOM (CAMOC).
Muzeul oraşului Lisabona - are sediul în incinta şi grădinile Palacio Pimenta, palat de vară din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, încadrat de ruinele unei mai vechi ferme-conac. Palatul a fost construit în perioada 1734-1746, de Diogo de Sousa Mexia, o figură marcantă în domniile regilor D. Pedro II şi D. Joao V. Muzeul oraşului Lisabona este alcătuit din cinci centre: Palatul Pimenta, nucleul dedicat Sfântului Antonie, Teatrul Roman, nucleul arheologic Casa dos Bicos şi Turnul de Vest din Praca do Comercio.
Afisari: 48
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.